Psalmi de trebuinţă

Acatistul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil

2011-11-07T22:23:00.000-08:00

Condacele si Icoasele

Condacul 1 :

Pe capeteniile ingerilor Treimii, pe Mihail si Gavriil, sa-i laudam noi toti, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu aripile amandurora si din nevoile cele de multe feluri ne izbavim; unuia graind : bucura-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicand : bucura-te, ingere al darului !

Icosul 1 :

Arhanghele Mihail, mai-marele cetei ingerilor celor fara de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul tuturor; de aceea cu bucurie laude de acest fel aducem tie:

Bucura-te, faptura a Mintii celei ce a facut lumea;
Bucura-te, revarsarea luminii celei mai inainte de lumina;
Bucura-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;
Bucura-te, slujitorule neostenit al Treimii;
Bucura-te, Duh infocat si nematerial dupa asemanarea lui Dumnezeu;
Bucura-te, fiinta nemuritoare, laudatoare de Dumnezeu;
Bucura-te, aparatorule de foc al cerului;
Bucura-te, capetenia ostii celei nematerialnice;
Bucura-te, luminatoruie al cetelor celor bine multumitoare;
Bucura-te, arzatorule al duhului celui nemultumitor;
Bucura-te, prin care firea ingerilor s-a intarit;
Bucura-te, prin care satana s-a surpat;
Bucura-te, Mihail, slujitorule al Legii!

Condacul 2 :

Pe ingerii cei nemultumitori vazindu-i trufindu-se si din cerul cel infocat cazand, o dumnezeiescule Mihail, ca un rob multumitor stand, ai strigat : " Sa stam bine si sa luam aminte ", cantand Sfintei Treimi : Aliluia !

Icosul 2 :

Gavriil, al mintiior celor ascunse si al tainelor Celui Preainalt partas te-ai aratat, facand mai inainte cunoscute cele ce aveau sa fie si bunele vestiri de bucurie oamenilor spunandu-le. Pentru aceasta, cu dorinta ma grabesc a-ti canta tie :

Bucura-te, vazatorule al luminii celei necunoscute;
Bucura-te, partasule al tainelor lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce descoperi cele ascunse ale vointei;
Bucura-te, vestitorule de cele negraite ale lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca stralucesti cu mintea in stiinta cea ascunsa;
Bucura-te, ca intru aceasta stiinta inveti pe fata pe oameni;
Bucura-te, slujitorule al bunelor vestiri dumnezeiesti;
Bucura-te, vestitorul lucrurilor celor imbucuratoare;
Bucura-te, aratarea multor nestiinte;
Bucura-te, ca mai inainte ai cunoscut cele ce aveau sa fie;
Bucura-te, prin care in lume s-a adus bucuria;
Bucura-te, prin care intristarea a fost indepartata afara;
Bucura-te, Gavriil, ingere al darului!

Condacul 3 :

Proorocului Daniel mai mult decat tuturor proorocilor ai aratat taina cea straina a venirii celei infricosatoare a lui Hristos si a iconomiei, preamare Gavriil; si pe el l-ai inteteptit a canta cu bucurie lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 3 :

Avand numirea de putere de la Dumnezeu, Mihail, cu dumnezeiasca minte puternic in razboaie pururea te-ai aratat; si pe Iacov in lupta l-ai intarit ca sa biruiasca neamurile straine; pentru aceea marim puterea ta, zicand :

Bucura-te, cel ce esti mai puternic decat focul;
Bucura-te, cel ce esti maa ascutit decat vapaia;
Bucura-te, cel ce ai inecat ostile egiptenilor;
Bucura-te, cel ce ai invins cetele canaanenilor;
Bucura-te, ca pe Moise si Aaron i-ai intarit;
Bucura-te, ca pe Isus al lui Navi indraznet l-ai facut;
Bucura-te, cel ce deodata ostirea asirienilor ai taiat;
Bucura-te, cel ce pe Simion al amoreilor l-ai lovit;
Bucura-te, pierzarea lui Og, imparatul Vasanului;
Bucura-te, paza a marelui Moise;
Bucura-te, prin care se pierd cei raucredinciosi;
Bucura-te, prin care dreptcredinciosi se inalta;
Bucura-te, Mihail, slujitorule al Legii !

Condacul 4 :

Mihail, capetenie a ingerilor, roaga cu solirile tale pe Dumnezeu pentru noi care prealaudatul tau praznic cu dragoste il cinstim, ca zilele noastre in fapte bune sa le petrecem, si ne invredniceste ca, viata cea mai buna dobandind, lui Dumnezeu impreuna cu tine sa-I cantam : Aliluia !

Icosul 4 :

Venit-ai de la Cel Preainalt, Gavriil, minte dumnezeiasca, aducand Anei si lui Ioachim bunele vestiri de bucurie cu dezlegarea sterpaciunii lor; pentru care, bucurandu-ne, tie cu credinta iti graim :

Bucura-te, aducatorule al stirilor frumoase;
Bucura-te, cel care celor doritoare de prunci le aduci bucurie;
Bucura-te, cel ce esti rodire data de Dumnezeu celor neroditori;
Bucura-te, nastere placuta a lui Dumnezeu, a celor fara de copii;
Bucura-te, ca fericitului stramos i-ai adus nastere marita;
Bucura-te, ca fericitei stramoase i-ai dat odrasla pantecelui;
Bucura-te, cel ce dezlegi legaturile nasterii de prunci;
Bucura-te, cel care povatuiesti darul celor ce se nasc;
Bucura-te, lauda a multor parinti;
Bucura-te, mangaierea maicilor celor bune;
Bucura-te, prin care creste neamul omenesc;
Bucura-te, prin care nasterea mai inainte se vesteste;
Bucura-te, Gavriil, ingere al darului !

Condacul 5 :

Maria, Nascatoarea de Dumnezeu si Doamna lumii, venind in biserica Domnului, trimis ai fost, o Gavriil, sa-i aduci cu ingrijire hrana cereasca si totdeauna ai desteptat-o spre a canta lui Dumnezeu : Aliuia !

Icosul 5 :

Pe stramosii cei de demult, care se rugau lui Dumnezeu, i-ai mantuit din multe rele, o Mihail, iar poporului ales pururea i-ai fost inaintemergator; de aceea intr-acest fel graim tie:

Bucura-te, cel ce pe Isaac de junghiere l-ai scapat;
Bucura-te, cel ce pe Avraam de bucurie l-ai umplut;
Bucura-te, cel ce pe insetatul Ismaii l-ai racorit;
Bucura-te, straina mangaiere a Agarei celei ce plangea;
Bucura-te, stalpul cel in chip de foc care pe Israel l-ai condus;
Bucura-te, norul cel aurit, care pe Israel in cale il acopereai;
Bucura-te, ca pe cei intai-nascuti ai evreilor i-ai pazit;
Bucura-te, ca pe cei intai-naseuti ai egiptenilor i-ai omorat;
Bucura-te, lauda stralucita a evreilor;
Bucura-te, ingradire tare a Legii;
Bucura-te, ca pe popor din Egipt ai scos;
Bucura-te, ca pe el la pamant bun l-ai adus;
Bucura-te, Mihail, slujitorule al Legii !

Condacul 6 :

Cand S-a pogorit in muntele Sinai Marele Dumnezeu, vrand sa dea Lege evreilor, prin slujirea si mijlocirea ta, mare Mihail, pe aceasta lui Moise o ai descoperit si l-ai invatat sa cante: Aliluia !

Icosul 6 :

Lui Zaharia celui sfintit, care odinioara - in locasul lui Dumnezeu - cerea scapare si mantuire pentru popor, i-ai vestit, o Gavriil, nasterea dumnezeiescului inaintemergator. De aceea de bunele tale vestiri spaimantandu-ne, graim tie acestea :

Bucura-te, cel ce ai vestit omenirii lucruri preaminunate;
Bucura-te, cel ce pe ingerul Tatalui l-ai aratat;
Bucura-te, graire imbucuratoare catre Zaharia;
Bucura-te, dulce auzire pentru Elisabeta;
Bucura-te, ca pe Botezatorul lui Hristos l-ai binevestit;
Bucura-te, ca pe el al doilea Ilie, mai inainte l-ai vestit;
Bucura-te, cel ce ai prevestit pe predicatorul pocaintei;
Bucura-te, trambita cea tare rasunatoare a candelabrului luminii;
Bucura-te, vestitorul inceperii Darului;
Bucura-te, vestirea zorilor zilei;
Bucura-te, semnul mantuirii oamenilor;
Bucura-te, temelia imparatiei cerurilor;
Bucura-te, Gavriil, ingere al darului !

Condacul 7 :

Dumnezeu Cuvantul, vrand mai inainte a Se intrupa pentru noi, taina aceasta numai tie, o Gavriil, a incredintat-o si slujitor al acesteia te-a ales pe tine; iar tu cugetand in sineti la minunea aceasta cantai asa : Aliluia !

Icosul 7 :

Pe cei trei tineri de demult, din vapaia cuptorului i-ai scapat, Mihail arhanghele, aratandu-te preamarit si luminat cu chipul si asemanarea lui Dumnezeu , incat de minunea aceasta tiranul s-a inspaimantat; de aceea graim tie :

Bucura-te, stingerea focului celui nepotolit;
Bucura-te, atatarea vapaii celei pururea vii;
Bucura-te, scaparea tinerilor feciori;
Bucura-te, pazire a trupurilor celor neintinate;
Bucura-te, ca tu, cu infatisarea ta, pe tiranul ai infricosat foarte;
Bucura-te, ca tu pe Daniel proorocul, l-ai imputernicit;
Bucura-te, cel ce ai rapit pe Avacum proorocul;
Bucura-te, ca pe el in graba l-ai dus la Babilon;
Bucura-te, invingerea cea tare a lui Ghedeon;
Bucura-te, infrangerea cea stralucita a lui Madiam;
Bucura-te, prin care se intaresc credinciosii;
Bucura-te, prin care se infricoseaza tiranii;
Bucura-te, Mihail, slujitorule al Legii !

Condacul 8 :

Straina minune, vazandu-te pe tine Balaam vrajitorul, si in urma David proorocul, tie, o fericite Mihail in graba cazand, s-au inchinat : unul de frica incremenind, iar celalalt lui Dumnezeu graind : Aliluia !

Icosul 8 :

Ca un purtator de fulger atotstralucit si atotvoios ai venit catre cea plina de dar, Gavriil, aducandu-i bunele vestiri de bucurie. Pentru aceasta si noi, bucurandu-ne, te fericim pe tine, cantandu-ti :

Bucura-te, vestitorule al bucuriei celei nesfarsite;
Bucura-te, dezlegatorule al blestemului celui de demult;
Bucura-te, ridicarea lui Adam celui cazut;
Bucura-te, mangaierea Evei celei intristate;
Bucura-te, inalt lamuritorule al intruparii Cuvantului;
Bucura-te, marite cunoscator al pogorarii lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce, bucurandu-te, ai zis celei pline de dar : " Bucura-te ";
Bucura-te, cel ce ai dezlegat cu " Bucura-te " toata intristarea;
Bucura-te, stea care ai vestit Soarele;
Bucura-te, luminatorule care ne-ai aratat lumina cea neapropiata;
Bucura-te, prin care lumea s-a luminat;
Bucura-te, prin care intunericul s-a desfiintat;
Bucura-te, Gavriil, ingere al darului !

Condacul 9 :

Nasterea Mantuitorului o ai vestit cu bucurie pastorilor celor ce privegheau, Gavriil, bucurandu-te; si la inchinarea Lui pe magi, ca o stea luminoasa, i-ai condus si pe toti i-ai inteleplit a canta Celui nascut asa : Aliluia !

Icosul 9 :

Ravnitor si puternic aparator al Tesalonicului celui nou te-ai aratat, Mihail, purtatorule de lumina; si ajutator mare esti pururea popoarelor crestine, de multe nevoi scapandu-le si indemnandu-le a canta tie:

Bucura-te, cetatea poporului celui nou;
Bucura-te, taria neamurilor crestine;
Bucura-te, cel ce pe apostoli de multe ori i-ai intarit;
Bucura-te, cel ce pe martiri tari i-ai facut;
Bucura-te, ca pe Petru din legaturi si din inchisoare l-ai slobozit;
Bucura-te, ca tu pe Irod indata l-ai omorit;
Bucura-te, al Bisericii pazitor neinvins
Bucura-te, cel ce esti asupra ereticilor secure cu doua ascutisuri;
Bucura-te, intarire puternica a cuviosilor;
Bucura-te, sprijin luminat al ierarhilor;
Bucura-te, prin care se lateste credinta;
Bucura-te, prin care se micsoreaza ratacirea;
Bucura-te, Mihail, slujitorule al Legii !

Condacul 10 :

Sfarsitul a toata lumea cand se va face, Mihail, trambita cea mai de pe urma vei trambita, dupa care mortii din pamant, sculandu-se, cu frica vor sta inaintea judecatorului nepartinitor, cantand impreuna cu tine cantarea : Aliluia !

Icosul 10 :

Totdeauna numele tau, o Gavriil, purtatorule de lumina, arata luminat inaltimea randuielii tale, caci, dupa chemarea lui Dumnezeu, te-ai aratat cu cuviinta slujitor vrednic al Cuvantului, Dumnezeu-Omului; de aceea cu laude te fericim, graind :

Bucura-te, prin care logodnicul in taina s-a invatat;
Bucura-te, prin care Fecioara de dansul a fost luata;
Bucura-te, cel ce numele lui Iisus mai inainte l-ai spus;
Bucura-te, cel ce ai vestit mantuirea lumii;
Bucura-te, ca lui Iosif, logodnicului, i-ai descoperit taina;
Bucura-te, ca pe Iisus in Egipt L-ai scapat;
Bucura-te, cel ce pe Hristos din Egipt inapoi L-ai chemat;
Bucura-te, cel ce ai vestit ca El va locui in cetatea Nazaret;
Bucura-te, cel ce pe credinciosii magi, taina i-ai invatat;
Bucura-te, ca pe dinsii de Irod i-ai scapat;
Bucura-te, prin care Iisus a fost pazit;
Bucura-te, prin care Irod a fost luat in ras;
Bucura-te, Gavriil, ingere al darului !

Condacul 11 :

Deasupra pietrei mormantului celui primitor de Viata, sezand imbracat in alb si ca fulgerul stralucind, Gavriil, invierea lui Hristos ai binevestit femeilor, zicand lor " nu plangeti !" si cantand cantarea : Aliluia !

Icosul 11 :

Faclie lumii esti, Mihail arhanghele, stralucind mintile credinciosilor si povatuindu-le catre cunostinta cea dumnezeiasca si catre mantuire, luminand si mantuind de rautatile amagitoare pe toti care graiesc :

Bucura-te, aparatorule al tuturor credinciosilor;
Bucura-te, facatorule a feluri de minuni;
Bucura-te, neimputinata tamaduire a bolnavilor;
Bucura-te, grabnica scapare a celor din robie;
Bucura-te, cel ce ai aparat Manastirea Dochiarului;
Bucura-te, ca pe aceasta o ai izbavit de navalirea saracinilor;
Bucura-te, scaparea tanarului celui afundat;
Bucura-te, aratarea aurului celui ascuns;
Bucura-te, cel ce ai facut sa izvorasca izvor de aghiasma;
Bucura-te, cel ce pe apa faci minuni;
Bucura-te, infrumusetatorul Bisericii crestine;
Bucura-te, ajutatorul Bisericii acesteia;
Bucura-te, Mihail, slujitorule al Legii !

Condacul 12 :

Dar dumnezeiesc daruieste celor ce serbeaza cu dragoste ziua amintirii tale, Mihail, si celor ce te cheama pe tine la iesirea lor din viata arata-te ajutator si mai ales pazeste-ne pe noi cei ce in biserica ta cantam : Aliluia !

Icosul 12 :

De la tine, o ingere al darului, invatandu-ne a canta in psalmi laude de bucurie dumnezeiestii intrupari, tie cele de multumire cu dor cantam si ca unui bun vestitor, marindu-te, asa-ti graim :

Bucura-te, bucuria celor intristati;
Bucura-te, pazitorul celor asupriti;
Bucura-te, bogatia nefurata a saracilor;
Bucura-te, liman de mantuire al celor ce inoata;
Bucura-te, arma prea puternica a credinciosilor;
Bucura-te, lauda preamarita a preotilor evlaviosi;
Bucura-te, intaritorule al manastirilor;
Bucura-te, ingrijitorule minunat al bisericii acesteia;
Bucura-te, aparatorule al celor ce pe tine te maresc;
Bucura-te, preabunule aducatorule de bucurie al sufletelor;
Bucura-te, binecuvantare dumnezeiasca a credinciosiior;
Bucura-te, buna povatuire, a calugarilor;
Bucura-te, Gavriil, ingere al darului !

Condacul 13 :

(acest condac se zice de trei ori)

O, dumnezeiestilor capetenii ale ingerilor, Mihail si Gavriil, care stati aproape de scaunul lui Dumnezeu, laudele acestea ale noastre, ca banul vaduvei primindu-le, de gheena ne izbaviti pe noi, ca impreuna cu voi sa cantam : Aliluia !

Apoi se zice iarasi

Icosul intai

Arhanghele Mihail, mai-marele cetei ingerilor celor fara de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul tuturor; de aceea cu bucurie laude de acest fel aducem tie:

Bucura-te, faptura a Mintii celei ce a facut lumea;
Bucura-te, revarsarea luminii celei mai inainte de lumina;
Bucura-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;
Bucura-te, slujitorule neostenit al Treimii;
Bucura-te, Duh infocat si nematerial dupa asemanarea lui Dumnezeu;
Bucura-te, fiinta nemuritoare, laudatoare de Dumnezeu;
Bucura-te, aparatorule de foc al cerului;
Bucura-te, capetenia ostii celei nematerialnice;
Bucura-te, luminatoruie al cetelor celor bine multumitoare;
Bucura-te, arzatorule al duhului celui nemultumitor;
Bucura-te, prin care firea ingerilor s-a intarit;
Bucura-te, prin care satana s-a surpat;
Bucura-te, Mihail, slujitorule al Legii!

si Condacul intai

Pe capeteniile ingerilor Treimii, pe Mihail si Gavriil, sa-i laudam noi toti, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu aripile amandurora si din nevoile cele de multe feluri ne izbavim; unuia graind : bucura-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicand : bucura-te, ingere al darului !

Prajitura Sf Fanurie

2011-08-27T08:44:00.000-07:00

Aici gasiti Acatistul Sfantului

RETETA AICI

Ana

Slujbele Bisericii: Litia

2011-07-27T02:52:00.000-07:00

"A fost Vecernie cu Litie~" Nu de putine ori auzim aceasta simpla propozitie, dar oare ce inseamna Litie?
Pentru mine in primul rand si apoi pentru cititorii mei fideli,care poate nici ei nu stiu cu exactitate ce este aceea litie, am gasit la Natalia un articol foarte bun pe care il postez si eu,spre folosul tuturor!

Cultul Bisericii noastre este deosebit de frumos şi bogat, fiind adaptat pentru toate situaţiile şi stările vieţii noastre. Prin slujba Litiei noi îi aducem slavă lui Dumnezeu, dar ne arătăm şi umilinţa, părerea de rău pentru păcatele săvârşite, şi cerem milostivirea lui Dumnezeu pentru noi, pentru toţi cei aflaţi în nevoi şi pentru roadele pământului, care ne asigură existenţa.

Litia nu este o slujbă de sine stătătoare, deci nu se săvârşeşte niciodată singură. Ea este încadrată astăzi cel mai adesea în slujba de seară, Vecernia. Această slujbă, săvârşită la început doar în mănăstiri, în cadrul privegherilor lungi de noapte, s-a răspândit în timp şi în bisericile de parohie, săvârşindu-se în mod deosebit în cadrul Vecerniei de dinaintea sărbătoririi unor sfinţi mari sau praznice împărăteşti.
Atunci când se face Litie, în mijlocul bisericii se aşează o masă pe care se pun artose (pâine adusă de credincioşi spre binecuvântare), vin, untdelemn şi grâu. Slujba este formată din două părţi:
a. o serie de rugăciuni de implorare şi pocăinţă, în care se invocă mila lui Dumnezeu şi ajutorul sfinţilor;
b. binecuvântarea prinoaselor.

„Împacă viaţa noastră, Doamne”

Litaniile (de unde vine şi numele de „litie”) erau, în primele veacuri creştine, rugăciuni lungi de implorare şi pocăinţă, făcute sub formă de procesiune, afară din biserică, mai ales în cazuri de mari nenorociri sau calamităţi. Aceste vechi rugăciuni au rămas în cadrul cultului încadrate în prima parte a Litiei de azi.
După ecfonisul „Fie stăpânirea Împărăţiei Tale binecuvântată...”, preotul iese din altar şi rosteşte rugăciunile. Locul din biserică în care se săvârşeşte această parte a litiei este, în mod tradiţional, pronaosul (locul unde odinioară stăteau penitenţii), iar momentul aminteşte alungarea primilor oameni din rai şi pocăinţa noastră, însoţită de rugăciunile de invocare a milostivirii lui Dumnezeu. Săvârşirea acestei părţi în partea din spate a bisericii se mai păstrează azi doar în mănăstiri, în bisericile de parohie preoţii rămânând în naos.
Rugăciunile litiei sunt deosebit de frumoase. Seria de ectenii (cereri) începe cu cuvintele: „Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta, cercetează lumea Ta cu milă şi cu îndurări, înalţă fruntea dreptmăritorilor creştini şi trimite peste noi milele Tale cele bogate”. Preotul cere apoi mijlocirea Maicii Domnului şi a sfinţilor. Urmează apoi alte rugăciuni scurte, în care ne rugăm pentru tot poporul român, pentru cei necăjiţi, pentru „pacea şi bună aşezarea întregii lumi”, pentru cei bolnavi şi pentru ca Dumnezeu să ne ierte păcatele şi să ne izbăvească de nenorocirile pe care le atrag acestea asupra noastră. La ultima cerere din seria rugăciunilor se pomenesc pomelnicele cu numele celor pentru care s-au adus prinoase.
Apoi urmează rugăciunea: „Stăpâne, Mult milostive Doamne Iisuse Hristoase...”, în care cerem încă o dată în ajutor rugăciunile Maicii Domnului şi ale sfinţilor, spunând în încheiere: „bineprimită fă rugăciunea noastră, dăruieşte iertare greşelilor noastre, acoperă-ne pe noi cu acoperământul aripilor Tale; depărtează de la noi pe tot vrăjmaşul şi potrivnicul, împacă viaţa noastră, Doamne; miluieşte-ne pe noi şi lumea Ta şi mântuieşte sufletele noastre”.

Spre înmulţirea roadelor pământului

Partea a doua a Litiei continuă după rugăciunea Tatăl nostru din cadrul Vecerniei, când preotul cădeşte masa pe care sunt aşezate pâinea, vinul, untedelmnul şi grâul, înconjurând-o de trei ori, în timp ce la strană se cântă troparele rânduite. Urmează rugăciunea de binecuvântare a prinoaselor, aduse lui Dumnezeu ca mulţumire şi ofradă din rodul muncii şi al pământului, în amintirea minunii săvârşite de Mântuitorul prin înmulţirea celor cinci pâini şi doi peşti. Preotul cere lui Dumnezeu să înmulţească aceste prinoase în: „sfânt locaşul acesta, în oraşul (satul) acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”.
Ce se face cu pâinea, vinul, untdelemenul şi grâul binecuvântate? Pâinea este stropită cu vinul şi este împărţită la credincioşi, uleiul este folosit de către preot la miruit, este pus la candelă sau e folosit în mâncare, iar grâul fie la semănat, fie se amestecă cu alt grâu şi se foloseşte cu mulţumire. Pâinea de la Litie aduce binecuvântare celui care o ia cu credinţă, după cum se spune în învăţătura de la sfârşitul rânduielii, aflată în Liturghier.
Această a doua parte a Litiei este de origine mănăstirească, fiind săvârşită în cadrul Privegherilor. Pentru că slujba începe de cu seară şi ţine până noaptea târziu sau chiar dimineaţa, s-a făcut obiceiul ca la Vecernie să se binecuvinteze câteva pâini care apoi erau împărţite celor care luau parte la slujbă, pentru a prinde putere în osteneala privegherii şi pentru a putea ajuna până a doua zi, la vremea Împărtăşirii. În timp, însă, rânduiala a fost preluată şi de bisericile parohiale, săvârşindu-se doar împreună cu Vecernia, în locul Privegherii. Astfel, prin frumuseţea şi profunzimea rugăciunilor din prima parte şi prin ofranda pe care credincioşii o duc din roadele pământului, pentru ca Dumnezeu să înmulţească cele necesare existenţei noastre, se pot bucura de binecuvântarea Litiei şi cei care nu pot ajunge la privegherile de la mănăstiri.
Pr. Gheorghe Dan

„Încă ne rugăm pentru tot sufletul creştinesc cel necăjit şi întristat, care are trebuinţă de mila şi ajutorul lui Dumnezeu; pentru apărarea ţării acesteia şi a celor care vieţuiesc într-însa; pentru pacea şi bună aşezarea întregii lumi; pentru cei trimişi şi pentru cei care sunt în călătorie; pentru mântuirea şi ajutorul celor care, cu osârdie şi frică de Dumnezeu, se ostenesc şi slujesc, părinţi şi fraţi ai noştri; pentru tămăduirea celor care zac în boli...”
Din ecteniile Litiei

sursa

Sfantul Mucenic Chiric - 15 iulie

2011-07-15T03:19:00.000-07:00

Multumim,Andreea :)

Sf.Nicolae Planas ~ 2 martie

2011-03-02T12:04:00.000-08:00

Sf.Nicolae Planas ~ 2 martie / Άγιος Νικόλαος Πλανάς / St.Nicholas Planas

Multumim, Dositeea!

Ana

Sf. Fotini ~ 26 februarie | St. Photini, The Samaritan Woman

2011-02-26T09:41:00.000-08:00

Multumesc pentru clip, Dositeea! :)

Ana

Sfanta Teodora Imparateasa ~ 11 februarie

2011-02-11T10:56:00.000-08:00

sursa

Ana

Sf. Haralambie ~10 februarie | St. Charalampos | Άγιος Χαράλαμπος

2011-02-10T11:41:00.000-08:00

Multumesc, Dositeea! :*

Ana

Sf. Cuvios Partenie din Lampsakos ~ 7 februarie

2011-02-06T10:58:00.000-08:00

Saint Parthenios of Lampsakos

Multumim,Dositeea! :)

Ana

Sf. Cuv. Xenia de Sankt Petersburg ~ 24 ianuarie / Saint Xenia of St. Petersburg

2011-01-23T13:37:00.000-08:00

Multumim,Dositeea pentru clip :)

Ana

(10 ianuarie) Acatistul Sf Teofan Zavoratul

2011-01-10T10:01:00.000-08:00

credint foto: Razboi Intru Cuvant

Condac 1
Alesule nevoitor şi slujitor adevărat al lui Hristos, pus de Dumnezeu în sfeşnicul Bisericii spre slujire arhierească, cu strălucirea credinţei pe oameni i-ai luminat, toate puterile sufletului şi virtutile tale oamenilor le-ai dăruit, iar nevoindu-te în zavorâre spre mântuire, inimile ucenicilor tăi prin nemarginită dragoste le-ai încălzit. Pentru aceasta şi pe noi cu făclia înţelepciunii tale ne luminează, ierarhe a lui Hristos minunate, ca să cântăm ţie aşa:

Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Icos 1
De blândeţe îngerească şi nemărginită dragoste pentru Dumnezeu şi pentru oameni fiind cuprins, ţi-ai luat nevoinţa smereniei monahiceşti şi a slujirii, arhiereşti, părinte al nostru minunate. Ascultător al voii dumnezeişti, darul înţelepciunii pe care de la Dumnezeu l-ai primit - l-ai înmulţit, şi oamenilor spre mântuire, cu jertfelnicie prin acesta ai slujit. Pentru aceasta fericim nevoinţele tale cele înalte şi strigăm ţie aşa:

Bucură-te, că din pruncie inima ta Domnului o ai închinat;
Bucură-te, caci către Unul Dumnezeu toata nădejdea ţi-ai îndreptat;
Bucură-te, că pe Domnul mai mult decât orice L-ai iubit;
Bucură-te, că din copilarie mintea ta cu înţelepciunea dumnezeiască o ai hrănit;
Bucură-te, că Domnului spre slujire cu totul te-ai daruit;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 2
Văzând sufletul tău plin de dragoste dumnezeiască pentru Ziditorul tău şi Dumnezeu, Domnul cel de grijă purtător te-a înflăcărat cu dorirea vieţii călugărşti, iar tu, ierarhe al Domnului, urmând acestei chemări cereşti, ai pornit încă din copilarie pe calea înaltei smerenii şi a lepădării de cele lumeşti, încrezându-te cu totul voii lui Dumnezeu şi cântându-I: Aliluia!

Icos 2
Prin înţelegerea înţelepciunii celor citite fiind din belşug de Dumnezeu dăruit, ţi-ai îmbogăţit neîncetat mintea prin cercetarea scrierilor sfinţilor părinti şi a nevoitorilor credinţei şi bunei cuviinţe, sorbind din ele multă putere şi lumină duhovnicească. Iar noi, proslăvind înţelepciunea ta, strigam ţie cu umilinţă aşa:

Bucură-te, că pentru Dumnezeu de dragoste ardeai;
Bucură-te, că în adâncă smerenie tinereţea ţi-o petreceai;
Bucură-te, că prin blândeţea ta tuturor ca exemplu te-ai arătat;

Bucură-te, că vieţuirii pustniceşti te-ai supus;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu totul pe sine-ţi te-ai adus;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 3
Puterea lui Dumnezeu care în tine s-a sălăşluit, încă de la începuturile tale, prin flacăra harului sufletul tău l-a încălzit şi în cinul arhieresc te-a împodobit, şi oamenilor, păstorule cel bun, aşa te-a dăruit. Iar tu de mântuirea sufletelor noastre cu ardoare grijă ai purtat şi Domnului neobosit ai cântat: Aliluia!

Icos 3
Având în inimă pe Unul Dumnezeu, cu multă bucurie ţi-ai închinat viaţa slujirii lucrării lui Hristos de mântuire a neamului omenesc, în care tu, plăcutule al Domnului, ai adus comoara cunoaşterii tale şi a experieţei duhovniceşti Dumnezeului tău spre ascultare, învăţând şi povăţuind pe cei ce alergau la tine cu credinţă. Astfel şi noi, fericind nevoinţele tale purtate spre mântuirea sufletelor noastre, strigam ţie aşa:
Bucură-te, cel ce de Domnul eu înţelelepciune ai fost adăpat;
Bucură-te, că în truda nevoinţei ai fost încerat;
Bucură-te, că smerenia şi blândeţea cu tărie le-ai purtat;
Bucură-te, că în voia lui Dumnezeu cu totul te-ai lăsat;
Bucura-te, că milostivirea lui Dumnezeu prin scrierile tale ai proslăvit;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 4
Furtuna tulburării a umplut inimile oilor turmei tale atunci când au cunoscut dorinţa ta de a-i părăsi şi nevoinţelor în zăvorâre cu totul a te dărui. Iar tu petrecând acolo în neîncetate lupte, post şi rugăciune, ai cântat nebiruit Dumnezeului Puterilor: Aliluia!

Icos 4
Auzind oamenii de plecarea ta în pustia Vâşei, se tânguiau amar că au rămas orfani şi cinstindu-te ca pe un bun păstor de Dumnezeu dăruit pentru a se îngriji cu dragoste de sufletele lor, veneau la tine cu lacrimi şi îţi cereau rugaciuni spre ajutor şi învăţături de Dumnezeu înţelepţite. Pentru aceasta, primeşte şi de la noi unele laude ca acestea:
Bucură-te, că în arhierie părinte milostiv turmei tale te-ai arătat;
Bucură-te, că neîncetat de turma ta grijă ai purtat;
Bucură-te, că de aceasta cu lacrimi de umilinţă te-ai despărţit;
Bucură-te, că tăcerea şi cugetarea la Dumnezeu mai mult decât orice ai iubit;

Bucură-te, al sfântului lăcaş din Vâşa strălucit luminător;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 5

Stea călăuzitoare către Dumnezeu în sfânta mănăstire te-ai arătat, ierarhe înţelepte, şi dorind tăcerea vieţii pustniceşti pentru mântuirea sufletului tău, te-ai nevoit întru aceasta neîncetat. Aşa, tuturor fraţilor exemplu ziditor te-ai înfăţişat şi să cânte pururi lui Dumnezeu i-ai învăţat: Aliluia!

Icos 5
Aducând lui Hristos Dumnezeu inima ta, cuprinsă cu totul de dragoste pentru Dânsul, ţi-ai pregătit sufletul să fie lăcaş al Duhului Sfânt. Aşa cu multă smerenie şi blândeţe nevoindu-te, ai arătat ucenicilor iubitori de Hristos prin lucrarea ta neîncetată exemplu de vieţuire adevărată. Pentru aceasta şi noi cinstindu-te ca pe un adevărat slujitor al lui Hristos şi ca pe un ales preaiubit al Domnului, strigăm ţie aşa:

Bucură-te, izvor nesecat de dragoste pentru Dumnezeu;
Bucură-te, luminător înflăcărat ce în pustie a strălucit;
Bucură-te, cel ce inima ta ascultării o ai dăruit;
Bucură-te, al înfrânării înţelept povăţuitor;
Bucură-te, al sufletelor omeneşti de grijă purtător;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 6
Propovăduitor neobosit, cuvântător al adevărurilor dumnezeieşti, tu slujirea arhierească o ai purtat cu adevărat, luminând şi povăţuind turma ta. Aşa, zăvorât fiind nu ai lăsat fără îndrumare duhovnicească pe cei ce alergau către lumina ta de Dumnezeu insuflată, învăţând prin cuvintele tale pe toţi a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6
A strălucit în pustie steaua cea mare a înţelepciunii, minunatule plăcut al lui Hristos şi ascuns fiind în zăvorâre, au început a curge râuri de cuvinte vii de pe buzele tale. Căci din îngăduinţa lui Dumnezeu izvorul cel plin de har al învăţăturilor tale s-a descoperit şi setea tuturor celor însetaţi a potolit, a celor ce alergau cu credinţă către dânsul. Pentru aceasta, ierarhe al Domnului, primeşte şi de la noi unele laude ca acestea:
Bucură-te, ca prin buzele tale înţelepciunea lui Dumnezeu ai arătat;
Bucură-te, că prin această înţelepciune pe toţi i-ai adăpat;
Bucură-te, că în nevoinţele vieţii pustniceşti ai petrecut;
Bucură-te, că păcatele omeneşti cu înţelepciunea ta le-ai dezrădăcinat; .
Bucură-te, că prin buna ta sporire pe toţi i-ai îndrumat;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 7
Vrând ca toţi oamenii să se mântuiască şi în Împărăţia Cerurilor să ajungă, tu, bunule păstor, prin lepădarea ta de lume şi prin aspra zăvorâre, un puternic izvor de însufleţire ai dobândit şi imitând pe Începătorul Arhieriei, pe Hristos, oamenilor cu îndrăzneală ai slujit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! .

Icos 7
Vazând în tine un nou nevoitor şi bineplăcut al lui Hristos, ce în Împărăţia lui Dumnezeu cu inima ai ajuns, adânca smerenie şi multa blândeţe ai dobândit, iar sufletele omeneşti cele bolnave şi suferinde şi-au îndreptat cu nădejde privirile spre pustie, ce de ochii acestora te-a acoperit, căutând ajutorul şi înţelepciunea ta plină de har. Pentru aeeasta şi noi, însetând după aceste bunătăţi, strigăm ţie aşa:
Bucură-te,că de pe pământ curăţia îngerească ai dobândit;
Bucură-te, că prin blândeţea duhului tă pe toţi i-ai cucerit;
Bucură-te, că minţile cele întunecate le-ai luminat;
Bucură-te, al nerăutăţii învăţătorule minunat;
Bucură-te, că pe oameni la nevoinţa milosteniei i-ai chemat;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 8

Neînţeleasă pentru unii, dar minunată pentru cei iubesc pe Dumnezeu, a fost nevoinţa ta, bunule arhiereu, căci în deplină ascultare în pustnicie ai vieţuit, unde trudei neobosite şi neîncetatei cugetări la Dumnezeu te-ai dăruit. Iar noi, în umilinţa inimilor noastre, văzând unele ca acestea, cântăm cu mulţumire lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8

Tuturor toate le-ai fost, ierarhe al Domnului: părinte şi păstor, învăţător şi povăţuitor, prin vestirea cea bună şi nesecată a buzelor tale, de cuvinte de aur izvorâtoare. Pentru aceasta şi noi, copiii tăi duhovniceşti, strigăm ţie cu mulţumire aşa:

Bucură-te, căci cu roua Duhului lui Dumnezeu ai fost adăpat;
Bucură-te, că prin strălucirea harului lui Dumnezeu ai fost luminat;
Bucură-te, căci cu mintea ta la cunoaşterea de Dumnezeu ai ajuns;
Bucură-te, că prin pacea sufletului tău pe Domnul L-ai dobândit;
Bucură-te, că prin harul tău pe toţi i-ai umilit;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 9

Tuturor ai fost exemplu de vieţuire înţeleaptă pentru “singurul lucru de trebuinţă”, cugetând cum să-ţi curăţeşti sufletul tău şi să-l faci biserică a Duhului Sfânt. Aşa în nevoinţe mari ai înaintat şi din putere în putere ai urcat, încălzind neîncetat inima ta cu rugaciunea lui Iisus şi cântând lui Dumnezeu: Aliluial

Icos 9
G1asul tău cel blând şi plin de înţelepciune auzul tuturor celor ce-l ascultau cu credinta - l-ai îndulcit, iar tu cu puterea învăţăturilor tale, neîncetat şi cu jertfelnicie pe cea strâmta, spre nevoinţa ascultarii - i-ai povatuit, învăţându-i despre adevărul lui Dumnezeu şi despre Împărăţia Lui. Pentru aceasta, primeşte şi de la noi, bunule învăţător, unele mulţumiri ca acestea:
Bucură-te, ierarhe al lui Dumnezeu, blând şi smerit;
Bucură-te, bunule păstor, de ucenici iubitor;
Bucură-te, că în pustie ca un crin al ţarinei ai înflorit;
Bucură-te, ca liniştea cea mântuitoare din zaăvorâre ai iubit;
Bucură-te, bunule îndrumător al sufletelor zbuciumate;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 10
Vrând să scapi neamul omenesc din intunericul păcatelor, plăcutule al lui Dumnezeu, minţile cele ce căutau adevărul - le-ai luminat, iar calea biruinţei tainice în războiul cel nevăzut spre cununa mult râvnită a fericitului sfârşit oamenilor ai arătat, celor ce cântau împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10
Sprijin tare eşti pentru fiecare suflet prin scrierile tale de Dumnezeu insuflate, adevărate arhiereu al lui Hristos, căci au găsit în înţelepciunea ta îndreptare a vieţii lor şi multă călăuzire, urmând calea ce le-ai arătat către mântuire. Iar noi, aducând mulţumiri lui Dumnezeu pentru grija ce o porţi sufletelor noastre neîncetat, strigăm ţie cu umilinţă aşa:
Bucură-te, că pe pământ de vieţuire îngerească te-ai învrednicit;
Bucură-te, c împreună cu sfinţii îngeri la Liturghie ai slujit;
Bucură-te, că prin blândeţe îngerească ai strălucit;
Bucură-te, al curăţiei vas binecuvântat;
Bucură-te, că despre adevărul lui Dumnezeu cu îndrăzneală ne-ai învăţat;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 11
Cântare de laudă aducem ţie, bunule arhiereu şi bineplăcutule al lui Dumnezeu. Te lăudam , căci prin nevoinţele şi vieţuirea ta Numele cel sfânt al Ziditorului ai proslăvit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia !

Icos 11
Vieţuirea ta strălucită ce în zăvorâre o ai petrecut, de inimile însetate de adevăr a se ascunde nu a putut. Iar fericitul tău sfârşit, plin de pace şi netulburat, în multă lumină calea vieţuirii tale arhiereşti a scăldat, căci nevoinţele în care ai petrecut, vas al harului dumnezeiesc cu adevărat te-au făcut. Pentru aceasta şi noi cu inimi umilite şi cu mulţumire glăsuim ţie aşa:
Bucură-te, că la despărţirea ta de trup, cinul arhieresc l-ai proslavit;
Bucură-te, că până la ultima suflare lui Dumnezeu I-ai slujit;
Bucură-te, al locaşului monahicesc podoabă minunată;
Bucură-te, al Tambovului luminător, plin de înţelepciune înaltă;
Bucură-te, a turmei din Riazan laudă şi bucurie;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 12
Dăruit din belşug cu harul lui Dumnezeu, prin aceasta cu înţelepciune turmei tale ai slujit. Pentru aceasta nu ne lăsa nici pe noi, cei ce în mijlocirea ta din ceruri către Dumnezeu am nădăjduit, că tu acolo în netăcută slavoslovie petreci, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12
Cântam nevoinţele tale, ce cu strălucire mare au luminat vieţuirea ta pământească de lepădare, pentru dragostea Domnului tău. Pentru aceasta şi noi, ierarhe al lui Dumnezeu, blând şi milostiv, cu nădejde căutam către tine, ca la ocrotitorul nostru ceresc şi mijlocitor tare înaintea prestolului dumnezeiesc, strigând ţie cu umilinţă aşa:
Bucură-te, bineplăcutule al lui Dumnezeu, plin de strălucire şi milostivire;
Bucură-te, că rugăciunile celor credincioşi ţie niciodată nu le-ai trecut cu vederea;
Bucură-te, robul lui Hristos şi iubit al lui Dumnezeu;
Bucură-te, al călugarilor înţelept povăţuitor;
Bucură-te, ierarhe, al necazurilor noastre grabnic ajutător;
Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 13
O, preabunule ierarhe Teofan, blând şi de Dumnezeu înţelepţit învăţător al nostru! Primeşte de la noi această puţină rugaciune şi laudă cu mulţumire ce îţi aducem ţie. Nu ne uita pe noi păcătoşii în rugăciunile tale sfinte, ca nădăjduind în ajutorul tău, Dumnezeului Puterilor neîncetat să cântam: Aliluia!(de 3 ori)

şi această rugăciune :

O, sfinte ierarhe, parinte Teofan, slava şi bucuria ţării noastre! Primeşte de la noi aceste smerite şi calde rugaciuni, cei ce cu dragoste te cinstim pe tine. Căutând la cuvântul ce s-a împlinit în tine: “Pe cei ce Mă vor proslăvi, îi voi proslăvi”, cădem ecu umilinţă la sfintele tale moaşte, năzuind la puterea lor tămăduitoare, şi ca unui ales al harului dumnezeiesc, strigăm ţie: binecuvintează şi miluieşte ţara noastră, arhiereule al Dumnezeului cel Adevărat, bărbăţie neclătinată ostaşilor noştri le dăruieşte, pe toţi oamenii de necazuri îi pazeşte şi la pocăinţă îi călăuzeşte; pruncilor învăţătură bună le daruieşte, pe tineri îi călăuzeşte, celor bolnavi şi în suferinţe sănătate le cere, iar nouă tuturor bucurie neâncetată în Domnul ne daruieşte, ca toţi cu mulţumire să te fericim, glăsuind ţie aşa: Fericimu-te pre tine, sfinte ierarhe, părinte Teofan, şi cinstim sfântă pomenirea ta, că tu te rogi pentru noi lui Hristos, Dumnezeului nostru. Amin.

Tropar, glas 8
Al ortodoxiei povăţuitor, al bunei credinţe şi curăţiei învăţător, al Vâşei nevoitor, ierarhe Teofan de Dumnezeu înţelepţite. Cu învăţăturile tale cuvântul lui Dumnezeu l-ai facut lămurit şi celor credincioşi calea către mântuire le-ai descoperit. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să se mântuiască sufletele noastre.

Condac, glas 4
Prin “Arătarea Domnului” fiind numit, ierarhe Teofane, cu învăţăturile tale mulţime de oameni ai luminat. Pentru aceasta împreună cu îngerii înaintea prestolului Sfintei Treimi petrecând, roagă-te neîncetat pentru noi toţi.

sursa

Aflarea Moastelor Sf Mare Mucenic si Tamaduitor Efrem cel Nou 3 ianuarie

2011-01-03T02:07:00.000-08:00

Rugaciune catre Sfantul Efrem

O, Sfinte Parinte Efrem, cazand inaintea ta, cu umilinta ridicam
acum glasul nostru spre tine. Cum se cuvine oare sa te numim:
minunat urmator al Domnului Hristos, mare Nevoitor si
Pustnic, Cuvios Parinte, Mare Mucenic, Preot al Dumnezeului
Celui Preainalt, Izvorator de mir, Facator de minuni, Grabnic
ajutator, mare Tamaduitor de multe feluri de boli, Slobozitor din multe necazuri si primejdii, Mangaietor in deznadejde sau Ajutator intru toate nevoile? Cu adevarat, toate aceste numiri le porti dintru darul Duhului Sfant si de aceea te rugam sa nu ne treci cu vederea, ci degraba venind intru intampinarea noastra, mijloceste-ne mare mila de la Domnul si Mantuitorul nostru lisus Hristos. Si fie ca prin puterea minunata a rugaciunilor si a pildei tale sa dobandim intarire in a purcede si noi pe calea cea stramta ce duce spre Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh. Amin.

credit foto: Dositeea

22 decembrie - Sf Mucenita Anastasia

2010-12-21T14:46:00.000-08:00

Aici Moastele Sfintei

Credit foto: Dositeea

Ana

ACATISTUL PREACUVIOSULUI PĂRINTE PORFIRIE NOUL FĂCĂTOR DE MINUNI

2010-12-01T12:33:00.000-08:00

După obişnuitul început, se zic:

CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Pe Părintele nostru Porfirie, făcătorul de minuni, care a împărţit mană din pustia binecuvântată a Sfântului Munte celor ce flămânzeau în pustia duhovnicească a lumii, veniţi să îl lăudăm, binecredincioşilor, şi pentru rugăciunile pe care le înalţă Domnului pentru mântuirea neamului creştinesc să îi mulţumim cântându-i: Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!
Icosul 1
Ai auzit dulcele glas al Preadulcelui Iisus chemându-te la nunta cea veşnică şi zicând: "Vino, Părinte Porfirie, de moşteneşte împărăţia Cerurilor care este gătită celor ce şi-au purtat crucea nevoindu-se din dragoste pentru Dumnezeu!"; noi, vrând a fi părtaşi fericirii tale, îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, cel ce mijloceşti înaintea Sfintei Treimi pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, rod înmiresmat al Tradiţiei Sfinţilor Părinţi;
Bucură-te, ostaş îmbrăcat în armură duhovnicească;
Bucură-te, furtună care spulberi cuiburile ereticilor;
Bucură-te, cel ce te-ai dăruit în întregime fiecăruia dintre cei ce te cercetau;
Bucură-te, că luptând împotriva puterilor întunericului, le-ai biruit;
Bucură-te, că ai apărat predaniile bisericeşti şi ai stat împotriva rătăcirilor de multe feluri;
Bucură-te, că i-ai binecuvântat pe cei ce au mărturisit minunile tale;
Bucură-te, că i-ai mustrat pe cei ce au spus despre tine lucruri neadevărate;
Bucură-te, cel ce stai departe de cei care răstălmăcesc minunile tale;
Bucură-te, cel ce primeşti laudele aduse de către cei binecredincioşi;
Bucură-te, ceară însemnată cu pecetea sfinţeniei;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 2-lea
Ştiind micimea vieţuirii noastre, să nu deznădăjduim aflând nevoinţele Preacuviosului Părinte Porfirie, nici să încercăm a le urma fără dreaptă socoteală, şi mai ales să nu căutăm a agonisi harismele sale, căci nu puţină vătămare vom afla. Ci să căutăm a învăţa de la el smerenia şi dragostea pentru cele sfinte, ca să îi putem cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea
Ai primit la botez numele de Evanghelie, care se tâlcuieşte „Bună-Vestire", şi întreaga ta viaţă a fost o bună-vestire despre lucrarea Duhului Sfânt şi despre dobândirea veşniciei de către oamenii care, trecători fiind prin viaţa pământească, L-au cunoscut pe Domnul care ieri, astăzi şi în veac Acelaşi este, şi din revărsarea inimii ţi-au cântat:
Bucură-te, că din pruncie ai fost păzit de Cel a cărui întrupare a fost binevestită de înger;
Bucură-te, că din fragedă vârstă ai năzuit să îi închini Domnului viaţa ta;
Bucură-te, că din copilărie ai plecat la Muntele Athos ca să urci muntele virtuţilor;
Bucură-te, că atunci când te-ai lovit din greşeală cu securea în picior ai cerut ajutorul Maicii Domnului;
Bucură-te, că ocrotitoarea Sfântului Munte ţi-a oprit de îndată şiroirea sângelui;
Bucură-te, că ai trăit acoperit de Sfântul ei Acoperământ;
Bucură-te, că pentru vieţuirea ta cucernică ai fost hirotonit preot;
Bucură-te, că ajutând mulţimi de oameni nu ţi-ai pierdut liniştea;
Bucură-te, luminător al Atenei şi a toată Grecia;
Bucură-te, că ai fost căutat de pelerini veniţi din toată lumea;
Bucură-te, că ai trăit în vremurile noastre nevoinţe aspre ca ale Părinţilor din vechime;
Bucură-te, că până la moarte L-ai slujit cu jertfelnicie pe Hristos;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 3-lea
Nu pentru vreo nevoinţă aparte s-au revărsat asupra ta râurile binecuvântărilor, ci pentru că luând asupra ta crucea grea a ascultării ai urmat Domnului care S-a arătat pe Sine ascultător până la moarte, şi lepădând voia ta la picioarele bătrânilor tăi ai învăţat de la aceştia cântarea: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Să vadă roadele ascultării cei ce vor să trăiască neavând povăţuitor, cei care plini fiind de mândrie cred că au găsit un drum mai scurt către Dumnezeu, şi să îşi cunoască înşelarea. Iar noi să luăm aminte la vieţuirea Preacuviosului Părinte Porfirie şi cerându-i să mijlocească la Dumnezeu ca să primim puterea de a merge pe calea ascultării, să îi cântăm aşa:
Bucură-te, rob al lui Hristos care ai cunoscut ce înseamnă adevărata libertate;
Bucură-te, că nu ai cunoscut povara libertăţii pătimaşe;
Bucură-te, cel ce supunându-te bătrânilor tăi ai înţeles taina ascultării;
Bucură-te, că Părinţii Pantelimon şi Ioanichie te-au învăţat lepădarea voii;
Bucură-te, că atunci când ţi s-au deschis ochii duhovniceşti i-ai văzut cu duhul pe bătrânii tăi;
Bucură-te, cel ce făcând ascultare ai ieşit din chilia unui părinte pe fereastră;
Bucură-te, că nu te-ai mâhnit când frumoasa pasăre cioplită fără binecuvântare ţi-a fost frântă;
Bucură-te, că aşa s-a frânt şi gândul inimii tale de a face ceva după propria voie;
Bucură-te, că prin rugăciune ai devenit asemenea stâlpilor monahismului;
Bucură-te, că ieşind în mijlocul oamenilor te-ai sârguit să te jertfeşti pentru ei;
Bucură-te, că ai ridicat mănăstirea din Milesi ca pe un chivot al cunoaşterii lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ai găsit în Sfânta Scriptură şi în Vieţile Sfinţilor chipuri de sfinţenie;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 4-lea
"Dacă nu ar fi scris Sfântul Ioan Scărarul cartea despre dumnezeiescul urcuş, ar fi putut-o scrie cu pricepere Părintele Porfirie", s-a dat mărturie despre măsura sporirii tale; văzându-te Domnul că din copilărie ai vrut să urmezi viaţa de nevoinţă a unui alt avvă Ioan, cel numit Colibaşul, a venit în întâmpinarea ta şi ţi-a călăuzit paşii pe treptele scării raiului, iar tu I-ai cântat cu umilinţă: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Mincinoşi sunt ritorii care învaţă că vremea sfinţeniei a trecut, că în vremurile noastre nu mai este cu putinţă omului să meargă pe calea cea strâmtă pe care o arată Scriptura; nouă numai a cugeta la vieţuirea ta ne este de ajuns pentru a sta împotriva unora ca aceştia, care nu vor să cânte împreună cu noi:
Bucură-te, că urmând Sfântului Ioan Colibaşul, L-ai primit pe Hristos în chilia inimii tale;
Bucură-te, că Sfântul Porfirie al Gazei te-a crescut ca pe un urmaş al său;
Bucură-te, bucurie a Sfântului Atanasie şi a celorlalţi cuvioşi aghioriţi;
Bucură-te, cel ce ieşind din Sfântul Munte nu ai părăsit smerenia Sfântului Siluan;
Bucură-te, că primind bastonul trimis de Sfântul Gherasim ai primit şi binecuvântarea acestuia;
Bucură-te, cu Sfântul Vasile cel Mare care te-a ajutat să ridici aşezământul din Milesi;
Bucură-te, cu Sfinţii Ierarhi Nicolae şi Spiridon, neobosiţii făcători de minuni;
Bucură-te, cu Sfinţii Cosma şi Damian şi cu ceilalţi Sfinţi doctori fără de arginţi;
Bucură-te, cel ce ai fost asemănat cu Sfântul Serafim de la Sarov;
Bucură-te, că ai arătat lumii că harismele Sfântului Nectarie din Eghina nu s-au pierdut;
Bucură-te, cu soborul tuturor Cuvioşilor Părinţi şi Cuvioaselor Maici;
Bucură-te, floare din buchetul Maicii Domnului care ai împrăştiat mireasma din Grădina ei;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 5-lea
Deşi în timpul vieţii ai avut parte de apăsătoare boli, Părinte, nu te-ai lăsat biruit de durere, ci le-ai răbdat cu mucenicească răbdare, şi în loc să cârteşti ai primit suferinţa cu seninătate, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Cine poate să stea departe de mijlocirile tale, ştiind câtă mulţime de bolnavi au simţit ajutorul tău? Cine oare va şovăi să alerge la tine, aflând că din zi în zi numărul celor ce au primit sănătate trupească şi sufletească sporeşte fără încetare? O, Părinte Porfirie, pentru grija pe care ai arătat-o şi o arăţi celor bolnavi, primeşte de la noi laudele acestea:
Bucură-te, că suferind grele boli ai primit puterea de a-i ajuta pe bolnavi;
Bucură-te, că i-ai învăţat pe oameni că vindecarea adevărată vine de la Dumnezeu;
Bucură-te, că însemnând bolnavii cu semnul sfintei cruci le-ai uşurat durerile;
Bucură-te, cel ce i-ai ferit pe credincioşi de doctorii cei închipuiţi care au puteri diavoleşti;
Bucură-te, că ai vindecat de paralizie pe femeia celui ce a venit să te caute la mănăstire;
Bucură-te, că deşi acela nu te-a găsit a avut mare credinţă în puterea mijlocirilor tale tainice;
Bucură-te, că aşa cum ai vindecat-o pe femeia sa îi poţi vindeca şi pe cei pentru care ne rugăm;
Bucură-te, că i-ai mângâiat pe cei căzuţi în deznădejde;
Bucură-te, că i-ai povăţuit să poarte crucea răbdării;
Bucură-te, că bolnavilor care ţi-au cerut ajutorul le-ai adus grabnică tămăduire;
Bucură-te, cel ce şi acum te rogi pentru cei aflaţi în diferite suferinţe;
Bucură-te, că pentru tine nu există boli de nevindecat;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al-6-lea
Nici un om nu este fără de păcat, nici un om nu se poate făli că a scăpat de orice urmă a bolii. Ştiind că nu numai trupurile noastre, ci şi sufletele noastre sunt atinse de boală, dar ştiind şi că Dumnezeu este Cel ce dăruieşte sănătate celor dreptcredincioşi, îţi cerem să te rogi ca împreună cu cei tămăduiţi de bolile lor să Ii putem cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-6-lea
Noule doctor fără de arginţi, Părinte Porfirie, mulţumindu-ţi că prin nenumărate minuni ai dăruit celor suferinzi tămăduirea, nu vom obosi vestind celorlalţi vindecările făcute prin rugăciune către Dumnezeu, şi pentru aceasta te rugăm să primeşti drept plată mulţumirile noastre:
Bucură-te, că pe pruncul care nu se mişca l-ai vindecat spre bucuria părinţilor lui;
Bucură-te, pentru copiii care primind vindecare trupească L-au slăvit pe Dumnezeu;
Bucură-te, că pe femeia necăjită de boala bărbatului ei ai invăţat-o să se ferească de tulburarea adusă de diavol;
Bucură-te, cel ce îi ocroteşti pe cei care se îngrijesc cu dragoste de bolnavi;
Bucură-te, cel ce vedeai şi vezi mai bine decât doctorii bolile oamenilor;
Bucură-te, cel ce stai împotriva doctorilor nepricepuţi ca să-i fereşti pe bolnavi de mai multă suferinţă;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat bolnavei care suferea de tromboză şi ai vindecat-o;
Bucură-te, că mai târziu aceasta a recunoscut chipul tău şi aşa a înţeles de la cine a primit ajutorul;
Bucură-te, că doctorii au rămas fără grai în faţa vindecărilor pe care le-ai făcut;
Bucură-te, balsam care aduci de la Dumnezeu vindecare trupească şi sufletească;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale s-a biruit rânduiala firii;
Bucură-te, cel ce îi întăreşti pe cei care mărturisesc vindecările tale minunate;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al-7-lea
Răbdând suferinţele ca un al doilea Iov, ai arătat prin viaţa ta că încercările îngăduite de Dumnezeu nu covârşesc puterea omenească, şi că oricât de grele ar fi acestea, dacă ne luptăm să le biruim, Mântuitorul Hristos va pune pe frunţile noastre cununi strălucitoare, pentru care îi cântăm: Aliluia!

Icosul al-7-lea
Auzind cum în timpul vieţii şi după moarte i-ai izbăvit de felurite ispite pe cei cărora le-ai cunoscut neputinţele, şi aflându-ne noi înşine în ispite fără de număr, căci viermele păcatului nu doarme, dorim să te avem ca ocrotitor al nostru, şi pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, că trecând prin furtuna necazurilor ai primit puterea de a-i ajuta pe cei ispitiţi;
Bucură-te, că i-ai făcut dreptate slujbaşului învinuit pe nedrept;
Bucură-te, că pe tânăra care vroia să se sinucidă ai scăpat-o din ghearele diavolului;
Bucură-te, că ai prevenit maicile de la Mănăstirea Jazak să nu bea apă din fântâna otrăvită de necredincioşi;
Bucură-te, că fără teamă în vreme de război ai scăpat o fată de la pângărire;
Bucură-te, că l-ai izbăvit pe ucenicul tău de primejdia din adâncurile apelor;
Bucură-te, cel ce dai cu prisosinţă cele de trebuinţă credincioşilor;
Bucură-te, că printr-o minune Cel ce a înmulţit peştii în pustie te-a vădit a fi asemenea Lui;
Bucură-te, că această minune şi altele asemenea ei au fost tăinuite până după moartea ta;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat în chip minunat celor care ţi-au cerut ocrotirea;
Bucură-te, că oricine te cheamă în ajutor cu credinţă primeşte sprijinul tău;
Bucură-te, că nenumărate sunt facerile de bine pe care ni le-ai arătat;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al-8-lea
Cum să nu ne veselim de minunile tale? Cum să nu tresalte inimile noastre la aflarea bucuriei pe care o aduci celor ce te cinstesc, tainicule povăţuitor al călugărilor şi al mirenilor? Ştiind că ducând viaţă monahicească tu ai fost călăuză pricepută şi pentru familiile care în viforul lumii au căutat liniştea duhovnicească, îi cântăm Celui Care te-a înţelepţit: Aliluia!

Icosul al-8-lea
Văzând cum vrăjmaşul diavol se luptă ca mirenii să ducă o viaţă cât mai pătimaşă, aducându-le tulburare în suflet şi şoptindu-le că numai în mănăstiri se poate duce o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu, tu i-ai povăţuit să stea împotriva acestuia şi să ducă lupta cea bună, iar ei sporind în vieţuirea duhovnicească ţi-au cântat:
Bucură-te, că îi afli pe fiii risipitori şi te rogi pentru ei;
Bucură-te, că aduci pacea în familiile dezbinate;
Bucură-te, că le-ai descoperiţi celor căzuţi calea pocăinţei;
Bucură-te, că i-ai ajutat pe aceştia să ajungă fii credincioşi ai Bisericii;
Bucură-te, că i-ai învăţat pe părinţi să trăiască o viaţă sfântă pentru ca fiii lor să fie păziţi de ispite;
Bucură-te, că rugându-se Domnului ucenica ta a fost peţită de tânărul pe care îl iubea;
Bucură-te, că domolind împotrivirile părinţilor lui, au reuşit să se căsătorească;
Bucură-te, că le-ai vorbit despre Hristos tinerilor care necunoscând lumina trăiau în patimi;
Bucură-te, că ei ţi-au sărutat picioarele cu dragoste;
Bucură-te, sprijin al celor ce vor să îşi întemeieze o familie;
Bucură-te, că Domnul ţi-a dat priceperea de a fi călăuză pentru cei căsătoriţi;
Bucură-te, blând duhovnic care cu iscusinţă ai vindecat rănile sufleteşti;
Bucură-te, apostol al sfinţeniei în vremuri de mare tulburare;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al-9-lea
Doamne, Cel ce ne-ai zis "Fiţi sfinţi, că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sfânt sunt", Care prin gura Preacuviosului Părinte Porfirie ne-ai amintit această poruncă a Ta, iar noi am priceput că numai dacă vom merge pe calea sfinţeniei vieţile noastre vor cunoaşte împlinirea, acoperă-ne cu harul Tău cel ceresc ca să mergem pe această cale fără a fi vătămaţi de cursele diavolului şi să îţi cântăm în toată vremea: Aliluia!

Icosul al-9-lea
Ceea ce mărturiseşte întreaga predanie a Răsăritului, şi anume că Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să se sfinţească, este cu anevoie de priceput; dar ascultându-te pe tine, Preacuvioase Părinte, că ne îndemni să ajungem la măsura sfinţeniei, oricât de mari ar fi ispitele care ne apasă, îţi zicem:
Bucură-te, icoană a virtuţilor poleită cu aurul smereniei;
Bucură-te, că nu numai pe monahi, ci şi pe mireni i-ai îndemnat să rostească rugăciunea lui Iisus;
Bucură-te, că îi vezi pe creştinii râvnitori strălucind ca nişte făclii;
Bucură-te, că l-ai văzut pe Părintele Yannis îmbrăţişându-şi preoteasa în lumina raiului;
Bucură-te, dascăl al cugetării la cele sfinte;
Bucură-te, că săvârşind dumnezeieştile slujbe inima ta a devenit altar al Celui Preaînalt;
Bucură-te, că aflând nevoinţele tale sporim în nevoinţă;
Bucură-te, că prin postiri îndelungate ţi-ai hrănit sufletul cu putere cerească;
Bucură-te, lumânare care te-ai asemănat rugului lui Moise;
Bucură-te, că prin înţelepciune duhovnicească i-ai întrecut pe înţelepţii lumii acesteia;
Bucură-te, că ne-ai îndemnat ca prin lungi privegheri să călătorim spre odihna veşnică;
Bucură-te, adeverire a învierii lui Hristos;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 10-lea
Fiind aprins de dragostea cea duhovnicească şi vrând să propovăduieşti oamenilor credinţa în Hristos. pentru râvna ta Domnul te-a chemat să fii părtaş darurilor Sfinţilor Apostoli şi prin harisma vorbirii în limbi ai grăit pe înţelesul celor de alt neam, iar ei mirându-se de sfinţenia ta au strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea
Vrând tu să o ajuţi pe tânăra Annoula să lepede cugetările deşarte şi să creadă în Atotputernicul Dumnezeu, nu ţi-a fost oprelişte necunoaşterea limbii pe care o vorbea aceasta, ci prin darul lui Dumnezeu ai trecut de acestă stavilă, spre bucuria celor care te laudă aşa:
Bucură-te, că niciodată nu ai greşit când ai spus oamenilor cele pe care ţi le-a arătat Domnul;
Bucură-te, cel ce din smerenie nu I-ai cerut Domnului harisme alese;
Bucură-te, că nu te-ai mândrit pentru darurile cu care Dumnezeu te-a covârşit;
Bucură-te, că primindu-le nu ai contenit cugetarea smerită la propria ta păcătoşenie;
Bucură-te, că minunile le-ai făcut nu spre lauda ta, ci spre slava lui Dumnezeu;
Bucură-te, că şi noi am urmat povaţa pe care i-ai dat-o femeii credincioase, şi nu ne îndoim de harismele tale;
Bucură-te, că ai trăit bucuria Rusaliilor;
Bucură-te, cel ce prin luminare dumnezeiască ai înţeles necazurile oamenilor;
Bucură-te, că ai astupat gurile celor care cârteau împotriva darurilor Sfântului Duh;
Bucură-te, că ne-ai lămurit că puterile celor depărtaţi de Biserică vin de la îngerii căzuţi;
Bucură-te, stavilă pentru cei care fiind stăpâniţi de diavol imitau darul vorbirii în limbi;
Bucură-te, cel ce cunoşteai graiurile păsărilor şi ale animalelor:
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 11-lea
Cuvântul despre trecerea în veşnicie, cum că "de vei muri înainte de a muri, nu vei mai muri atunci când vei muri", a fost sorbit de inima ta însetată de cunoaştere şi luminându-te te-ai împărtăşit de această trăire când moartea ta a devenit un puternic: Aliluia!

Icosul al 11-lea
"După ce voi pleca la Domnul, eu voi conÂ¬tinua să vă vorbesc. Voi, oare, mă veţi auzi?", ne-ai întrebat pe toţi cei care te purtăm cu dragoste în inimile noastre. Nefiind vrednici de a auzi cuvintele tale pline de putere, facem ceea ce ne este cu putinţă şi îndrăznim să îţi aducem smerită laudă, ştiind că asculţi glasurile noastre:
Bucură-te, cel ce ţi-ai aşteptat moartea ca pe o întâlnire cu Dumnezeu;
Bucură-te, că ai părăsit această lume chemîndu-L pe Mântuitorul Hristos;
Bucură-te, că ai adormit în Sfântul Munte, pe care lăuntric niciodată nu l-ai părăsit;
Bucură-te, că dragostea ta pentru Hristos a covârşit frica morţii;
Bucură-te, că rugându-te se risipea norul întunecat pe care îl vedeai deasupra unora dintre muribunzi;
Bucură-te, cel ce şi acum te rogi pentru cei aflaţi pe patul de moarte;
Bucură-te, cel ce ne fereşti de moarte năprasnică;
Bucură-te, că ultima ta dorinţă a fost "ca toţi să fie una", după cum voieşte Hristos;
Bucură-te, că te-ai rugat ca toţi oamenii să îl cunoască pe Dumnezeul Părinţilor noştri;
Bucură-te, că Cel Ce a înviat din morţi te-a învăţat să biruieşti moartea;
Bucură-te, că privind blândul tău chip ne umplem de mângâiere;
Bucură-te, văzând că seminţele pe care le-ai semănat dau roadă îmbelşugată;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 12-lea
Aşa precum Sfântul Nectarie a voit ca moaştele sale bine-mirositoare să fie împărţite spre binecuvântare în tot pământul, şi pretutindeni s-a aflat de minunile sale, tot aşa după adormirea ta Dumnezeu a vrut ca cinstirea ta să se răspândească în toate colţurile lumii, ca toţi cei care în aceste vremuri de rătăcire au cunoscut că eşti stâlp de lumină al dreptei-credinţe, să cânte Domnului împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Înainte de a primi cinstirea cuvenită de la oamenii cei muritori, bine-plăcutule al lui Dumnezeu, ai primit o cinstire mai înaltă, căci ai fost prăznuit în Biserica Cerească de soborul celor care îmbrăcaţi în veşminte luminoase cântau îngereşte troparul tău, şi cărora următori facându-ne noi îţi zicem cu mare glas:
Bucură-te, dar nepreţuit pe care Dumnezeu l-a dăruit Bisericii;
Bucură-te, că am fost povăţuiţi în chip minunat să ne rugăm ţie;
Bucură-te, că însuşi Domnul S-a îngrijit să primeşti cinstire de la oameni;
Bucură-te, ascultând laudele celor care aşteaptă tainica ta povăţuire;
Bucură-te, că aşa cum te rugai înainte împreună cu ucenicii tăi, te rogi acum cu noi toţi;
Bucură-te, că precum îţi ocroteai fiii duhovniceşti acum ne ocroteşti şi pe noi;
Bucură-te, că numărul celor care te cinstesc creşte fără încetare;
Bucură-te, prieten al celor care învaţă de la tine urcuşul duhovnicesc;
Bucură-te, că cei ce au privit chipul tău luminat vor să atingă şi sfintele tale moaşte;
Bucură-te, candelă aprinsă de Părintele Ceresc;
Bucură-te, ucenic al Fiului lui Dumnezeu;
Bucură-te, vas ales al Sfântului Duh;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 13-lea
O, Preacuvioase Părinte Porfirie, făcătorule de minuni, primind această puţină rugăciune de la noi, cei ce din prea-plinul inimii îţi aducem laude după cuviinţă, ajută-ne să punem început bun şi lepădând toate patimile şi poftele să trăim ca mădulare sfinte ale Bisericii, ca împreună cu tine să putem cânta în vecii vecilor: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Ai auzit dulcele glas al Preadulcelui Iisus chemându-te la nunta cea veşnică şi zicând: "Vino, Părinte Porfirie, de moşteneşte împărăţia Cerurilor care este gătită celor ce şi-au purtat crucea nevoindu-se din dragoste pentru Dumnezeu!"; noi, vrând a fi părtaşi fericirii tale, îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, cel ce mijloceşti înaintea Sfintei Treimi pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, rod înmiresmat al Tradiţiei Sfinţilor Părinţi; Bucurâ-te, ostaş îmbrăcat în armură duhovnicească;
Bucură-te, furtună care spulberi cuiburile ereticilor;
Bucură-te, cel ce te-ai dăruit în întregime fiecăruia dintre cei ce te cercetau;
Bucură-te, că luptând împotriva puterilor întunericului, le-ai biruit;
Bucură-te, că ai apărat predaniile bisericeşti şi ai stat împotriva rătăcirilor de multe feluri;
Bucură-te, că i-ai binecuvântat pe cei ce au mărturisit minunile tale;
Bucură-te, că i-ai mustrat pe cei ce au spus despre tine lucruri neadevărate;
Bucură-te, cel ce stai departe de cei care răstălmăcesc minunile tale;
Bucură-te, cel ce primeşti laudele aduse de către cei binecredincioşi;
Bucură-te, ceară însemnată cu pecetea sfinţeniei;
Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Şi Condacul întâi
Pe Părintele nostru Porfirie, făcătorul de minuni, care a împărţit mană din pustia binecuvântată a Sfântului Munte celor ce flămânzeau în pustia duhovnicească a lumii, veniţi să îl lăudăm, binecredincioşilor, şi pentru rugăciunile pe care le înalţă Domnului pentru mântuirea neamului creştinesc să îi mulţumim cântându-i: Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
Preacuvioase Părinte Porfirie, robule al Dumnezeului celui viu, primeşte laudele pe care ţi le aducem cu inimă smerită şi mijloceşte înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră.
Ocroteşte-ne de tot răul şi de toată tulburarea. Ajută-ne să biruim ispitele care ne stau înainte şi prin răbdarea noastră să dobândim cununile cele netrecătoare. Iar la înfricoşătoarea Judecată să fim feriţi de veşnic pedeapsă şi să fim aşezaţi în partea cea de-a dreapta, unde cu soborul tuturor sfinţilor te veseleşti de frumuseţile cereşti. Ca primind grabnicul tău ajutor să îi mulţumim în vecii vecilor Dumnezeului Care te-a proslăvit. Amin.

TROPARUL PĂRINTELUI PORFIRIE
Nu trecuse mult timp din ziua adormirii părintelui Porfirie când, un nepot de-al său, de meserie educator, a văzut în vis o biserică uriaşă, scăldată în lumină, aflată în înaltul cerului, ce fusese ridicată în cinstea părintelui Porfirie şi în mijlocul căreia şedea însuşi părintele Porfirie. Totodată a văzut cum numeroşi oameni ai lui Dumnezeu, îmbrăcaţi în straie de lumină şi purtând cununi strălucitoare, se adunaseră înăuntrul dar şi în afara bisericii şi cântau cu glasuri melodioase un tropar, al cărui text şi a cărui muzică erau închinate părintelui Porfirie.
Nepotul părintelui a auzit de atâtea ori în vis acest tropar, încât l-a învăţat pe de rost! Şi, îndată ce s-a trezit, aducându-şi-l bine aminte, l-a scris şi l-a şi înregistrat! Acesta este troparul:

După cum pe pământ te rugai
pentru tămăduirea neputinţelor
şi pentru iertarea
păcatelor noastre,
tot astfel şi acum roagă-te în ceruri,
părinte Porfirie,
şi roagă-L pe Hristos Dumnezeul nostru
să mântuiască sufletele noastre.
Amin

sursa

citeste si aici , aici, iar aici gasiti cartea cea mai cunoscuta a Parintelui

Toate fotografiile apartin Dositeei, si tot ea m-a atentionat in legatura cu data de 2 decmbrie,data la care se praznuieste Parintele ( care inca nu este canonizat_ si tot Dositeea mi-a trimis linkurile.
Multumesc, draga mea! Sa speram in ajutorul si mangaierea Parintelui!
Ana

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE CUVIOSULUI ANTONIE DE LA IEZERUL-VÂLCII (23 NOV.)

2010-11-23T02:15:00.000-08:00

Cuviosul Antonie
de la Iezerul-Vâlcea
(23 Noiembrie)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Numeroşi au fost sihaştrii români cu viaţă sfântă, care s-au nevoit de-a lungul veacurilor prin pădurile seculare şi prin peşterile tăinuite în adâncul munţilor Carpaţi. Însă, cu voia lui Dumnezeu, cei mai mulţi dintre ei au rămas necunoscuţi, iubind mai mult liniştea şi străinătatea pe pământ pentru dragostea lui Hristos, care S-a jertfit pe cruce pentru mântuirea oamenilor.

Unul dintre marii sihaştri ai Carpaţilor a fost şi Cuviosul Antonie de la schitul Iezeru-Vâlcea, numit de credincioşii din partea locului „Sfântul Antonie Sihastrul”. Acest preacuvios părinte este cel mai renumit sihastru al Olteniei de la sfârşitul veacului al XVII-lea şi începutul celui următor. Numele şi nevoinţa lui ne amintesc de Sfântul Daniil Sihastrul de la Putna lui Ştefan cel Mare, din secolul al XV-lea.

Cuviosul Antonie Sihastrul a văzut lumina vieţii într-unul din satele subcarpatice ale judeţului Vâlcea. Având din copilărie o viaţă aleasă şi multă evlavie pentru nevoinţa călugărească, mergea mereu să se închine pe la numeroasele mănăstiri şi schituri din partea locului, ca şi pe la chiliile sihaştrilor care îşi căutau liniştea în munţi. Apoi, urmând sfatul egumenului de la schitul Iezeru-Vâlcea, a luat crucea lui Hristos, tunzându-se monah în acest schit cu totul retras de lume. Aici se nevoiau pe atunci câţiva schivnici iubitori de linişte, de rugăciune şi post, care i-au dat tânărului monah Antonie o creştere cu totul duhovnicească, deprinzându-l cu tăcerea, cu postul, cu privegherea de noapte, cu smerenia şi mai ales cu neîncetata rugăciune.

După câţiva ani râvnitorul sihastru, sporind în nevoinţă şi aprinzându-se cu mare dragoste pentru Hristos, dorea să urmeze cuvioşilor sihaştri de demult şi să se retragă în munţi la fericita linişte, pentru a se desăvârşi în rugăciune şi sfinţenie. De aceea, adeseori umbla pe la chiliile cuvioşilor care pustniceau în adâncul codrilor şi le cerea sfat şi binecuvântare. Apoi, rugându-se mult lui Dumnezeu, cu post şi privegheri de toată noaptea, şi alergând la ajutorul Maicii Domnului, ocrotitoarea schitului Iezeru, a primit încredinţare de sus să se retragă la nevoinţa pustnicească, spre care mulţi călugări alergau.

Astfel într-armându-se Cuviosul Antonie, prin anul 1690, a plecat câţiva kilometri mai sus de schitul Iezeru, în muntele cu acelaşi nume. Acolo umbla din loc în loc în căutarea unei peşteri de piatră pentru chilie şi paraclis. Deci mult căutând şi rugându-se lui Dumnezeu, a aflat o peşteră mică în stâncă si s-a sălăşluit în ea. Aceasta îi era chilie şi loc de rugăciune, casă de nevoinţa şi adăpost trupului ostenit de post şi metanii. Dar sufletul său nu avea deplină odihnă din cauza lipsei unei biserici în apropiere, în care să-şi înalţe inima şi mâinile la rugăciune ziua şi noaptea. Atunci s-a rugat din nou Maicii Domnului şi îndată a început să sape alături un mic paraclis în stâncă. Şi a lucrat la el singur, cu mâinile sale, trei ani de zile, cu dalta şi cu ciocanul. Apoi a pus o catapeteasmă, icoane şi cele de trebuinţă, iar când toate au fost gata, Cuviosul Antonie a chemat pe episcopul Râmnicului, Ilarion, să-l sfinţească. În această mică biserică săpată în stâncă, s-a rugat fericitul ziua şi noaptea lui Dumnezeu, împreună cu îngerii din cer, până la sfârşitul vieţii sale.

Dar nevoinţa acestuia, posturile cele îndelungate de câte trei zile şi chiar mai mult, privegherile de toată noaptea, luptele cu nevăzuţii vrăjmaşi care nu pot răbda smerenia şi ostenelile sfinţilor, rugăciunea cea de văpaie şi lacrimile cele neîncetate izvorâte din inimă, cine dintre noi le poate spune? Că niciodată nu dormea mai mult de două sau trei ore pe noapte, nici nu mânca altceva decât pesmeţi de pâine înmuiată în apă şi sare, cu puţine legume pe care singur le cultiva în mica lui grădină. Apoi neîncetat repeta „Rugăciunea lui Iisus” din inimă şi citea Psaltirea, cu multe lacrimi de umilinţă.

Pentru multele sale osteneli, Cuviosul Antonie a primit de la Dumnezeu darul mai-înainte-vederii şi al vindecării suferinţelor omeneşti. Că oricine venea la peştera lui şi-i cerea cuvânt de folos şi rugăciune îndată i se împlinea cererea. Însă el avea şi câţiva ucenici în schitul Iezeru, care îl cercetau în zile de sărbători, şi-i aduceau cele de nevoie. Unul dintre aceştia a fost şi „Duhovnicul Nicolae Ierei”, care cunoştea cel mai bine nevoinţa Cuviosului Antonie. Acesta l-a înmormântat după săvârşirea sa din trup şi apoi i-a scris viaţa.

Prin anul 1700, schitul Iezeru, ctitoria voievodului Mircea Ciobanul (1553), era în parte ruinat, iar biserica de piatră se afla în paragină. Atunci episcopul Ilarion de la Râmnicu-Vâlcea, împreună cu credincioşii din satul Cheia, la îndemnul Cuviosului Antonie Sihastrul au refăcut atât biserica de piatră, cât şi chiliile, între anii 1700-1705. Citim în pisania ei: „Această sfântă biserică, unde se prăznuieşte Ovedenia (Intrarea Maicii Domnului în Biserică), făcutu-o-au dintru-întâi răposatul Mircea Voevod cu doamna Chiajna, la leat 7061 (1553) şi prin trecerea vremilor, din necăutare, s-au surpat. Iar mai pre urmă s-au prefăcut de iubitorul de Dumnezeu chir Ilarion, episcop, ajutând şi Antonie schimonahul…”.

Tradiţia spune că acest mare sihastru contribuia el însuşi la rezidirea bisericilor şi a chiliilor de la Iezeru, fiind cu metania, din acest schit şi foarte râvnitor pentru casa lui Dumnezeu, slăvit neîncetat de oameni şi de îngeri. Dar nu numai atunci, ci de multe ori cobora Cuviosul Antonie de la peştera sa la schitul Iezeru, mai ales la marile praznice, pentru a asculta Sfântă Liturghie şi a se împărtăşi cu Trupul şi Sângele lui Hristos. Apoi, după ce lua masa împreună cu fraţii din mănăstire şi dădea sfaturi folositoare de suflet ucenicilor săi, se urca din nou la peştera sa tăinuită pe munte, în desişul codrilor, Însă nu numai prin mănăstiri avea ucenici, ci şi prin sate şi prin oraşe avea credincioşi care, auzind de sfinţenia vieţii lui, alergau la schitul Iezeru şi la peşteră, să primească sfat şi rugăciune de binecuvântare.

Numele Cuviosului Antonie se făcuse cunoscut şi peste Carpaţi, până în nordul Transilvaniei, de unde coborau credincioşii pe valea Jiului şi a Oltului, pentru a se învrednici de sfintele sale rugăciuni şi a se atinge măcar de hainele lui. Unul dintre aceşti ucenici a fost şi „smeritul între ieromonahi chir Nicolae sin Nicoli ot Teiuş” (= fiul lui Nicolae de la Teiuş), care mergea regulat cu cele de nevoie la peştera Cuviosului Antonie. Că auzind el de acest vestit sihastru, a părăsit Transilvania şi s-a făcut călugăr la schitul Iezeru, devenind cel mai apropiat fiu duhovnicesc al acestuia. Apoi, tot cu sfatul lui, Nicolae a fost făcut preot şi duhovnic în schit de către episcopul Ilarion de la Râmnicu-Vâlcea şi săvârşea uneori Dumnezeiasca Liturghie la paraclisul Cuviosului Antonie din peşteră.

După 28 de ani de aspră nevoinţă şi sihăstrie, Cuviosul Antonie Sihastrul, bineplăcând lui Dumnezeu, şi-a dat sufletul în braţele Lui, înainte de anul 1714. Ucenicul său, „Duhovnicul Nicolae Ierei”, l-a îngrijit în peşteră în ultimele lui zile, împărtăşindu-l cu Preacuratele Taine. Apoi, mult plângându-l ucenicii – călugări sihaştri şi credincioşi de pretutindeni -, a fost prohodit şi înmormântat de egumenul schitului Iezeru cu toată obştea, lângă uşa paraclisului săpat cu mâinile sale în stâncă, alături de peşteră, unde se află şi astăzi. Multă vreme fiii săi duhovniceşti – chiar şi credincioşi de prin sate – urcau pe muntele Iezeru cu colivă, untdelemn şi lumânări în mâini şi, după ce se închinau în micul paraclis, făceau metanii şi plângeau la mormântul unde se odihnesc moaştele Cuviosului Antonie, pe care îl cinsteau ca sfânt. Apoi săvârşeau slujba parastasului, aprindeau sute de luminări şi candele, se închinau în „Peştera Sfântului Antonie” de alături, unde s-a nevoit bunul ostaş al lui Hristos 28 de ani, răbdând cumplite ispite de la diavoli, şi la urmă coborau de pe munte, fiecare la ale sale, cerând ajutorul şi rugăciunile părintelui lor sufletesc. Această tradiţie s-a păstrat până în veacul nostru în partea locului şi mai ales în schitul Iezeru, al cărui ctitor a fost.

La câţiva ani de la săvârşirea Cuviosului Antonie Sihastrul, ucenicul său, „Duhovnicul Nicolae Ierei” de la Iezeru, i-a scris scurt Viaţa sa, ca cel ce o ştia cel mai bine, în care spune printre altele: „…poftind (Schimonahul Antonie) să fie îndeletnicit singur, ca să se poată lupta împotriva celui măestru şi ieşind din mănăstire şi cercând prin locuri pustii şi căutând sălaş de îndeletnicit, cu voia lui Dumnezeu, au găsit această peşteră…”.

Astăzi se mai păstrează chilia cuviosului, denumită de toţi localnicii „Peştera Sfântului Antonie”, precum şi bisericuţa săpată în piatră, în stare de paragină. Lângă uşa acestei mici biserici se află mormântul Cuviosului Antonie Sihastrul cu moaştele uitate ale unui sfânt român care se roagă înaintea Preasfintei Treimi pentru noi toţi.

Ierom. Ioanichie Bălan

Sursa: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Sfinţi români şi apărători ai Legii strămoşeşti, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1987, p. 496-499, Cuviosul Antonie Sihastrul de la Iezeru-Vâlcea VIA http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/226/noiembrie_antonie_de_la_iezer_viata.html

Sf.Nectarie din Eghina/St.Nektarios/ Άγιος Νεκτάριος - Αίγινα

2010-11-08T11:04:00.000-08:00

sursa: Dositeea

La multi ani!

2010-10-26T11:10:00.001-07:00

Ana

Icoane ale Sfintei Cuvioase Parascheva

2010-10-12T11:42:00.000-07:00

De la draga de Dositeea ( reporterita mea speciala)

Multumesc frumos, draga Dositeea! Sa iti implineasca Sfanta rugaciunea!

Acatistul Preacuviosului Parintelui nostru Arsenia Boca

2010-09-29T00:08:00.000-07:00

Tropar glasul al VIII-lea
Intru tine, Parine, cu osardie s-a mantuit cel dupa chip. Caci luand Crucea ai urmat lui Hristos si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup caci este trecator, ci sa poarte grija de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta si cu ingerii impreuna se bucura, preacuvioase Parinte Arsenie, duhul tau.

Condac 1
Preacuviosului Parintelui nostru si al multora luminator si indreptator de suflete, veniti fratilor sa-i aducem laude cu multumiri si sa-i cantam zicandu-i:
Bucura-te, sfinte preacuvioase Parinte Arsenie!

Icos 1
Din parinti binecredinciosi ai rasarit Parinte si ca un soare ai luminat si multe suflete necajite si ratacite, le-ai indreptat pe calea mantuirii. Pentru acestea toate noi iti aducem aceste laude:
+ Bucura-te, ca din parinti credinciosi ai rasarit.
+ Bucura-te, ca ei Iosif si Cristina s-au numit.
+ Bucura-te, ca maica ta Cristina, soare si luna a visat ca
are in pantece, dupa ce te-ai zamislit.
+ Bucura-te, caci cu adevarat soare pentru noi ai fost.
+ Bucura-te, caci ca luna si soarele in viata ai luminat.
+ Bucura-te, al multora si al nostru luminator.
+ Bucura-te, ca pentru noi si pentru multi ai fost scump si
sfant odor.
+ Bucura-te, soare din muntii Apuseni rasarit.
+ Bucura-te, luna din Vata de Sus.
+ Bucura-te, luceafar aparut in manastirea Brancoveanu.
+ Bucura-te, ca multe suflete ai adus la Domnul.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condac 2
Din copilarie te-ai aratat odor luminat de Duhul Sfant si parintii vazanda-te copil ales, te-au dat la scoala mai inalta, ca sa inveti a canta: Aliluia!

Icos 2
Terminand teologia, ai fost chemat la manastirea Brancoveanu de mitropolitul Nicolae Balan si fiind calugarit la Muntele Athos, ai fost trimis intr-o padure,
unde Maicii Domnului te-ai rugat sa te dea in seama unui povatuitor induhovnicit.
Cu adevarat ai fost ascultat si cum numai o data pentru smerenie ai spus aceasta, noi iti aducem laude zicand:
+ Bucura-te, Parinte, ca Maica Domnului te-a ascultat.
+ Bucura-te, ca Maica Domnului la tine a venit.
+ Bucura-te, caci pe munte inalt de mana te-a dus.
+ Bucura-te, ca te-a urcat pana sus.
+ Bucura-te, ca acolo in grija sfintilor ce au trait pe pamant acum 200 de ani, te-a dat.
+ Bucura-te, ca apoi Maica Domnului s-a facut nevazuta.
+ Bucura-te, ca muntele intre doua prapastii era.
+ Bucura-te, ca urcand, frica nu-ti mai era.
+ Bucura-te, ca mare dar din Cer ai primit.
+ Bucura-te, ca dar de proorocire ai primit.
+ Bucura-te, ca pe multi i-ai luminat.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condac 3
Ai spus Parinte, ca Domnului Isus in padure mult te-ai rugat, sa iti trimita in cale un bun povatuitor, dar nu ai fost ascultat, iar dupa un timp, ti-ai dat seama ca El are o mama buna, care mijloceste pentru noi si cu lacrimi te-ai rugat ei.
Atunci, ea de mana te-a rugat si sfantului din varful muntelui in grija te-a dat, iar noi minunandu-ne de asa mare dar, iti cantam: Aliluia!

Icos 3
Dupa un an, ai venit de la muntele Athos la Manastirea Brancoveanu si incepand munca de duhovnic, infricosat te-ai aratat noua multora care veneam la marturisit,
caci mai dinainte numele ni le stiai si faptele le descopereai, iar noi de darul ce-l aveai, iti cantam:
+ Bucura-te, ucenicul Maicii Sfinte.
+ Bucura-te, ca dar de prooroc ai primit.
+ Bucura-te, ca multora pe nume le spuneai.
+ Bucura-te, ca faptele si pacatele le descopereai.
+ Bucura-te, ca si sfarsitul unei fete i-ai spus.
+ Bucura-te, ca ea venise sa te ispiteasca.
+ Bucura-te, ca i-ai spus sa se pregateasca.
+ Bucura-te, ca mirele ei este pe cale si vine sa o duca.
+ Bucura-te, ca moartea dupa putin timp a dus-o.
+ Bucura-te, ca noi tare ne-am minunat.
+ Bucura-te, ca multa lume te-a laudat.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condac 4
Facandu-te preot si duhovnic si incapand lumea a se marturisi, doar pe unii ai impartasit, povatuindu-I sa nu mai pacatuiasca si sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4
Multi dintre credinciosi s-au dat iarasi la rautati dupa ce i-ai impartasit, iar tu Parinte simtind cu duhul rautatile lor, te-ai rugat lui Dumnezeu sa-ti descopere pricina pentru care nu se lasa de pacate. Si acestea ti s-au arata si noua ni le-ai spus, pentru care te laudam, zicand:
+ Bucura-te, ca in gradina manastirii stand in amiaza mare, nor negru ai vazut pe munte.
+ Bucura-te, ca in nor mare galagie ai auzit.
+ Bucura-te, ca norul in doua s-a despartit.
+ Bucura-te, ca in mijlocul norului pe un scaun infricosat, pe satana de o ceata
draceasca l-ai vazut inconjurat.
+ Bucura-te, ca viclesugul lor l-ai auzit, cum ca nu ar fi rai si iad si nici o alta viata.
+ Bucura-te, ca si al treilea viclesug l-ai auzit, de a lasa oamenii pocainta pana la batranete.
+ Bucura-te, ca acestea toate oamenilor in predici le-ai spus.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condac 5
Auzind multe lume de darul tau, Parinte, venea sa-ti auda cuvantul, invataturile si sfaturile ce le dadeai, iar noi te laudam cantand: Aliluia!

Icos 5
Pe aceia ce nu se potriveau in casatorie ii opreai, celor ce li se furau, pe hoti ii descopereai, cand era seceta ploaie de la Dumnezeu cereai; pentru toate acestea iti cantam:
+ Bucura-te, ca celor casatoriti cele de folos le spuneai.
+ Bucura-te, ca de la casatorie nepotrivita ii opreai.
+ Bucura-te, ca pe cei ce furau, ii descopereai.
+ Bucura-te, ca pe hoti cu balndete ii indemnai sa intoarca cele furate.
+ Bucura-te, ca fiind seceta mare, pe munte te-ai suit rugandu-te sa ploua.
+ Bucura-te, caci cunosteai cele ascunse ale oamenilor.
+ Bucura-te, caci cuvant ai auzit de la Dumnezeu, ca sa te rogi de oameni ca sa-si indrepte viata.
+ Bucura-te, ca ploaie mare a venit.
+ Bucura-te, ca lumea s-a inveselit.
+ Bucura-te, ca pe saraci ai miluit.
+ Bucura-te, ca ai spus cele ce vor sa fie.
+ Bucura-te, luminat propovaduitor.
+ Bucura-te,Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condac 6
Celor ce vroiau sa se faca preoti si veneau la tine, le dadeai sfaturi si
povete, minunandu-se si cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6
Fiind intrebat Preacuvioase Parinte de cei ce doreau sa fie preoti, cu ce pot ei dovedi la cei care nu cred ca este Dumnezeu, le-ai spus foarte intelept si cu adevarat, ca prin viata si prin felul lor de traire duhovniceasca pot dovedi ca
Dumnezeu exista, pentru care noi ne minunam si cantam acestea:
+ Bucura-te, om dumnezeiesc in trup pamantesc.
+ Bucura-te, ca ai fost inger in trup.
+ Bucura-te, ca numai la fata daca te vedeam, ne umileam.
+ Bucura-te, ca viitorul multora le-ai spus.
+ Bucura-te, ca pe multi i-ai indemnat sa urmeze pe Isus.
+ Bucura-te, ca pe multi calugari i-ai facut.
+ Bucura-te, ca obste de calugari ai strans.
+ Bucura-te, ca si obste de maici ai format.
+ Bucura-te, ca prin multe incercari ai trecut.
+ Bucura-te, ca ispite de tot felul ai rabdat.
+ Bucura-te, ca si la inchisoare si la munci grele ai fost pus.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condac 7
Ai spus Parinte, caci cunosti pe oameni pe fata, care se mantuiesc, ca cei care duc o viata de rugaciune fiind tot timpul cu gandul la Dumnezeu, le se zugraveste in lumina ochilor chipul lui Hristos si tu Parinte, cu darul duhului ce-l aveai, vedeai aceasta; de aceea noi te laudam zicand:
+ Bucura-te, caci cunoasteai cele ascunse ale oamenilor.
+ Bucura-te, ca stiai daca se mantuiesc.
+ Bucura-te, ca le spuneai ce sa faca in viata.
+ Bucura-te, ca tinerii veneau sa-i povatuiesti.
+ Bucura-te, ca unii veneau sa-i binecuvantezi.
+ Bucura-te, ca pe femeile care se vopseau le certai.
+ Bucura-te, ca pe saraci de la lacomie ii opreai.
+ Bucura-te, ca pe fumatori de la fumat ii opreai.
+ Bucura-te, invatator de cele sfinte.
+ Bucura-te, vazatorule ale celor nevazute.
+ Bucura-te, ca acum in cer te odihnesti.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condac 8
Fiind razboi mare, veneau la tine Parinte, tinerii care trebuiau sa plece la razboi ca sa te rogi pentru ei, iar tu cunosteai care scapau cu viata si noi ne minuma cantandu-ti: Aliluia!

Icos 8
Parinte, la cei ce stiai ca vor muri in razboi le dadeai mana de o sarutau, iar celor care stiai ca raman in viata nu le dadeai mana, iar ei intristindu-se te intrebau de ce nu le dadeai mana iar tu Parinte le spuneai: “Cu voi ma mai intalnesc, iar cu aceia nu.” Pentru aceasta te laudam cantand:
+ Bucura-te, vazatorule al vointei lui Dumnezeu.
+ Bucura-te,vazatorule al celor viitoare.
+ Bucura-te, ca vedeai viata omului.
+ Bucura-te, ca stiai sfarsitul vietii lui.
+ Bucura-te, ca noi mult ne minunam.
+ Bucura-te, ca pe Domnul, pentru tine il laudam.
+ Bucura-te, ca acum in ceruri dantuiesti.
+ Bucurat-te, caci cu ingerii te veselesti.
+ Bucura-te, caci cu Heruvimii acum slujesti.
+ Bucura-te, indreptatorule al credintei.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condac 9
Venit-au Parinte la manastire, intr-o zi de Rusalii, Oastea Domnului si o unitate militara, iar tu ai zis: “Iata ca s-a intalnit Oastea Domnului cu oastea tarii, ca sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!”
Icos 9
Facandu-se utrenia in biserica, ai iesit Parinte cu cantaretii si cu toti credinciosii ca sa savarsesti Litrughie pe altarul din fata manastirii si fiind langa tine cantaretul care era indoit de credinta, te-a vazut inconjurat de flacari de foc, care erau darul Duhul Sfant. Atunci el s-a inspaimantat si a strigat, iar tu l-ai oprit sa nu spuna, doar ca simteai ca te arde ceva; de aceea noi te laudam, zicand:
+ Bucura-te, locasul Duhului Sfant.
+ Bucura-te, ca ai vazut Duhul Sfant fiind pe pamant.
+ Bucura-te, ca prin acest duh ai proorocit.
+ Bucura-te, caci cu Duhul pe oameni ai povatuit.
+ Bucura-te, caci cu Duhul Sfant, stalp ai bisericii ai fost.
+ Bucura-te, caci cu Duhul ca o trambita ai rasunat.
+ Bucura-te, caci cu trambita Duhului pe multi i-ai adunat.
+ Bucura-te, vioara care cantai cu Duhul.
+ Bucura-te, ca prin tine s-a veselit vazduhul.
+ Bucura-te, ca turma de oi cuvantatoare ai adunat.
+ Bucura-te, Parinte de Duhul Sfant inteleptit.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condac 10
Venit-a Parinte, in timpul unei Sfinte Liturghii, o femeie sa-ti spuna necazul ce-l avea si te tulbura cu nerabdarea ei, iar tu Parinte simtind din Sfantul Altar, ai oprit slujba si ai strigat la ea sa inceteze cu nerabdarea si ai spus la toti de ce a venit, ca sa cantam: Aliluia!

Icos 10
Ai spus Parinte ca femeia a venit deoarece a pierdut 20.000 de lei si ca acei bani cu care cele doua fete ale ei trebuiau sa-si creasca copiii pe care n-au voit sa-I nasca si i-au avortat. De aceea spor in casa nu vor mai avea, caci sufletele copiilor striga razbunare asupra parintilor, iar noi ne minunam de darul tau, zicand:
+ Bucura-te, vazatorul pacatelor omenesti.
+ Bucura-te, mustratorul celor nelegiuiti.
+ Bucura-te, indreptatorul celor rataciti.
+ Bucura-te, luminatorul celor de rea credinta.
+ Bucura-te, ca ai descoperit cele ascunse.
+ Bucura-te, luminatorul multora departati de credinta.
+ Bucura-te, alinatorul multora in suferinta.
+ Bucura-te, pastorule al turmei lui Hristos.
+ Bucura-te, si ne fi si noua de folos.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!
Condac 11
Inzestrat ai fost cu multe daruri Parinte, de la Dumnezeu, caci si apa ca Moise ai facut sa izvorasca din stanca, cu preotie ai fost incununat, cu darul proorocirii, cu milostivire, blandete si bun povatuitor, de aceea noi te laudam cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Ai avut Parinte dar de a predica si de a talcui Sfanta Evanghelie a lui Hristos, luminind multe suflete, abatandu-le de la ratacire si indreptandu-le la calea mantuirii. Pentru toate acestea, laude iti aducem tie, zicand:
+ Bucura-te, predicator bun al lui Hristos.
+ Bucura-te, ca multora ai fost de folos.
+ Bucura-te, ca de la rautati pe multi i-ai oprit.
+ Bucura-te, ca pe tinerii casatoriti la nastere de copii i-ai indemnat.
+ Bucura-te, ca la milostenie i-ai povatuit.
+ Bucura-te, ca biserica le-ai spus sa o cerceteze.
+ Bucura-te, ca in sarbatori le-ai spus sa nu lucreze.
+ Bucura-te, ca poruncile le-ai spus sa le implineasca.
+ Bucura-te, ca pe bolnavi le-ai spus sa-i cerceteze.
+ Bucura-te, ca sfaturile bisericii le-ai spus sa le urmeze.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!
Condac 12
In satul Draganescu de langa Bucuresti, ai pictyat biserica si cei ce o viziteaza se mira de talentul ce l-ai avut, caci privind pe sfinti li se pare ca sunt vii, de aceea cu totii ne minunam si te laudam zicand: Aliluia!

Icos 12

Minunat pictor ai fost de icoane, de biserici si de suflete, ca biserica nespus de frumoasa ai pictat si multa lume merge sa o vada, iar de frumusetea ei se minuneaza cantand asa:

+ Bucura-te, iscusit pictor de biserici.
+ Bucura-te, pictor foarte minunat.
+ Bucura-te, ca si in suflete pe Hristos l-ai pictat.
+ Bucura-te, ca glas de la Domnul ai auzit ca sa pictezi si suflete.
+ Bucura-te, ca te-ai silit ca pe Hristos sa-l urmezi.
+ Bucura-te, ca noua si multora pilda te-ai facut.
+ Bucura-te, ca ai primit veste ca viata iti este pe sfarsite.
+ Bucura-te, ca ne-ai spus asta mai inainte.
+ Bucura-te, ca ai zis ca mai ai trei calendare.
+ Bucura-te, ca ne-ai dat pilda de rabdare.
+ Bucura-te, ca in ceasul mortii ai stiut unde te duci.
+ Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie!
Condac 13
O, preaminunate Parintele nostru Arsenie, primeste aceste laude si multumiri de la noi nevrednicii robii tai, rugandu-te sa fi mijlocitor pentru noi inaintea Domnului Hristos, ca sa ne invredniceasca si pe noi vietii celei fericite si impreuna cu tine sa cantam in veci: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)

Apoi, Icosul 1 si Condacul 1

RUGACIUNE
Doamne Isuse Hristoase, primeste ostenelile, slujbele si sfintele rugaciuni ale robului Tau, Parintele nostru Arsenie, care mult s-a ostenit si a slujit Tie, ca sa-ti castige suflete, intorcandu-le de la viata si faptele cele pacatoase ale lor, caci si de moarte, de cateva ori a surprins si a scapat o tanara in momentele
cand vroia sa se sinucida si pilda de rabdare si de dragoste parinteasca ne-a dat.
Te rugam Stapane, ajuta-ne sa slujim si noi cu dragoste, curatie trupeasca si sufleteasca, prin rugaciuni neincetate sa te marim, sa te binecuvantam si sa urmam sfaturile robului Tau, Parintele nostru Arsenie, pe care il rugam:

“Roaga-te Sfinte Preacuvioase Parinte Arsenie, ca si noi in viata ce ne-o petrecem, sa implinim poruncile Domnului si sfaturile ce ni le-ai dat si invataturile, din multele si minunatele predici pe care ni le-ai spus, pomenindune acum in Imparatia Cerurilor, unde te veselesti cu toti sfintii si cu Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, care te-a incredintat in muntele Athos, sfantului care
traise acolo cu 200 de ani in urma si cu tine sa ne veselim, in veci, Amin.”

Manastirea Brancoveanu
28 noiembrie 1991
Ieromonah Dometie Moian
via email

PARACLISUL CUVIOSULUI ŞI DE DUMNEZEU PURTĂTORULUI PĂRINTELE NOSTRU SILUAN ATHONITUL

2010-09-21T13:18:00.000-07:00

Facere a lui Athanasie Simonopetritul Ieromonahul

Dupre obişnuitul început, zicem troparele acestea, Glas 4.

Mintea ţinându-ţi în cele mai de jos ale iadului şi prin smerenie întru înălţime cu vedeniile Harului ridicându-te, cinstite Siluane, priimeşte pre cei ce aleargă către tine în părinteştile tale rugăciuni; dă în Duh trăire gândului de pocăinţă, ca prin cunoaşterea lui Dumnezeu să ne învrednicim, Părinte, împreună stării celei de Sus.

Slavă... Şi acum...

Nu vom tăcea, de Dumnezeu Născătoare, pururea a spune puterile tale, noi nevrednicii, că de nu ai fi stătut tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea primejdii, cine ne-ar fi păstrat până acum slobozi? Nu ne vom depărta de tine Stăpână, că pururea mântuieşti pre robii tăi din toată năpasta.

Cântarea 1, glas 8:
Irmos:

Apa trecând ca pre uscat şi din răutatea Eghiptenilor scăpând Israilteanul, striga: Izbavitorului şi Dumnezeului nostru să cântăm.

Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi.

Însetând dupre Harul lui Iisus, cu credinţă alergăm către tine, Părinte Siluane; cu rugăciunile tale cele sfinte dăruieste şi nouă darurile Dumnezeiescului Duh.

Milostiv fă, părinte, pre Stapânul Cel Bun, şi dă a păcii înnoire inimilor ce caută liniştirea pre carea Duhul Sfânt o dăruieste.

Slavă...

Sufletele noastre de patimi curăţeşte, de trei ori fericite Părinte, şi lăcaş luminat strălucind, Mângâietorului le arată, precum şi sufletul tău desăvârşit ai curăţit.

Şi acum... A Născătoarei.

Smerenia cea adevărată, carea o ai avut, Fecioară, întru cele dinlăuntru dăruieşte celor ce te roagă, spre a se face toţi prin har Preadulcelui tăi Fiu lăcaşuri.

Cântarea a 3-a
Irmos:

Făcătorul celor mai presus de crugul ceresc, Doamne, şi Ziditorul Bisericii, Tu mă întăreşte în dragostea Ta, Cela ce eşti marginea doririlor, a credincioşilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.

Cea multă a ta iubire către Dumnezeu o ai arătat, fericite, prin pocăinţa dreapta înfrânându-te spre a nu mai mâhni pre Acesta prin greşale sau păcate cu voia.

Cea vie chemare a lui Iisus mântuitu-te-a, când câinele cel turbat de tine, Părinte, sa apropiat; pentru aceasta, de câinele-diavolul mă izbăveşte, rugăciunea neîncetată învaţându-mă.

Slavă...

Pre cel zdrobit, Părinte, de viclene fapte, iarăşi mă ridică şi mă îndreptează cu mijlocirea ta, căci tu în dar ai îndurările iubitoare de oameni, pre cari îmi arată, ca să te proslăvesc.

Si acum... A Nascatoarei.

Precum pre şarpele cel viclean, Fecioara, de la Simion, în vis, ai gonit, pururea goneşte de la inima mea gândurile cele necurate, vas preacurat arătându-mă.

* * *

Izbăveşte, Siluane, cu rugăciunile tale pre ai tăi rugători din toate năvălirile celor vicleni şi în Harul Domnului păstrează pre dânsii.

Caută cu bunăvoire, întrutot cântată de Dumnezeu Născătoare, asupra necazului cel cumplit al trupului meu şi tămăduieşte durerea sufletului meu.

Preotul zice ectenia, si îndata Sedealna, Glas 2:

Cu rugăciunile tale îmbogaţindu-ne, întrutot fericite, de primejdii pururea ne izbăvim, noi robii tai; şi pre Dumnezeu prin Har cunoscând, ţie din suflet cântare înălţăm, Siluane preacuvioase.

Cântarea a 4-a
Irmos:

Auzit-am, Doamne, cea a rânduielii Tale taină, înţeles-am lucrurile Tale şi am proslăvit dumnezeirea Ta.

Precum statornică ai arătat, părinte, dorirea dăruirii tale, aşa pururea pre robul tău lui Dumnezeu a vieţui învredniceşte-l.

Înconjurat-au flăcările iadului, părinte, inima ta ce se pocăia, de a căror năpasta ma izbăveşte, înrourarea Harului dăruindu-mi.

Slavă...

Străin lumii făcutu-te-ai, Cuvioase, crucea dumnezeieştii schime ridicând, pre Hristos înrudit având, cu Carele cu îndrăzneala ta mă înrudeşte.

Şi acum... A Născătoarei.

Ca pre un prinos sfinţit ai arătat, Fecioara, în dumnezeiescul Athos pre robul tău, precum o maică cu acoperământul tău acoperindu-l, cu carele şi pre mine acoperă.

Cântarea a 5-a
Irmos:

Luminează-ne cu poruncile tale, Doamne, şi cu braţul Tău cel înalt; a Ta pace dăruieşte nouă, Iubitorule de oameni.

Arătatu-S-au ţie Hristos, războiul îmblânzind şi sufletul de tărie umplându-ţi, pre Carele înduplecând, sprijinitor şi mie Îl arată.
Trupul şi sufletul dumnezeiasca vedenie priimind, înnoitu-ţi-sau îndată, Părinte; şi eu strig către tine, înnoiască-mi-se omul cel lăuntric.

Slavă...

Ochiul cel înţelegător precum un înger treaz păzitu-l-ai, în privegheri topindu-te, părinte; pentru aceasta, trezviei mă învredniceşte.

Şi acum... A Născătoarei.

Mintea şi inima îmi înnoieşte, dumnezeiască Mireasă, semănându-mi înlăuntru sământa rugăciunii, precum şi Cuviosului, când se ruga, în chip străin ai semănat.

Cântarea a 6-a
Irmos:

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul, şi Aceluia voiu vesti scârbele mele; că de rele sufletul meu sa umplut, şi viaţa mea de iad sa apropiat; şi mă rog precum Iona: Din stricăciune, Dumnezeule, mă scoate.

Ca pre a ta viaţă pre fraţi socotind, prin cari ai aflat pre Dumnezeu pre Tatăl, Siluane, slujit-ai lor din toată inima, Harul Duhului priimind; pentru aceea, şi pre mine, rogu-te, spre toţi asemenea ţie a căuta mă învredniceşte.

Defăimat-ai firea cea stricăcioasa şi lupte preste măsura ai săvârşit, frica în minte având, nu cândva să cazi din a lui Hristos iubire, Cuvioase, căreia pururea, prin rugăciunile tale, sufletului meu părtaş a fi dăruieşte.

Slavă...

Cugetul păstrându-ţi în cele mai de jos ale iadului, preafericite părinte, de cea bună a Mântuitorului nădejde a nu te depărta te-ai învrednicit, Cuvioase, pentru aceea strig ţie din suflet: lucrării acesteia lucrător pre mine mă arată.

Şi acum... A Născătoarei.

De mila ta de maică desfătatu-sa slujitorul tău, Fecioară Doamnă; ci nimenea cu dorire căzând ţie înainte, gol de Har nu se întoarce; de carele, rogu-mă eu negrijilivul să mă desfătez în toată viaţa mea.

Condacul:

Pre pământ fiind, slujit-ai lui Hristos, pre urmele Aceluia umblând; acuma în ceruri pre Carele ai dorit priveşti, împreuna cu Dânsul petrecând, precum au făgăduit. Pentru aceasta, Părinte Siluane, calea mă învaţă, carea ai urmat.

Izbăveşte, Siluane, cu rugăciunile tale pre ai tăi rugători din toate năvălirile celor vicleni şi în Harul Domnului păstrează pre dânşii.

Neîntinată, carea prin cuvânt, pre Cuvântul în zilele cele de pre urmă netâlcuit ai născut: înduplecă-L, ca ceea ce ai a maicii îndrăznire.

Sedealna, glas 2:

Prin cercare dumnezeieştile taine învaţându-te, dragostea frumos către toţi o ai arătat, pre carea, Siluane, şi acum celor ce au trebuinţa, credincioşilor, şi către a ta mijlocire aleargă, o arată, patimile dela suflete şi trupuri departe alungând şi a Duhului bucurie, cea din Har, dăruind.

Icos, glas 6:

Cu tot avântul către Dumnezeu tinzând, calea nevoinţei, Părinte preacuvioase, o ai străbătut; şi mănunchiurile Harului cu a ta dorire secerând, îmbogăţitu-te-ai acum cu adevărat însutit, precum grăieşte Evanghelia. Pentru aceasta, şi celor ce aleargă la izvoarele graiurilor tale dăruieşte înrourare inimii şi chipuri nemincinoase de pocăinţă, Siluane, în dumnezeiescul Duh întemeietor şi învăţător.

Cântarea a 7-a

Irmos:

Cei din Iudeea tineri ce au ajuns în Vavilon oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului o au călcat cântând: al parinţilor noştri Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Sfânta vieţuire monahicească în multa umilinţă o ai străbătut, Părinte, pururea arătarea Domnului înaintea ochilor având, pre Carele şi pre mine învredniceşte înaintea mea a vedea.

Mintea păzitu-ţi-ai străină de fapte şi cugete lumeşti, de Dumnezeu purtătorule, în Duh pogorându-te spre învăluirile lumii şi rugăciuni făcând; pentru carea şi acum te roagă.

Slavă...

A tânguirii lui Adam trecut-a vremea, Cuvioase, căci acum de Carele ai dorit te îndulceşti; ci ca un verhovnic printre cei ce îndrăznire au dobândit, preaiubitorule de suflete, pre întreg poporul pomeneşte.

Şi acum... A Născătoarei.

Lânga Cruce stând, noian de întristare, curată, ai răbdat; ci umplutu-te-ai de bucurie pre Fiul tău înviat văzând, de carea bucurie învredniceşte pre poporul ce te cântă.

Cântarea a 8-a
Irmos:

Pre Împaratul Cerurilor, pre Carele cântă oştile îngereşti, cântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toti vecii.

Din ceruri ceata tuturor sfinţilor pentru lume rugaţi-vă necontenit, acum împreună rugător având pre Siluan cel dumnezeiesc.

Biruinţa află cela ce până în sfârşit smereşte pornirea inimii spre a se înălţa, carea biruinţă prin rugăciunile tale, părinte, să aflăm, cei ce pre tine cântam.

Binecuvântăm pre Tatal, şi pre Fiul, şi pre Sfântul Duh, Domnul.

O, cea negrăita iubire de oameni a Stăpânului, Carele dăruieşte mângâiere robilor Harul Mângâietorului, pentru rugăciunile sfinţilor.

Şi acum... A Născătoarei.

Iarăşi, Fecioara, mă priimeşte pre cel ce cad cerându-ţi nebiruita mijlocire, prin carea şi nădăjduiesc să aflu mântuirea.

Să lăudăm, bine să cuvântam şi să ne închinăm Domnului, cântându-L şi preaînalţând pre Dânsul întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a
Irmos:

Cu adevărat de Dumnezeu Născătoare te mărturisim, cei prin tine mântuiţi, Fecioară curată, cu cetele celor fără de trup pre tine mărind.

Comoara iubirii cerşescu-ţi Siluane, întru tot fericite, Cuvioase, îndoit pre aceasta dăruieşte-mi prin mijlocirile tale.

Ridicatu-te-ai mai presus de fire în Duhul Sfânt, şi mai presus de fire ca înger vieţuit-ai; astfel şi ai tăi cântăreţi a vieţui, Părinte, te roagă.

Bucură-mă, de trei ori fericite, la viaţa ta cugetând şi a Domnului mare milă văzând, prin carea, Siluane, a mă mântui şi pre mine învredniceşte.

Slavă...

De graiuri nepricepându-mă, un glas de rugăciune mai înalţ, Părinte fericite, ca lumea întreagă să cunoască, în Duhul, pre Domnul.

Şi acum... A Născătoarei.

Cerând a ta lumină eu întunecatul, Născătoare de Lumină, o rază trimite, şi împărăţiei Luminii părtaş mă arată.

Dupre Vrednic este cu adevărat..., stihirile acestea:

Pre al pocăinţei învăţător, şi al luminii nezidite preaneînşelat tăinuitor, al Duhului Sfânt lăcaş şi povăţuitor, pre Siluan întru cântări să proslăvim.
Semănat-ai în lacrimi din belşug, Părinte, de Dumnezeu purtătorule; acum în dar mănunchiurile dumnezeieştilor vârtuţi ţinând, împarte Siluane, în Dumnezeu înţelepte, celor ce te roagă, rodurile Harului.
Pre Duhul cel Preasfânt cu rugăciunile tale înnoieşte, Părinte, celor ce cu evlavie te cinstesc, şi lumea întreagă învredniceşte a se umple de cunoştinţa Domnului, preafericite.
Pre cei ce la racla Moaştelor tale ne închinăm, Siluane, de daruri de viaţă făcătoare ne umple, şi de căldura dragostei ne aprinde, ca toţi cu mulţămită să te proslăvim.
Pre al Rusiei vlăstar minunat, şi a Muntelui Athon binepriimită cuvântătoare jertfă, pre a Duhului Sfânt cea de Dumnezeu purtătoare gură, pre Siluan cel mare în cântări să cinstim.

Stih: Toate oştile îngereşti... apoi Sedealna de dupre Cântarea a 6-a.
Iar dupre Apolis, Glas 2:

Dă mie a Duhului bucurie, dă-mi a iubirii o, Părinte, desăvârşirea, dă-mi dorirea preadulcelui Iisus, a vârtuţilor plinătatea, smerenia cea dumnezeiască, pentru ca întreg umplându-mă de Duh, pre tine să slăvesc, a Muntelui celui Sfânt slavă, şi a Bisericii gură, Siluane, în Dumnezeu fericite.

vvv

Troparul, glas 3.

Propoveduitor al iubirii lui Hristos, lumii întregi ai fost dat, de trei ori fericite, între cuvântătorii de Dumnezeu cel prea duios, căci pre Cel smerit şi blând ai văzut, şi inima Aceluia o ai cunoscut; pentru aceasta, prin graiurile tale toţi luminându-ne, Siluane, de Dumnezeu însuflate, proslăvim Duhul, Carele pre tine-au proslăvit.

Alt tropar, glas 4.
Podobie: Dreptar al credinţei....

Pre Hristos, Învăţător în calea smereniei, rugându-te, ai aflat, Duhul mărturisind în inima ta mântuirea; * pentru aceasta, neamurile toate, acum la nădejde chemate, se veselesc întru pomenirea ta. Cuvioase Părinte Siluane, roagă pre Hristos Dumnezeu, să se mântuiască sufletele noastre.

* Iar în Mănăstiri se cânta: pentru aceasta, călăuza nevoinţei te-ai arătat, plin fiind de lumina cea dumnezeiască. Cuvioase Părinte Siluane, roagă pre Hristos Dumnezeu, să se mântuiască sufletele noastre.

Condacul, glas 8.
Podobie: Când sau pogorât...

Pre pământ fiind, slujit-ai lui Hristos, pre urmele Aceluia umblând; acuma, în ceruri, pre Carele ai dorit priveşti, împreună cu Dânsul petrecând, precum au făgăduit. Pentru aceasta, Părinte Siluane, calea mă învaţă, carea ai urmat.

sursa

Bread for the Journey

2010-09-19T05:34:00.000-07:00

Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Corinteni 1: 13;13

Duminica placuta!

Ana

Sf Parinti

2010-09-08T11:24:00.000-07:00

copyright: Dositeea

Aici aveti Acatistul Sf Parinti.

Ana

Rugaciuni la Locurile Sfinte

2010-08-26T11:42:00.000-07:00

Am gasit pe un blog niste rugaciuni superbe, extrase dintr-o carte pe care imi doresc sa o am si eu.

Si cum se apropie ziua in care se vor implini doi ani de cand am avut bucuria de a merge ACOLO, simt ca trebuie sa le am si eu pe blogurile mele, aceste rugaciuni superbe!

Iata-le:

RUGĂCIUNILE UNUI PELERIN ÎN ISRAEL

Rugăciune la Nazareth

Cui ne vom ruga, Doamne, în acest loc binecuvântat de pe pământ? Ţie, Cel care Te-ai întrupat aici şi Te-ai numit în viaţa Ta pământească Nazarinean? Sau Preacuratei Fecioare Măria, care, prin vrednicia sa, a făcut plinirea vremii şi a primit în acest loc pe Sfântul Arhanghel Gavriil şi mesajul dumnezeiesc de început al mântuirii noastre?

Ne rugăm mai întâi Ţie, Cel care, din desăvârşită ascultare de Părintele Ceresc, ai primit a Te face om asemenea nouă din nevinovatele sângiuri ale Preacuratei Fecioare, Cel care ai trăit ca un necunoscut printre nazarineni, Cel care Te-ai supus tuturor neputinţelor firii omeneşti ca să ne arăţi prin viaţa Ta pământească cum poate trăi omul fără de păcat, Cel care ne-ai învăţat şi prin cuvânt cu putere multă ce avem de făcut pentru mântuirea sufletelor noastre, ajută-ne să trăim şi noi astfel încât să nu rămână zadarnică pilda ce ne-ai dat şi să nu se irosească în noi cuvântul Evangheliei Tale.

Doamne, Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru, Cel care ne-ai făcut liberi şi ne respecţi libertatea atât încât Tu, Cel Atotputernic, nu poţi face nimic împotriva voinţei noastre, Cel care, Dumnezeu desăvârşit fiind, ai răbdat să fii hulit de necredincioşii cândva uimiţi în faţa minunilor Tale, Cel care ai fi vrut, dar nu ai putut să îi ajuţi, din cauza necredinţei lor, pe cei ce Te ştiau şi Te ţineau de fiu al teslarului şi, când le-ai spus adevărul, au vrut să te arunce de pe sprânceana muntelui din marginea acestei cetăţi, nu ne lăsa să rămânem necredincioşi după ce am cunoscut atâtea minuni ale Tale făcute cu noi şi cu cei din jurul nostru, nu ne lăsa să Te alungăm de la noi prin ridicarea sprâncenei cugetului nostru cel trufaş.

Preacurată Fecioară Măria, ne închinăm şi ţie, cea care în mod obişnuit în Sfânta Sfintelor vorbeai cu îngerii care te hrăneau cu hrană cerească, dar care cu înţeleaptă prudenţă te-ai mirat de închinarea şi de cuvântul adus ţie de Sfântul Arhanghel Gavriil Binevestitorul, cea care prin desăvârşita ta smerenie, când ai zis „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău” ai putut primi asupra ta umbrirea Duhului Sfânt, fă-ne prin mijlocirea ta şi pe noi, ca robi ai lui Dumnezeu, înţelepţi şi smeriţi părtaşi ai venirii Acestuia şi asupra noastră.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, cea care ştiai că Cel pe care îl înfăşai şi îl alăptai este Fiul lui Dumnezeu înainte de a fi al tău – căci nu ai uitat, ci ţineai ascunse în inima ta cuvintele îngerului, ale magilor, ale păstorilor, ale Dreptului Simeon -, cea care Îl vedeai pe Dumnezeu trudind ca un om aici, în atelierul bătrânului Iosif, ajută-ne şi nouă să-L cunoaştem pe Fiul tău şi Dumnezeul nostru. Împacă-ne cu Fiul tău, dacă I-am greşit şi noi ca nazarinenii. Fă-ne să-L iubim mai mult şi să-I slujim mai bine, ca să nu ne lipsim şi noi, ci să ne bucurăm de minunile Sale de care avem atâta nevoie în neputinţa noastră, aşa cum ne bucurăm şi îi mulţumim acum de închinarea în acest loc binecuvântat. Amin.

Rugăciune la Sfânta Peşteră a Naşterii Domnului

Doamne Dumnezeule, Fiul Tatălui, Mieluşelul lui Dumnezeu venit spre junghiere, Cel ce cu dumnezeiasca Ta smerenie ai făcut peştera palat şi pe păstori lăudători, Cel ce ai chemat mărturisitori şi pe magii închinători la stele, primeşte-ne şi pe noi oaspeţi în palatul Tău, căci venim şi noi să ne închinăm Ţie cu toată smerenia de care suntem în stare.

Primeşte şi de la noi, în loc de aur, tămâie şi smirnă, rugăciuni de mulţumire, de slavă şi de cerere. Pentru multe avem a-Ţi mulţumi, pentru toate avem a Te slăvi, dar şi multe avem a-Ţi cere, căci am înţeles şi am simţit, Doamne, adevărul cuvântului Tău că fără Tine nu putem face nimic.

Doamne, Cel care în jertfa lui Avraam ai fost preînchipuit şi de Isaac cel nevinovat, dar şi de mielul care fără de glas a luat locul omului pe jertfelnic, Cel care ai venit printre păstori ca să ne fii Blând Păstor, ajută-ne şi pe noi să ajungem miei ascultători în turma Ta, ca să ne poţi hrăni din verdeaţa mereu proaspătă a Sfintelor Tale Taine. Bunule Păstor, ia-ne pe umerii Tăi când am vrea, dar nu Te mai putem urma.

Doamne al proorociilor, Cel care pe vremea când omenirea era în întuneric şi în umbra morţii, prin proorocul Isaia ne-ai întărit să nu ne simţim singuri şi deznădăjduiţi, căci vei veni la noi cu numele mângâietor de Emanuel, care se tâlcuieşte „cu noi este Dumnezeu”, Cel care la plinirea vremii ai împlinit toate proorociile despre Tine şi Te-ai născut din Pururea Fecioara Măria, cu numele de Iisus, care ne spune că Tu eşti „Cel ce mântuieşte”, mântuieşte-ne şi pe noi aceştia care am venit aici dorind după mântuirea Ta.

Tu, Hristosul lui Dumnezeu, care prin naşterea Ta aici, în Bethlehem, în mod tainic l-ai făcut să fie cu adevărat „casa pâinii”, dă-Te nouă, cum Te-ai făgăduit, ca Pâine a vieţii coborâtă din cer, ca să nu mai flămânzim precum poporul ales care cândva a mâncat cârtind mană în pustie.

Doamne, când ne amintim cuvântul Tău că în inima noastră este împărăţia, nu uităm că unde este împăratul, acolo este împărăţia, deci trebuie să Te avem pe Tine în inimi, iar când vedem în ce peşteră ai binevoit a veni pentru a noastră mântuire, nu ne mai temem pentru că inimile noastre nu sunt luminate palate împărăteşti, ci peşteri întunecoase, ci ne temem pentru că le-am lăsat să devină peşteri de tâlhari. Tu îi poţi alunga, Doamne. Fă şi din peşterile inimilor noastre, ale celor pe care ne-ai primit să ne închinăm la locul Naşterii Tale, palate împărăteşti pentru Tine şi ajută-ne să ne naştem şi noi pentru o viaţă nouă, în care nu noi să mai trăim, ci Tu să trăieşti în noi. Amin.

Rugăciune la Râul Iordan

Doamne, Iisuse Hristoase, Cel care din milostivire pentru a noastră mântuire, Dumnezeu deplin rămânând, ai luat şi firea noastră omenească, făcându-Te întru toate asemenea nouă, dar fără de păcat, Cel care la începutul propovăduirii Evangheliei ai venit aici la Iordan, unde Ioan cel proorocit că îţi va fi înaintemergător făcea botezul pocăinţei, Cel care fără de păcat fiind nu aveai nevoie de acest botez, dar Te-ai supus lui pentru a fi descoperit prin el că Tu eşti Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridici păcatul lumii, ridică, Doamne, şi păcatele noastre.

Iisuse Hristoase, Fiul cel iubit al Tatălui, despre care, când Te-ai smerit să intri în apele Iordanului, El însuşi a mărturisit că întru Tine a binevoit să facă şi să mântuiască lumea, iar Duhul Sfânt, coborât asupra Ta în chip de porumb, a adeverit lui Ioan, şi prin el lumii, că Tu eşti Cuvântul întrupat prin care se vor împlini toate proorociile, ajută-ne, Doamne, să primim noi lucrarea mântuitoare pe care ai venit să o faci în lume.

Doamne Iisuse, Unsul lui Dumnezeu trimis nouă ca Mântuitor, Cel care prin intrarea Ta în apele Iordanului ai sfinţit apele şi ai făcut ca botezul cel făcut de Ioan cu apă spre pocăinţă să fie înlocuit cu botezul harului Duhului Sfânt spre sfinţire, trimite şi peste noi, cei veniţi aici, harul curăţitor al Iordanului, ca – după ce, prin iertarea dată în Spovedanie, vei ridica Tu povara păcatelor noastre – să fim curăţiţi şi de urma murdăriei lăsate în noi de păcat, şi astfel, cu totul curaţi, purtând haina de lumină a celor botezaţi în numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt, să fim număraţi cu fericiţii chemaţi la cina nunţii Mielului din Împărăţia Cerului.

Sfinte Ioane, Proorocule, Înaintemergătorule şi Botezătorule al Domnului nostru Iisus Hristos, cel care ţi-ai început misiunea ce ai primit de la Dumnezeu prin cuvintele „Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor”, cuvinte cu care Însuşi Domnul Şi-a început mântuitoarea Sa lucrare în lume, ajută-ne, Sfinte, să facem pocăinţa care ni se cuvine pentru a putea lua iertare pentru păcatele noastre.

Sfinte Ioane, ca cel ce îndeajuns îţi este ţie mărturia Domnului că nu ai pe nimeni mai mare decât tine înaintea lui Dumnezeu între cei născuţi din femeie, ştiind noi însă că din smerenie nu S-a referit şi la Preasfânta Sa Maică, aflată deasupra oricărei comparaţii între cele zidite şi care după vrednicie este aşezată de-a dreapta Sa, cel care eşti rânduit să stai la judecată de-a stânga tronului dumnezeiesc, mijloceşte atunci împreună cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu să ne fie nouă lesne iertător Nemitarnicul Judecător. Amin.

~~~~~~~~~

Rugăciune la Carantania

Doamne, Iisuse Hristoase, Cel care, urmând după botez să începi misiunea cu care Tatăl Te-a trimis în lume, ca om ai avut nevoie să Te retragi pentru a Te întări prin post şi rugăciune spre cele ce aveai a face, prin închinarea noastră în acest loc binecuvântat de Tine prin nevoinţa Ta, dă-ne, Doamne, şi nouă înţelepciunea şi puterea de a aşeza postul şi rugăciunea la temelia străduinţei noastre de a ne pregăti să primim mântuirea pe care Tu ne-ai făcut-o.

Mântuitorul nostru, Cel care Dumnezeu fiind, ca om ai primit să fii ispitit de vrăjmaşul tuturor oamenilor şi ai biruit toată viclenia lui, înţelepţeşte-ne, Doamne, şi pe noi cei nepricepuţi şi slabi la minte să înţelegem toate vicleşugurile lui şi să ieşim nevătămaţi din meşteşugitele lui capcane.

Dumnezeul nostru cel iubitor de oameni, Tu care ştii slăbiciunea neamului omenesc, nu ne lăsa pradă uşoară celui ce este mai tare decât noi, ci ne arată prin Tine tari în faţa ispititorului, ca să nu cedăm nici noi în faţa insistentelor lui atacuri şi îndepărtându-1 pe el să ţinem aproape pe îngerii Tăi ce ni i-ai dat şi nouă spre ajutor.

Atotputernice Dumnezeule, Cel care l-ai fi putut birui în cuvânt pe diavolul, dar ne-ai arătat că nu merită să ne pricim cu el, ci să găsim mereu răspuns în Sfânta Scriptură, nu ne lăsa să uităm că în învăţătura ei trebuie să ne găsim şi noi mereu scăpare; Cel care ne-ai arătat că nu trebuie să facem la îndemnul satanei şi al îngerilor lui întunecaţi nimic din ceea ce am putea face, ajută-ne să ignorăm toate îndemnurile lor şi să nu folosim puterea ce ne-ai dat spre slujire lui.

Doamne, Atotştiutorule, Cel ce i-ai fi putut spune ispititorului că minte când se lăuda că este stăpân peste cele ale acestei lumi şi le dă cui voieşte el, căci din iubirea Ta de oameni, chiar după căderea omului în păcat, după făgăduinţa făcută lui mai înainte, l-ai lăsat stăpân peste lumea aceasta, dar să o stăpânească de acum cu străduinţă şi sudoare, iar diavolul numai înşelându-1 pe om îl jefuieşte şi face el pe stăpânul acestei lumi, ajută-ne, Doamne, să nu fim furaţi de el şi să rămânem stăpâni peste ce ne-ai lăsat în stăpânire.

Învăţătorule Bun, Cel ce, îngăduind să treci prin aceste ispite, ne-ai învăţat că ispitele ne vin prin trup, când, înfometat fiind, Te-a ispitit cu pâine, prin lume, când de pe munte Ţi-a oferit bogăţia deşartă a acestei lumi şi prin chiar diavolul, când Te-a îndemnat să-L ispiteşti pe Dumnezeu, învaţă-ne şi pe noi cum să le biruim cu harul Tău, ca să se defaime şi prin noi vrăjmaşul Tău şi al oamenilor şi să se slăvească şi prin noi numele Tău cel sfânt. Amin.

~~~~~~~~

Rugăciune pe Tabor

Doamne, Iisuse Hristoase, Lumina lumii, Cel care la facerea lumii înainte de toate ai zis „să fie lumină”, Cel care l-ai luminat pe proorocul Tău Moise ca în taina rugului aprins să vadă preînchipuit modul minunat în care aveai să Te întrupezi pentru mântuirea lumii şi apoi tot prin el, şi nu fără de foc căzut pe Muntele Sinai, ai dat poporului ales lumina legii, ca să se vădească prin ea păcatul ascuns în întunericul necunoştinţei, Cel care l-ai scos pe Moise schimbat la faţă din întunericul ce cuprinsese muntele când l-ai făcut văzător de Dumnezeu, atât încât poporul nu se mai putea uita la el, Cel care, prin proorocul Tău Ilie, tot prin foc, pe Muntele Carmel, ai pus în lumină dreapta credinţă şi i-ai luminat pe cei ce ajunseseră asemenea întunecaţilor idoli cărora li se închinau, Cel care aici, pe Muntele Tabor, în prezenţa acestor luminaţi prooroci, ai arătat oamenilor că dumnezeirea Ta este înainte de toate lumină, luminează, Doamne, şi sufletele noastre întunecate de păcat.

Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai venit să arunci foc în lume şi mult doreai să-l vezi aprins, aprinde şi în noi focul arzător al dragostei celei pentru Tine, care să curăţească inimile noastre spre a fi număraţi şi noi cu cei pe care i-ai fericit şi le-ai făgăduit că pentru curăţia inimilor lor vor vedea pe Dumnezeu.

Mântuitorul nostru, Cel care ai spus ucenicilor Tăi că nu ei Te-au ales pe Tine, ci Tu i-ai ales pe ei, Cel care dintre vrednicii Tăi ucenici ai ales pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan ca să le arăţi slava Ta la care vor avea părtăşie şi cei ce vor sta alături de Moise şi de Ilie în împărăţia Ta, îţi mulţumim, Doamne, că dintre atâţia oameni ai acestei lumi care şi-ar dori să se închine Ţie în acest loc binecuvântat de Tine, ne-ai ales pe noi, nevrednicii, să fim părtaşi la această bucurie.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel care i-ai făcut pe ucenicii Tăi să Te poată vedea schimbat la faţă, adică aşa cum eşti Tu neschimbat, fă-ne şi pe noi vrednici a vedea în viaţa veşnică lumina Ta cea neapropiată a Schimbării Tale la Faţă, schimbându-ne Tu în bine viaţa aceasta, prin trimiterea asupra noastră a Duhului Sfânt, Care prin harul Său să ne curăţească de murdăria păcatelor trecute şi să ne ridice în viitor la lucrarea poruncilor Tale.

Aşa, Doamne împărate, să nu ne fie nouă focul dumnezeirii Tale văpaie întunecată, ci răcoare luminată şi fă să trăim bucuria acestei închinări ca o pregustare a bucuriei viitoare, pusă de Tine deoparte pentru cei mântuiţi ca fii ai Luminii. Amin.

Rugăciune la Golgota

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Unul-Născut dat de Dumnezeu-Tatăl, din nemăsurata Lui iubire de oameni, să Se jertfească pentru mântuirea lumii, Cel care Te-ai arătat ascultător până la moarte şi încă moarte pe Cruce, Cel care pe Muntele Tabor ai vorbit în faţa ucenicilor Tăi cu Moise şi cu Ilie despre Sfintele Tale Patimi şi prin Evanghelia Ta ne-ai vorbit şi nouă despre ele, ajută-ne ca ajunşi aici, pe locurile Sfintelor Tale Patimi, să înţelegem lucrarea Ta mântuitoare şi să facem şi noi lucrarea ce ni se cuvine, ca să putem primi şi păstra neluată de la noi mântuirea ce ne-ai făcut-o prin Sfânta Jertfă de pe Altarul Sfintei Cruci.

Dumnezeul nostru cel iubitor de oameni, Cel care în acest loc Te-ai lăsat înălţat pe Cruce, ca de pe ea să poţi îmbrăţişa cu iubire toată lumea, primeşte-ne şi pe noi în îmbrăţişarea Ta şi fă ca, în mod tainic, prin îngenuncherea noastră la picioarele Crucii, să îmbrăţişăm şi noi preasfintele Tale picioare, ţintuite de necredincioşi pe Cruce şi ca femeia păcătoasă să primim şi noi iertarea păcatelor noastre.

Fă, Doamne, ca venirea noastră aici să însemne şi urcarea noastră pe Golgota pentru a pune aici, la picioarele Tale, povara păcatelor noastre, şi Tu, Care ai ridicat păcatul lumii, să ridici, Milostive, şi povara păcatelor noastre, ca eliberaţi de ea, din dragoste pentru Tine, să fim gata a ne răstigni şi noi, murind păcatului şi lumii acesteia şi să nu mai sporim mereu cu neîncetatele noastre păcate povara păcatelor lumii, pe care de bunăvoie ai luat-o pe umerii Tăi.

Răstignitul nostru Iisus, primeşte-ne în părtăşie la pătimire şi jertfă, ca să putem nădăjdui că vom avea părtăşie şi la înviere şi la viaţă veşnică alături de Tine în Împărăţia Ta.

Ajută-ne, Doamne, să nu rămânem în afara Sfintei şi Mântuitoarei Tale Jertfe şi nu cumva să Te mâhnim, Doamne, pentru că degeaba Ţi-ai frânt Cinstitul Trup şi degeaba a curs Sfântul Tău Sânge pentru mântuirea noastră. Dă-Te nouă cu adevărat prin Sfintele Taine! Hrăneşte-ne cu Sfântul Tău Trup ce S-a frânt aici pe Cruce şi adapă-ne cu Sfântul Tău Sânge ce a curs din coasta Ta însuliţată când Ţi-ai dat sufletul în mâinile Tatălui. Ajută-ne, Bunule, să trăim astfel încât să-Ţi facem bucuria mântuirii sufletelor noastre.

Crucea Ta cu care, Atotbiruitorule, ai biruit şi moartea, şi în faţa căreia milostivirea Ta a îngăduit ca şi noi păcătoşii să ne închinăm pe locul acesta al înălţării ei, dă-ne-o şi nouă armă de luptă împotriva vrăjmaşului, când ne însemnăm cu semnul ei, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

~~~~~~~~~

Rugăciune la Sfântul Mormânt

Dumnezeule, Cel ce în Sfânta Treime eşti închinat şi slăvit, ca un Atotputernic în multe feluri ai fi putut ridica neamul omenesc din căderea lui în păcat şi prin păcat în stricăciunea firii şi prin stricăciunea ei în moarte, dar, ca un iubitor de oameni, în sfatul Sfintei Treimi ai ales calea iubirii jertfelnice şi cu binecuvântarea Tatălui S-a întrupat Fiul spre patimă, moarte şi înviere, ca tot omul care va crede şi cu harul dat de Duhul Sfânt va urma lui Hristos, să se mântuiască, mântuieşte-ne şi pe noi, pe care ne-ai primit să ne închinăm pe locurile în care ai făcut mântuirea tuturor.

Fiule al lui Dumnezeu, Cel care, dacă ai primit să vii Tu Însuţi în întâmpinarea noastră, Ţi se cuvenea să vii ca un Stăpân Atotputernic, dar ai venit ca un rob, Cel ce puteai să vii înfricoşător, dar ai venit blând ca un miel spre a suferi Tu pentru noi patimi înfricoşătoare, Cel ce ne eşti Mântuitor în viaţa aceasta, dar Judecător nemitarnic după moarte, fii nouă lesne iertător la judecata pe care, după ce vom gusta şi noi moartea şi trâmbiţa ne va ridica din morminte la învierea de obşte, o vom trăi înfricoşaţi din cauza păcatelor noastre ce ne osândesc încă de acum, în chiar conştiinţa noastră.

Să ne fie, Doamne, spre sfinţire atingerea cu trupurile noastre muritoare de mormântul Tău cel mai înfrumuseţat decât raiul şi decât toată cămara împărătească mai luminat, pe care l-ai sfinţit cu trupul Tău rămas în el trei zile în aşteptarea sufletului, cu care Te-ai coborât la iad ca să scoţi de acolo pe toţi drepţii ce au trăit înainte de săvârşirea mântuitoarei Tale jertfe pe Cruce.

Cel ce eşti necuprins, toate umplându-le, căci în timpul acesta Tu erai şi cu tâlharul în rai şi pe scaun împreună cu Tatăl şi cu Duhul, să ne fie, Doamne, întâlnirea cu Tine la Mormântul Tău ca un nou botez în care tainic murim, ne îngropăm şi înviem cu Tine.

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru cel răstignit, mort şi înviat, Cela ce eşti şi nu se poate să nu fii, cum s-ar fi putut să fii biruit de moarte!? Cum Te-ar fi putut ţine pe Tine acest mormânt de piatră în faţa căruia ne-ai îngăduit şi nouă a veni spre închinare, ca prin mărturia pietrei celei neînsufleţite să primim în taina sufletelor noastre bucuria învierii!? Doamne, Te rugăm, această bucurie nu o mai lua de la noi în tot restul vieţii noastre pământeşti.

Cum îţi vom mulţumi, Tată Ceresc, cum ne vom arăta recunoştinţa, Fiule, cum Te vom bucura Mângâietorule Duhule Sfinte? În locul acestora, primeşte, Doamne, făgăduinţa pe care aici, la Mormântul cel de viaţă făcător, o facem Ţie că ne vom lupta să rămânem vii, aşa cum Tu ne vrei şi ne-ai făcut să putem fi. Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel care eşti plinirea proorociilor şi ai plinit toată rânduiala părintească, umple inimile noastre cu veselia Ta cea nestricăcioasă şi fă ca închinarea noastră la Sfântul Tău Mormânt să ne fie spre bucurie duhovnicească, acum şi în viaţa veşnică. Amin.

~~~~~~~~~

Rugăciune pe Muntele Măslinilor la locul înălţării

Doamne, Iisuse Hristoase, Cel care Arhiereu al nostru Te-ai făcut ca să Te poţi aduce pe Tine Însuţi jertfă pentru răscumpărarea noastră din blestemul legii şi din robia păcatului, Cel care înaintea înfricoşătoarelor Tale patimi în rugăciunea Ta arhierească ai cerut „Părinte, voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat, ca să vadă slava Mea”, Cel care la patruzeci de zile de la învierea Ta Te-ai înălţat la Cer din acest loc, ajută-ne ca, la vremea de Tine hotărâtă pentru fiecare, toţi să fim împreună cu Tine şi să ne bucurăm de vederea slavei pe care Ţi-a dat-o dintru început Tatăl.

Dumnezeule, Mântuitorul nostru, Cel care în timp ce Te înălţai de aici la cer ca să şezi de-a dreapta Tatălui cu trupul Tău pe care L-ai îndumnezeit, binecuvântând pe ucenicii întristaţi i-ai mângâiat trimiţând peste ei făgăduinţa Tatălui că cei ce vor sta în cetate vor fi îmbrăcaţi cu putere de sus, îmbracă-ne cu puterea harului şi pe noi, cei care Te aşteptăm stând în Biserica Ta, Ierusalimul cel de Sus, pe care l-ai lăsat nouă creştinilor mai tare decât orice cetate din lumea aceasta, nebiruită nici de porţile iadului. Doamne, Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru, Cel care despărţindu-Te de ucenici i-ai făcut părtaşi tainei că Ţi s-a dat toată puterea, în cer şi pe pământ, pe noi cei care, ascultând cele ce ne-ai spus în ultima clipă că trebuie să propovăduim în numele Tău şi altora în urma Ta, ne-am botezat în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, împuterniceşte-ne să păzim mai întâi noi toate câte ne-ai poruncit nouă, ca, prin pilda vieţii, să îi îndemnăm şi pe alţii a face asemenea.

Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Fiul Tatălui şi Fiul-Omului, Cel care după desăvârşirea celor necesare pentru mântuirea sufletelor tuturor oamenilor, ridicându-Te la cerul din care Te-ai coborât ca să faci aceasta, ne-ai asigurat că nu rămânem singuri, făgăduind „Iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului”, fii şi cu noi în toate clipele vieţii noastre, ca să nu se împuţineze puterile noastre sufleteşti în faţa ispitelor şi să nu cunoaştem deznădejdea. Aducându-ne aminte de cruce, de groapă, de înviere, de înălţarea Ta la cer, Te rugăm, Mântuitorule, ajută-ne ca păşirea noastră pe urmele Tale să fie spre urmarea Ta şi în duh, în toate, la bine şi la rău, prin împlinirea cuvintelor ce ne-ai lăsat prin Sfântă Evanghelia Ta şi astfel să nu venim goi şi fără de roade când ne vei chema la Tine, ci pe toate ale vieţii noastre să Ţi le putem întoarce şi să le poţi primi ca ale Tale dintru ale Tale. Amin.

~~~~~~~~~~~~~

Rugăciune la Mormântul Maicii Domnului

Preacurată Fecioară, fiica cea mai vrednică a lui Dumnezeu Tatăl, mama cea smerită a lui Dumnezeu Fiul şi mireasa cea iubită a Duhului Sfânt, singura între femei care întru naştere fecioria ai păzit, tu, care eşti Biserica cea vie, fă să ne simţim cu adevărat ca în cer stând în Biserica Fiului Tău, şi nu numai acum şi aici, ci în tot restul vieţii noastre şi oriunde vom fi în Sfânta Biserică.

Maica lui Dumnezeu, Cea care la Nazareth ai auzit de la înger „Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine” auzi şi de la noi, aici, la locul punerii tale în mormântul ce nu te-a putut ţine despărţită de Fiul tău şi Dumnezeul tău şi al nostru: Bucură-te, ceea ce singură meriţi bucuria. Bucură-te, ceea ce ne-ai născut şi nouă bucuria. Bucură-te, ceea ce ai făcut mare bucurie în ceruri. Bucură-te, cea plină de dar că eşti cu Domnul. Fă-L să fie şi cu noi, ajutându-ne mai întâi să fim şi noi cu El.

Nu putea ţine mormântul un trup care nu a cunoscut păcatul, dar prin ridicarea ta la cer lumea nu o ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare, deci se cuvine să-ţi mulţumim că nu ne-ai lăsat pe noi orfani, după ce la piciorul crucii ai primit smerită să ne fii mamă tuturor.

De atunci, ca o mamă iubitoare şi plină de grijă pentru copiii ei, nu încetezi a ne fi ocrotitoare, acoperitoare, povăţuitoare, mijlocitoare şi noi simţim ajutorul tău mereu în toate. Prin ridicarea ta cu trupul la cer încă mai puternică rugătoare în faţa tronului Sfintei Treimi te-ai făcut nouă. Cum ne-ar mai răbda Dumnezeu pe pământ din cauza multelor şi grelelor noastre păcate, dacă nu te-ai ruga tu neîncetat şi cu lacrimi pentru noi!?

Cu adevărat mult poate rugăciunea Maicii înaintea Împăratului!

Maica lui Dumnezeu, îndrăznim să te rugăm să ne primeşti şi pe noi sub omoforul tău, ca pe cei din biserica Vlahernelor, căci sfântul tău omofor pe care, ridicându-te din acest mormânt la cer, l-ai aruncat Sfântului Apostol Toma, s-a întins ca un Sfânt Acoperământ peste tot pământul. Încinge-ne cu brâul tău pe care l-ai lăsat lumii ca împuternicire celor slabi şi, prin el, încinşi cu putere de sus fiind, fă să fíe fără prihană calea noastră.

Doamne Iisuse Hristoase, ajută-ne să o iubim mai mult pe Preacurata şi Preasfânta Ta Maică. Ajută-ne să nu o mai necăjim cu păcatele noastre şi să ne arătăm fii buni, ascultători şi recunoscători. Ajută-ne să-i facem bucurie prin faptele noastre făcute după îndemnul ei, aşa cum ea se luptă mereu să umple viaţa noastră cu bucuria nestricăcioasă a celor mântuiţi. Amin.

Rugăciuni extrase din cartea “Mântuitoarea frică de Dumnezeu” scrisă de Ierom. Grigorie Sandu, Editura Christiana, Bucureşti, 2008, pp. 298-317

sursa

Sa va fie spre folos!

Ana

Acatistul Sfintilor Adrian si Natalia

2010-08-26T01:13:00.000-07:00

(26 august)

Condacul 1

Alesilor slujitori ai lui Dumnezeu si prealaudati mucenici ai lui Hristos, pentru iubirea Lui ati dispretuit desertaciunea lumeasca, punandu-va viata ca o jertfa curata, dorind sa primiti mai degraba chinuri, decat sa va lepadati de Dumnezeul cel adevarat, cu dragoste va laudam sfintilor Adrian si Natalie. Deci, ca cei ce stati langa Tronul cel de har al Domnului desfatandu-va, rugati-va pentru cei ce cu credinta si evlavie va imploram, si cu multumire va cantam asa: Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prelaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Icosul 1

Cu o iubire ingereasca te-ai rugat neincetat Mantuitorului, Natalie preafericita, ca sa-i lumineze mintea intunecata a sotului tau si sa o intoarca spre cunoasterea Facatorului si Stapanului tau, pana cand au fost auzite rugaciunile tale; harul s-a atins de inima lui Adrian, care a crezut si plin de curaj a suferit chinuri si chiar moartea. Admirand ravna si dragostea voastra pentru Hristos, cu evlavie va cantam asa:

Bucurati-va lumini ai dragostei Dumnezeiesti.
Bucurati-va stalpi neclatiti de relele paganesti.
Bucurati-va, ca ati purtat crucea drept si cu rabdare.
Bucurati-va ca cu aceasta ati invins pe demon si vicleniile sale.
Bucurati-va ca de Domnul voi ati fost incununati.
Bucurati-va ca la Tronul ceresc, pentru noi va rugati.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici al lui Hristos.

Condacul 2

Vazand Domnul curatia inimii tale, preacinstite Adriane, macar ca era umbrita de politeism, dara gata sa primeasca Adevarul, te-a chemat la Lumina Sa, deschizandu-ti usile imparatiei Sale, pentru rugaciunile sotiei tale; impreuna cu care ai cantat lui Dumnezeu cantare de lauda: Aliluia.

Icosul 2

Intelegerea adevaratei cunostinti de Dumnezeu, ti-a umplut sufletul Adriane, cand, ca notar, scriai numele sfintilor mucenici, osanditi la chinuri si moarte pentru numele Domnului; cand ai intrebat pe servii lui Hristos, ce rasplata au sa primeasca ei de la Domnul in imparatia Sa, pentru martirajul lor, iar ei au raspuns ca, limba nu poate spune si mintea nu poate cuprinde, ce a pregatit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El. indata ai parasit religia cea paganeasca si din toata inima ai strigat: "Si eu sunt crestin!" Laudand intoarcerea ta catre Soarele Dreptatii, te rugam primeste, impreuna cu sotia ta, sfanta Natalia, de la noi pacatosii laudele acestea:

Bucurati-va ai adevaratului Dumnezeu sfinti slujitori.
Bucurati-va ai voiei Lui sfinte buni implinitori.
Bucurati-va ca in locul frumusetii pe Hristos L-ati iubit.
Bucurati-va ca iubirea conjugala, Lui o ati daruit.
Bucurati-va ca ne ziceti, sa nu ne lipim de cele de jos ci de cele de Sus.
Bucurati-va ca-n neputinte, sa urcam ne ajutati nespus.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici al lui Hristos.

Condacul 3

intarit cu putere de Sus ai mers fericite la nevointe si chinuri dorind sa mori pentru Domnul si Mantuitorul tau. Sotia ta, Natalia, cu rugaciuni si indemnuri iti ajuta sa ridici crucea randuita de Domnul si sa primesti cununa nestricaciunii, pregatita tie in ceruri si cu indrazneala sa canti lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 3

Avand sa te prezinti la nelegiuita judecata a lui Maximian, ai fost inchis in temnita, unde cu ceilalti mucenici, ai petrecut toata noaptea in rugaciuni, cantari si sfatuiri duhovnicesti. Sotia ta, dispretuind iubirea fireasca si neputinta femeiasca, in tot chipul te convingea sa nu parasesti credinta in Hristos, ci sa ramai pana la sfarsit un marturisitor neclintit al numelui Domnului, netemandu-te de moarte. De aceea, ca adevaratilor ostasi ai lui Hristos, cu bucurie sufleteasca va cantam:

Bucurati-va curajosi ravnitori ai credintei celei adevarate.
Bucurati-va neinfricati mustratori ai credintelor desarte.
Bucurati-va ca cu rabdarea ca cu o arma v-ati imbracat.
Bucurati-va ca Crucea ca pe un scut puternic in mani ati luat.
Bucurati-va ca chinuitorii, de curajul vostru s-au minunat.
Bucurati-va ca prin voi numele Domnului e binecuvantat.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Condacul 4

Viforul indoielii si al fricii de la inima ta ai gonit, slavite Adriane si spre nevointa muceniceasca te-a intarit fericita sotia ta Natalia, toata noaptea vorbind depsre rasplata viitoare ce a pregatit-o Dumnezeu celor ce isi pun viata pentru El, spunandu-ti astfel: "Fericit esti domnul meu, ca ai aflat comoara cea nepretuita, margaritarul cel preascump - pe Hristos Domnul!" Nu te mai intoarce iar la bezna idoleasca, ci ramai credincios Celui ce te-a iubit pe tine, cantandu-l din toata inima: Aliluia.

Icosul 4

Auzind Natalia, fiind acasa, ca te-ai intors din temnita si gandindu-se ca te-ai infricosat de chinuri si te-ai lepadat de Hristos, plangea amarnic si, intampinandu-te in usa casei, te dojenea ca te-ai lepadat de credinta. Dar tu, bucurandu-te in duh si mai tare intarindu-te in suferinta, cu lacrimi i-ai povestit ei, ca nu numai nu te-ai lepadat de Hristos, ci voiesti mai mult sa suferi pentru Numele Sau sfant.

Mirandu-ne de o asa inalta dragoste crestineasca, cu umilinta va cantam:
Bucurati-va ca chipul adevaratei insotiri crestinesti ne-ati aratat.
Bucurati-va ca iubire cereasca in inimile voastre ati purtat.
Bucurati-va ca cu lepadare de sine pe noi ne insufletiti.
Bucurati-va ca in toate, voia lui Dumnezeu, sa o vedem ne cersiti.
Bucurati-va ca ne-ati invatat sa parasim cele de jos-trecatoare.
Bucurati-va ca ne sfatuiti sa cugetam la cele de Sus-viitoare.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Condacul 5

Minunata mila si dragoste ai aratat Natalie, cand impreuna cu sotul tau, ati cazut la picioarele celor intemnitati pentru numele lui Hristos, si sfintele lor rane ungandu-le si sarutandu-le, aducandu-le alinare sii usurare, cu inima smerita, inaltand lui Dumnezeu cantare ingereasca: Aliluia.

Icosul 5

Vazand chinuitorul pe sfintii intemnitati impreuna cu tine, ca sant atat de torturati, incat n-ar mai putea sa sufere alte chinuri si mai groznice, a poruncit sa te duca pe tine, Adriane, la judecata si sa te sfatuiasca sa te lepezi de Hristos, ori de nu, sa fii supus si la mai grele chinuri, insa, intarit fiind cu putere de Sus si mangaiat de fericita ta sotie, ai ramas statornic impotriva ispitirilor vrajmasului. De aceea pentru suferinta cea pentru Hristos, va fericim impreuna cu sfanta Natalia si cu bucurie va cantam:

Bucurati-va purtatori de biruinta, ai Celui Preainalt slujitori.
Bucurati-va puternici ai credintei in Hristos marturisitori.
Bucurati-va mustratori indrazneti ai ratacirii idolesti.
Bucurati-va neinfricati propovaduitori ai slavei Dumnezeiesti.
Bucurati-va ca de mania lui Maximian nu v-ati infricosat.
Bucurati-va ca rautatea si cruzimea lui o ati desconsiderat.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici al lui Hristos.

Condacul 6

Propovaduitor si retor te-ai aratat Adriane, in fata judecatii imparatesti, marturisind ca Hristos este Dumnezeu adevarat, care a facut cerul si pamantul, iar ratacirea diavoleasca o ai defaimat, si pentru acesta marturisire si defaimare ai suferit groaznice batai si chinuri, cantand Celui Atoatebiruitor: Aliluia.

Icosul 6

Lumina slavei ceresti a stralucit pe fata ta intelepte patimitorule, cand, fiind batut in mod barbar peste pantece, de iti curgeau maruntaiele, dar nu incetai sa slavesti pe Hristos in fata poporului si sa marturisesti Numele Lui. Iar fericita Natalia, vazand rabdarea si barbatia ta, se ruga ca sa nu slabeasca sufletul tau, ci sa ramai pana la sfarsit slujitor credincios al lui Hristos. Amandurora, noi va cantam asa:

Bucurati-va ca sfinte lacasuri ale Duhului Sfant ati fost.
Bucurati-va vase slavite ale Harului lui Hristos.
Bucurati-va ca-n suflet si trup, v-a patruns Dumnezeiasca Lumina.
Bucurati-va ca Imparatul-Hristos v-a dat intelepciuneadivina.
Bucurati-va ca cu puterea Dumnezeirii Lui ati fost intariti.
Bucurati-va ca fara de frica, ati primit sa fiti munciti.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Condacul 7

Vrand prigonitorul imparat sa te cheme din nou la judecata, fericite Adriane, te-a inchis in temnita cu ceilalti mucenici, unde a venit Natalia si, fericindu-te, te intarea zicand: "Fericit esti domnul meu, ca te-ai invrednicit de starea sfintilor mucenici ai lui Hristos, si cu dansa bucurandu-te ai cantat lui Dumnezeu: Aliliua.

Icosul 7

Noua tortura a nascocit chinuitorul, poruncind ostasilor sa interzica intrarea femeilor, la cei intemnitati, care veneau sa-i mangaie si sa le usureze chinurile. Atunci si tie, fericita Natalie, ti s-a interzis sa-l vizitezi si sa-l servesti pe sotul tau; dar dispretuind porunca imparateasca, imbracata in haine barbatesti, veneai la inchisoare, ca si mai inainte si pe sotul tau il intareai ca, barbateste sa mearga la chinuri si moarte, pentru Hristos-Domnul. Pentru aceasta cu vrednicie va laudam, cantandu-va acestea: Bucurati-va a slujitorilor lui Hristos, podoaba luminoasa.

Bucurati-va, a marturisitorilor Lui, frumusete aleasa.
Bucurati-va ca ne-ati aratat calea ingusta, pe care voi v-ati pornit.
Bucurati-va ca pe dansa ati ajuns la limanul linistit.
Bucurati-va ca acuma in slava si vesnica fericire va aflati.
Bucurati-va ca cu rugile voastre, de nenorociri ne aparati.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Condacul 8

Priveliste stranie si strasnica a fost in temnita, unde erai inchis cu ceilalti, Adriane, cand dupa porunca tiranului chinuitor, au vrut sa-ti zdrobeasca fluierele picioarelor. Atunci sotia ta ti-a ridicat picioarele si Ie-a pus,pe nicovala, ca sa fie zdrobite de mainile chinuitorilor, ca mai curand sa te unesti cu Domnul si Mantuitorul tau, caruia il vei canta: Aliluia.

Icosul 8

Arzand in iubirea lui Hristos, mucenice Adriane, ai rabdat pana la fericita adormirea ta, cand curatul tau suflet s-a unit cu Domnul, pentru Care atat de mult ai suferit, incat si mana ti-a fost taiata. Cinstind cu credinta sfarsitul tau mucenicesc, tie si sfintei Natalia, va cantam acestea:

Bucurati-va ca chinuri sufletesti, pentru Hristos ati rabdat.
Bucurati-va ca pe aripile iubirii spre Dumnezeu ati zburat.
Bucurati-va, ca ca vulturii spre Soarele Dreptatii v-ati ridicat.
Bucurati-va ca din valea plangerii, spre Lumina v-ati inaltat.
Bucurati-va ca-n ceata mucenicilor, prin chinuri ati intrat.
Bucurati-va, ca cu toti sfintii, imne lui Dumnezeu ati cantat.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Condacul 9

Toata mandria chinuitorului tiran a fost rusinata, cand o ploaie puternica a stins flacara focului, si n-a lasat sa arda osemintele mucenicilor lui Hristos, ba inca si cetatea a inundat-o cu apa, si lumea necredincioasa a fost infricosata cu tunete si fulgere, iar fericita Natalia, plina de bucurie, canta lui Hristos, Cel ce toate le iconomiseste: Aliluia.

Icosul 9

Retorica pamanteasca nu-i in stare sa laude indeajuns nevointele voastre sfintilor mucenici Adrian si Natalia, caci unul parasind slava pamanteasca, si-a pus sufletul sau pentru credinta in Hristos, iar cealalta, invingand neputinta fireasca, barbateste s-a luptat, intarindu-si sotul in chinurile lui si bucurandu-se de fericitul lui sfarsit. Faptele bune ale voastre, nestiind cu vrednicie a le pretui, cu dragoste va cantam acestea:

Bucurati-va ca Crucea Domnului, plini de curaj pe umeri ati dus.
Bucurati-va ca greutatea Crucii, nici pe unul nu v-a rapus.
Bucurati-va ca patimile Domnului, voi insiva le-ati imitat.
Bucurati-va, ca patimi si pofte, cu voie le-ati crucificat.
Bucurati-va ca pilda de dragoste si blandete v-ati aratat.
Bucurati-va ca sarcina unul altuia sa purtam ne-ati invatat.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Condacul 10

Vrand sa izbaveasca trupurile sfintilor mucenici de batjocura si dispret, a venit un oarecare binecredincios barbat cu sotia sa la Natalia si ceilalti frati crestini si i-a rugat sa le dea sfintele moaste ca sa le duca in Bizant, pana cand va trece prigoana lui Maximian-paganul. Crestinii din cetatea Nicomodiei, Ie-a ascultat rugamintea si Ie-a incredintat aceasta comoara de mare pret, cantand lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 10

Ca si cu un zid, suntem inconjurati cu rugaciunile voastre sfintilor Adrian si Natalie, caci in orice napaste si nenorocire, totdeauna ne ajutati, cu atat mai mult cand cu dragoste va serbam amintirea, slavind, pentru voi, pe Hristos Dumnezeul nostru. Fiind noi paziti de sfintele voastre rugaciuni, va laudam cu acestea:

Bucurati-va ca in dragoste, santeti grabnicii nostri ajutatori.
Bucurati-va bunii nostri mijlocitori si invatatori.
Bucurati-va ca pentru noi la Dumnezeu mereu va rugati.
Bucurati-va, ca sa traim placut lui Dumnezeu ne invatati.
Bucurati-va prieteni ingaduitori, ce-n necaz pilda ne dati.
Bucurati-va ca pe culmile inocentii si curatiei ne ridicati.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Condacul 11

Cantare lui Dumnezeu din toata inima ai adus, fericita Natalie, cand te-a scapat din mana tribunului, ce voia sa te ia in casatorie. Tu ca o sotie credincioasa sotului tau -mucenicul lui Hristos Adrian, n-ai voit sa te recasatoresti, ci, rugandu-te te-ai dus cu corabia la Bizant, unde a fost dus trupul sfantului sotului tau. Ajungand in cetatea aceea ai cantat cu dragoste lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 11

Far luminos a devenit corabia cu care ai calatorit pe mare, avand ca un margaritar de pret - mana sotului tau, cu a caruia rugaciuni ai scapat de urmarirea tribunului si ai ajuns cu bine la Biznat, cu sufletul plin de bucurie, sarutand trupul fericitului domnului tau, cu adanca umilinta ti-ai dat duhul in mainile Domnului. Slavind plecarea ta la Domnul, impreuna cu sfantul Adrian, va cantam acestea:

Bucurati-va soti fericiti, in viata si moarte nedespartiti.
Bucurati-va prieteni ai Domnului, ce langa Tronu-I-L slaviti.
Bucurati-va ca de vederea Fetii Lui pururea va indulciti.
Bucurati-va ca fericirea vesnica, pe totdeauna o primiti.
Bucurati-va ca in locasul celor drepti la odihna va aflati.
Bucurati-va ca moastele cele sfinte, spre vindecare ni le lasati.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Condacul 12

Vase pline cu har s-au aratat cinstitele voastre moaste, daruite noua de Hristos-Domnul, pe dansele cinstindu-le, cu rugaciunile voastre sfintilor mucenici ai lui Hristos, capatam dezlegarea pacatelor, din toata inima cantand lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 12

Cantand cinstitele voastre patimi si fericita adormire, prin care v-ati urcat la cele de Sus cu toti sfintii din veac bineplacuti lui Dumnezeu, va laudam prealaviti mucenici ai lui Hristos, Adrian si Natalie, si va rugam sarguincios, sa ne pomeniti neincetat la Tronul Slavei, pe cei ce va fericim asa:

Bucurati-va ostasi rabdatori de chinuri si purtatori de biruinta.
Bucurati-va alesi luptatori pentru adevarata credinta.
Bucurati-va luminatori aprinsi ai virtutii crestinesti.
Bucurati-va carbuni aprinsi ai dragostei Dumnezeiesti.
Bucurati-va cuplu, ce intariti legaturile casatoresti.
Bucurati-va ca ati fost incununati cu bunurile cele ceresti.
Bucurati-va sfintilor Adrian si Natalie, prealaudati si neinvinsi mucenici ai lui Hristos.

Condacul 13

O, sfintilor mucenici ai lui Hristos, Adrian si Natalie, fericiti soti si purtatori de chinuri straluciti. Auziti-ne pe noi cei ce ne rugam cu lacrimi, venind la biserica, rugati-L pe Stapanul cel milostiv, Domnul nostru lisus Hristos, sa ne daruiasca noua tuturora: pace in familie, sanatate trupeasca si sufleteasca, mantuirea sufletului, ca intotdeauna sa-l cantam Lui: Aliluia.

(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se repeta Icosul I si Condacul 1.

Rugaciune catre Sfintii Adrian si Natalia

O, sfintit Cuplu, sfintilor mucenici ai lui Hristos, Adrian si Natalie, fericiti soti si straluciti purtatori de chinuri! Ascultati-ne pe noi ce ne rugam si mijlociti pentru noi, ca sa ni se dea toate cele de folos trupurilor si sufletelor, si rugati pe Hristos Dumnezeu, sa ne miluiasca si sa faca cu noi dupa indurarile Sale, ca sa nu pierim in pacatele noastre. Asa sfintilor mucenici, primiti glasul rugaciunilor noastre si cu mijlocirile voastre, izbaviti-ne de foamete, de ciuma, de cutremur, de potop, foc si grindina, de sabie si de navalirea celor de alt neam, de razboiul cel dintre noi, de moartea cea napraznica si de toate nenorocirile, scarbele si durerile; ca intotdeauna prin mijocirile voastre fiind intariti, sa slavim pe Domnul lisus Hristos, Caruia I se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, cu Cel Fara de inceput al Sau Parinte si Preasfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

sursa

Adormirea Maicii Domnului - o recomandare...

2010-08-14T09:21:00.000-07:00

De la draga mea Dositeea:

Si AICI un articol deosebit!

Praznic luminat!

Ana

Schimbarea la Fata pe Muntele Tabor

2010-08-03T01:47:00.000-07:00

13-19 august 2010

Ziua 1 - Intalnire in aeroportul Otopeni la ora 11.00, plecarea din Bucuresti cursa EL-AL,LY-574, ora 13:55, sosire pe aeroportul Ben Gurion, langa Tel Aviv la ora16:30.Transfer aeroport-Ierusalim- Ein Karem-patria Sf Ioan Botezatorul vizitarea bisericii si fantanii Fecioarei Maria. Cina si cazare la hotel 4* in Bethleem.

Ziua 2 - Mic dejun. BETLEHEM-vizitarea Bisericii Nativitatii si a criptei unde s-a nascut Mantutorul,Biserica catolica Sf.Ecaterina, Grota Laptelui, continuarea calatoriei in desert cu minibuse arabe pina la Manastirea Sf.Sava si Sf.Teodosie. Cina si cazare la hotel 4* in Bethleem.
-Participare la Liturghia de la Miezul Noptii la Sf.Mormant.( autocar gratuit hotel-Poarta Jaffa, numai la dus).

Ziua 3 - Mic dejun. Muntele Maslinilor, vizitarea Manastirii ruse Eleon, Bisericii Pater Noster (Tatal nostru), a Bisericii Dominus Plavit (Domnul a plins), Biserica Natiunilor (Agoniei) Gradina Getsimani cu Biserica Mormantului Maicii Domnului si Pestera Getsimani. Vom intra in cetate prin Poarta Sf. Stefan (Poarta Leilor), vizitarea casei in care a locuit Maria in Cetatea Antonia. Parcurgerea pe jos a Viei Dolorosa cu cele 14 Statii in care s-a oprit Domnul pina la Sfintul Mormant. Urcare pe Golgota, Piatra Ungerii, vizitarea tuturorparacliselor sfinte. Cina si cazare hotel 4* in Ierusalim.

Ziua 4 - Mic dejun. Muntele Sionului cu Biserica Adormirii Maicii Domnului, Foisorul – Cina cea de taina (locul primei biserici crestine din lume), Mormintul Regelui David. Vizita la Zidul Plingerii. Vizita la Asezamantul Romaneasc din Ierusalim. La cerere vizita la Yad Vasem-muzeul holocaustului, Cina si cazare hotel 4* in Ierusalim.

Ziua 5 - Mic dejun. Ierihon - cel mai vechi oras din lume:vizita la biserica greco-ortodoxa unde vom vedea Dudul lui Zacheu si Asezamantul Romanesc de la Ierihon. Continuarea drumului cu masini arabe de teren pina la Hozeva, pentru vizitarea Manastiri Sf.Gheorghe, unde se pastreaza moastele Sf.Ioan Romanul de la Neamt. Marea Moarta, -400 m ,cea mai joasa mare de pe glob si vom ajunge la-Qumran-(vechiul Centru al Esenienilor) la Marea Moarta, scurta oprire la magazinul cu produse cosmetice.
La cerere baie in Marea Moarta- strandul Chibutzului Kalia. Deplasare spre Nord spre Galileea, urcind pe Valea Iordanului. Yardenit - vizita la locul amenajat al Botezului. Cina si cazarea in orasul Tiberias,hotel 4*.
Ziua 6 - Mic dejun. Deplasare la Cana, vizita la biserica ortodoxa, aflata pe locul casei lui Simion Cananitul, unde a avut loc prima minune din Galileea, transformarea apei in vin. Nazaret, vizitarea Bisericii ortodoxe Sf.Gavril cu izvorul Mariei. Vizitarea Bisericii catolice Buna Vestire, cea mai mare constructie de cult din Orientul Apropiat - Capernaum-Cetatea Domnului, Tabha unde Iisus a savirsit minunea inmultirii a 5 piini si 2 pesti. Muntele Fericirilor. Optional, in functie de timp, plimbare cu o copie a " barcii lui Isus", pe apele sfinte sau vizita la Capris-fabrica de aur si diamante. Cina si cazare hotel 4*in Tiberias.
Ora 20:00-ne indreptam spre Muntele Tabor si vom urca la Biserica greco-ortodoxa a Schimbarii la Fata a Domnului. Vizitarea manastiri si a celor 3 colibe simbolice. Participare la Sfinta Liturghie. Ora coboriri va fi stabilita de grup, retur la hotel si odihna.

Ziua 7 - Mic dejun. Parasim Tiberias si ne indreptam spre HAIFA, oras-port la Mediterana, aflat intr-un mare golf la poalele Muntelui Carmel. Vom privi Templul cultului Bahai, cu gradinile pe terase-etajate, superioare gradinilor de la Versail. Vom vizita Biserica Stela Maris-Steaua Marii, cu grota Sf.Prooroc Ilie Tezviteanul.
Parasim Haifa si ne indreptam pe coasta Mediteranei spre Aeroportul international Ben Gurion pentru decolarea spre Bucuresti la ora 17.50, sosire la 20.40.

TARIF PELERINAJ:785 Euro/ persoana / loc in camera dubla
pers. pt. un grup de 40 pers.
Supliment single – 200 euro

SERVICII INCLUSE :

- bilet de avion cursa Bucuresti – Tel Aviv - Bucuresti;
- taxele de aeroport ;
- 6 nopti cazare hoteluri 3*superior - 4* (clasificare locala) în regim de demipensiune;
- transport autocar aer conditionat;
- intrarile la obiectivele mentionate în program;
- asigurare de sanatate;
- ghid vorbitor de limba româna si preot însotitor.

SERVICII NEINCLUSE :

- tips pt ghid si sofer (25 euro) pentru ghidul si soferul local.

ACTE NECESARE: pasaport valabil 6 luni de la data întoarcerii în tara.

NOTA
Autoritatile vamale isi rezerva dreptul de a refuza intrarea pe teritoriul statului a oricarei persoane care nu prezinta suficienta incredere chiar daca aceasta a obtinut acordul pentru obtinerea vizei turistice. Agentia de turism nu poate fi facuta raspunzatoare pentru astfel de situatii ce nu pot fi depistate anterior plecarii. Turistul isi asuma riscurile de a-i fi refuzata intrarea si de aceea este obligat sa informeze agentia asupra oricarui incident petrecut vreodata in afara granitelor României, precum si asupra oricarei tangente pe care o are cu statele in care are loc desfasurarea pelerinajului.
Programul actiunii poate fi modificat de catre conducatorul de grup , ca ordine de desfasurare sau se pot înlocui unele obiective sau hoteluri in functie de anumite situatii special.

CONTACT: COSTEL BÎRLEANU - Tel. 0731.396.104 / birleanu_costel@ yahoo.com

via e mail

Ana

O rugăciune a Părintelui Sofronie de la Essex

2010-08-02T02:56:00.000-07:00

,,Doamne Cel Veșnic și Făcătorule a toate, Care în bunătatea Ta cea nepătrunsă m-ai chemat în această viață, Care ai revărsat peste mine harul Botezului și pecetea Duhului Sfânt, Care ai sădit în mine dorința de a Te căuta pe Tine Singurul adevăratul Dumnezeu, ascultă rugăciunea mea.
N-am viață, nici lumină, nici bucurie, nici înțelepciune, nici tărie fără numai în Tine, Dumnezeule.
Din pricina fărădelegilor mele nu îndrăznesc să-mi ridic ochii mei spre Tine.
Dar Tu ai spus ucenicilor Tăi: ”Tot ce veți cere în rugăciune cu credință veți primi” și ”orice veți cere în numele Meu voi face vouă”.
De aceea îndrăznind Te chem: păzește-mă de orice prihană a trupului și a duhului.
Învață-mă să mă rog cum se cuvine.
Binecuvintează această zi pe care ai dat-o slugii Tale nevrednice.
Cu puterea binecuvântării Tale fă-mă în stare să grăiesc și să lucrez în toată vremea spre slava Ta cu duh curat, cu smerenie, răbdare, dragoste, blândețe, pace, curaj și înțelepciune, dându-mi de-a pururea seama de prezența Ta.
Doamne Dumnezeule, în necuprinsa Ta bunătate, arată-mi calea voii Tale, și dă-mi să umblu în fața Ta fără păcat.
Tu Doamne, Tu știi cele de care am nevoie. Cunoști orbirea și neștiința mea, cunoști neputința și stricăciunea sufletului meu, dar nici durerea și întristarea mea nu-Ți sunt ascunse Ție. De aceea, Te rog, ascultă rugăciunea mea și prin Duhul Tău cel Sfânt învață-mă calea pe care să merg; iar atunci când voința mea ticăloasă mă va conduce pe alte cărări nu mă cruța Doamne, ci silește-mă să mă întorc la Tine.
Prin puterea iubirii Tale, fă-mă să mă țin cu tărie de ceea ce este bine.
Păzește-mă de tot cuvântul sau fapta care strică sufletul; de orice porniri care nu găsesc buna plăcere înaintea Ta și-l rănesc pe semenul meu.
Învață-mă ce trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc.
Dacă e voia Ta să nu răspund, fă-mă să tac în duh de pace, să nu întristez, nici să-i rănesc pe semenii mei.
Așează-mă în calea poruncilor Tale și până la ultima mea suflare să nu mă lași să rătăcesc departe de lumina îndreptărilor Tale, ca poruncile Tale să fie singura lege a ființei mele pe acest pământ în veci.
Doamne, rogu-Te, ai milă de mine.
Păzește-mă în întristarea și nenorocirea mea și nu ascunde calea mântuirii de la mine.
În nebunia mea Dumnezeule, cer de la Tine lucruri multe și mari. Dar îmi aduc pururea aminte de răutatea mea, de ticăloșia și josnicia mea. Miluiește-mă!
Nu mă lepăda de la fața Ta din pricina nevredniciei mele. Ci sporește în mine conștiința acestei nevrednicii și dă-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc pe Tine așa cum ai poruncit:
din toată inima mea și din tot sufletul meu și din tot cugetul meu și cu toată tăria mea: din toată ființa mea.
Dă, Doamne, prin Duhul Tău Cel Sfânt,învață-mă dreapta judecată și cunoștință.
Dă-mi să cunosc adevărul Tău Cel Sfânt, învață-mă dreapta judecată și cunoștința.
Dă-mi să cunosc adevărul Tău înainte de a intra în mormânt.
Ține-mă în viață în această lume ca să-ți pot aduce pocăință după vrednicie.
Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, nici când mintea mea e oarbă încă.
Când Îți va bineplăcea să pui capăt vieții mele, dă-mi de veste dinainte, ca să-mi pot pregăti sufletul să vină înaintea Ta.
Fii cu mine, Doamne, în acel ceas înfricoșător și dă-mi bucuria mântuirii Tale.
Curățește-mă de toate gândurile tainice, de toată răutatea ascunsă întru mine; și dă-mi răspuns bun la scaunul Tău de judecată.
Doamne în mare mila Ta și necuprinsa Ta dragoste de oameni, ascultă rugăciunea mea!”

sursa

Post cu folos!

Ana

CUVIOSUL SERGHIE (+25 iulie 1987)

2010-07-31T02:24:00.000-07:00

CUVIOSUL SERGHIE (+25 iulie 1987), UN SFANT RECENT, TAMADUITOR AL BOLILOR PSIHICE:

CUVIOSUL SERGHIE (+25 iulie 1987), UN SFANT RECENT, TAMADUITOR AL BOLILOR PSIHICE:
“Ia-ti viata in orice zi de la inceput…”.
“De cremene sa stai in Adevar, dar cu blandete sa-l primesti pe pacatosul inselat de diavol” ;
“Cand sufletul ti-e tulburat, alearga la căinţa; de n-ai căinţă, căieşte-te de necăinţa ta!”

“(…) Multi fii ai sai duhovnicesti, bolnavi sufleteste sau psihic, s-au tamaduit cu ajutorul Parintelui Serghie, care a strabatut impreuna cu ei pustia de iad a suferintei. Pe Parintele Grigorie Krug, de pilda, care i-a stat in preajma peste douazeci de ani, l-a izbavit din mari si grele ispite, urcandu-l pana la urma pe inaltimile duhovnicesti.
Pururi alaturi de fiii sai, dar niciodata silnic. Daruit cu totul lor, se atinea in umbra; era parinte dupa chipul Parintelui ceresc, de la Care vine toata părinţimea, smerindu-se ca sluga inaintea Stapanului, implinind cu fapta cuvantul Sfantului Ioan Botezatorul, care spune: ”Acela trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez” (In 3, 30). Urmand lui Dumnezeu, Care-i da omului toata libertatea, Parintele Serghie nu s-a impus si n-a impus niciodata nimic fiilor sai duhovnicesti. El i-a invatat ce inseamna libertatea de fii ai lui Dumnezeu, lucrul cel mai greu dintre toate. De aceea multi au ales in locul indrumarii sale delicate, predate cu credinta libertatii fiecaruia si lucrarii harului, părinţia [paternitatea duhovniceasca, n.n.] mai autoritara a altor duhovnici. (…)
Strain de lume, dar apropiat de oameni, Parintele Serghie lua aminte cu durere la suferinta celor din lume, suferind alaturi de toti, apropiati sau straini, cunoscuti ori necunoscuti. Citea ziarele nu pentru a-si trece timpul, ci pentru a afla ce se intampla in lume, luand parte astfel la ”calvarul unei omeniri suferinde”. Si asa, in fiecare zi, cu adevarat se facea partas la necazurile si suferintele tuturor oamenilor si se ruga pentru intreaga lume. Se gandea cu dragoste la Rusia sa si plangea de mila poporului rus, aratandu-si solidaritatea cu el prin cinstirea nestirbita a Bisericii-Mame.
Iubirea sa fata de semeni era uriasa si-i cuprindea pe toti, oricare le-ar fi fost rangul sau destoinicia, fie ca erau destepti sau pacatosi. Pe toti ii intampina cu chip surazator, cu bucurie si cu bunatate; era binevoitor fata de toti, rabdator cu toti, bland cu toti… Blandetea-i mai cu seama misca pe data inimile. Era la el nu o insusire fireasca, ci o minunata virtute, un har dumnezeiesc castigat prin multa osteneala cu care-si supusese firea iute, gata usor sa se aprinda.
Aspru cu sine, era peste masura de ingaduitor cu ceilalti; nu invinuia si nu judeca pe nimeni, socotind judecarea aproapelui semn de mandrie, patima rea care i-a dus la cadere pe ingeri si pe oameni. De neclintit cand era vorba de invatatura de credinta ortodoxa si de respectarea poruncilor, deosebea cu dragoste pe cel gresit de greseala sa, pe pacatos de pacatul lui, infierand vina si milostivindu-se de vinovat.
In orice imprejurare, cu gingasie, deplina daruire si luare-aminte ii asculta pe toti. Era cu totul plin de grija fata de cei pe care-i luase sub aripa sa si se simtea raspunzator pentru durerea intregii lumi. Gandindu-se la altii, fireste ca uita de sine, asa ca intrebat cum ii merge, raspundea vorbind de cei pe care-i purta in inima, spunand: Cutare e bolnav, cutare are greutati…
Om al rugaciunii, invata ca rugaciunea este cea care ne intoarce ochii spre suferinta semenilor, prieteni ori straini, si ne lumineaza cum sa-i ajutam”.

via email

Friday Flowers

2010-07-30T01:46:00.001-07:00

In fiecare zi de vineri, bloggerii posteaza pe blogul lor o fotografie proprie cu buchete sau doar o singura floare. Cu siguranta "este voie" sa scrii si ceva pe langa aceasta fotografie, insa nu obligatoriu.

Flori pentru Alin

Daca doriti sa participati (oricine are un blog poate participa), copiati in postarea "Friday Flowers" de pe blogul vostru codul HTML

al banner-ului apoi lasati numele vostru si un link catre postarea voastra la comentarii.
Multumesc.

Ana

Pentru ca imi este dor...

2010-06-30T01:41:00.001-07:00

de Locurile Sfinte...

Created with Admarket's flickrSLiDR.

Ana

Rugaciune la aprinderea candelei

2010-06-05T23:54:00.000-07:00

Prea Sfântă şi Înaltă Treime, primeşte dragostea mea înaintea Ta şi arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele şi şterge mulţimea răutăţilor mele şi dă-le îngropării şi uitării Tale, Doamne.
AMIN

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu şi o du înaintea Fiului şi Dumnezeulului nostru pentru iertarea păcatelor noastre!
AMIN

sursa

Acatistul Sfintei Treimi

2010-05-23T13:10:00.000-07:00

Sfanta si de-Viata-Facatoare Treime !

Condacul 1

Imparate al veacurilor si Doamne cel mai inainte de veci, Facatorule a toata faptura cea vazuta si cea nevazuta, Dumnezeule cel slavit in Sfanta Treime, Caruia se inchina tot genunchiul; al cel ceresti, al celor pamantesti si al celor de dedesubt. Pentru aceasta si noi, ca cei ce suntem luminati cu Sfanta Taina a Botezului intru numele Tau cel intreit sfant desi nevrednici fiind, indraznim a-Ti aduce aceasta cantare de lauda; iar Tu ca Facatorul, Purtatorul de grija si Judecatorul nostru, ia aminte spre glasul rugaciunii robilor Tai, si nu departa mila Ta de la noi, pentru ca din adancul sufletului pururea sa strigam Tie: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant.

Icosul 1

Arhanghelii si ingerii, incepatoriile si puterile, scaunele si domniile, stand inaintea scaunului slavei Tale, nu pot a slavi marimea desavarsirilor Tale. Heruvimii cei cu ochi multi si serafimii cei cu cate sase aripi, acoperindu-si fetele, cu frica si cu dragoste graiesc unii catre altii: Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot. Iar noi ca unii ce suntem pamant si tarana mai lesne ar fi sa iubim tacerea; insa pentru ca sa nu ne aratam nerecunoscatori si nemultumitori, pentru atatea indurari revarsate asupra noastra, urmand doxologiei celor de sus, cu credinta si cu dragoste zicem unele ca acestea:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti inaltimea desavarsirilor celor nespuse si adancul tainelor celor neurmate;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pretutindenea esti si toate le implinesti, Cel ce Unul esti, acelasi ieri, astazi si in veac;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia, aducand in fiinta pe cel ce nu sunt, ca si cum ar fi; Cel ce cobori pana la iad si iarasi ridici;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pui la incercare inimile si rarunchii oamenilor; Ce ce numeri stelele si tuturor nume le dai;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, ale Carui toate caile sunt adevarate si toate judecatile drepte si totodata si dorite;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce rasplatesti pacatele parintilor asupra fiilor, miluiesti si ajuti din neam in neam;
Sfant, Sfant, Sfant, esti Doamne Dumnezeu nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta pentru numele Tau cel Sfant!

Condacul al 2-lea

Vazandu-Te pe Tine Isaia pe scaun inalt si preainaltat a zis: O! ticalosul de mine, ca om fiind si buze necurate avand, am vazut pe Domnul Savaot cu ochii mei; iar cand carbunele cel de foc purtat de inger s-a atins de buzele lui, cu curatie Te lauda pe Tine, Tatal si Fiul si Sfantul Duh, pe Unul Dumnezeu. Deci, o, Preasfanta Treime arde cu focul Dumnezeirii Tale spinii faradelegilor noastre celor multe, ca sa cantam Tie cu inima curata: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Intelegerea cea neinteleasa cautand sa o inteleaga marele intre prooroci Moise, a zis: arata-mi mie fata Ta! Insuti cunoscut sa Te vad pe Tine. Iar Tu ai zis catre dansul: spatele Meu vei vedea, dar fata Mea nu se va arata tie ca nu va vedea omul fata Mea si sa ramana viu. Dar noua, desi nevrednici fiind, ai binevoit a Te arata pe Tine in fata Unuia-Nascut Fiului Tau; pentru aceasta cu multumire graim:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti dragostea cea cu vapaie arzatoare a serafimilor si intelepciunea cea pururea luminatoare a heruvimilor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti Imparatul cel mai presus de scaunele ceresti, si Domnul cel adevarat al domniilor celor mai presus de lume;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti taria cea nebiruita a puterilor ceresti, si atotputernice Stapanitorule al stapaniilor celor inalte;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti bunavestire cea plina de bucurie a arhanghelilor si propovaduirea cea fara tacere a ingerilor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti inceputul a toata inceperea incepatoriilor celor intelegatoare si a tuturor puterilor ceresti, Atottiitorule poruncitor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai nemurire si petreci in Lumina cea neapropiata; iar cu alesii Tai, ca si cu niste prieteni, fata catre fata vorbesti;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!

Condacul al 3-lea

Cu puterea Ta cea nespusa, toate le tii; cu cuvantul intelepciunii Tale celei neurmate, toate le chivernisesti; si cu Duhul gurii Tale, toate le inviezi si le faci a se bucura. O, Cel in trei sori a toate Facatorule, Tu ai masurat cerul cu dreapta si pamantul cu palma, Care porti si hranesti toata faptura, toate pe nume le chemi; si nu este nimeni care sa se poata ascunde de puternicia dreptei si a vederii Tale. Pentru aceasta impreuna cu toate puterile cele de sus si de jos, cu umilinta cazand, cantam Tie: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Avand toata zidirea slujitoare poruncii Tale, pretutindenea arati urmele proniei si ale desavarsirilor Tale celor neurmate; pentru aceasta cele nevazute ale Tale, si puterea cea pururea fiitoare si Dumnezeirea, de pe fapturi cugetandu-le le vedem; pentru care cu mirare si cu bucurie graim unele ca acestea:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, puternice Facatorule al celor vazute si nevazute, si Chivernisitorule cel cu dragoste imbelsugata al celor de acum si celor viitoare;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce din patru stihii ai alcatuit faptura si cu patru timpuri ai incununat cununa anului;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai poruncit soarelui sa lumineze ziua, si luna cu stelele sa lumineze noaptea;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce scoti vanturile din vistierii; Cel ce imbraci cerul cu nori si trimiti ploaie si roua spre racorirea caldurii;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce incingi dealurile cu bucurie si vaile cu veselie; Cel ce impodobesti crinii tarinii si incununezi campiile cu roade;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce trimiti hrana puilor de corbi si adapi toate fiarele campului si trimiti indurarile Tale peste toate lucrurile Tale;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!

Condacul al 4-lea:

Vifor avand inauntru eresul cel pierzator de suflete, al doilea Iuda, Arie nebunul, s-a lepadat de Tine, Fiul lui Dumnezeu, a fi unul din Sfanta Treime; iar noi, desi pe un Ipostas al Tatalui, altul al Fiului si altul al Sfantului Duh numim, insa o Dumnezeire in Tatal si in Sfantul Duh, deopotriva puterea, de o fiinta slava, cu inima si cu buzele marturisim si cu Lumina cea intreit luminatoare in baia Sfantului Botez luminati fiind, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, unui Dumnezeu ne inchinam, cantand: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind pastorii si invatatorii Sfintei Biserici pe Arie, ca o fiara cumplita intrand in turma cea cuvantatoare a lui Hristos, si rapind oile de la adevarata marturisire a dreptslavitoarei credinte, adunandu-se in Niceea la sobor, au marturisit pe Hristos Dumnezeu, iar nu faptura; si deopotriva Tatalui pe Fiul si pe Sfantul Duh cinstindu-I, cu glas ca de tunet au grait:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeule Parinte si Dumnezeule Fiule si Dumnezeule Duhule Sfinte, Unule adevaratul Dumnezeu, iar nu trei dumnezei;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Parinte nezidit si Fiule nezidi si Duhule Sfinte, Unule impreuna nezidit; iar nu trei indeosebi neziditi;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru: Parinte Cel ce ai nascut pe Fiul mai inainte de veci; Fiule, Cel ce Te-ai nascut fara de ani din Tatal; Duhule Sfinte, Care din veac purcezi de la Parintele, dar nu Te nasti;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru: Parinte, Care ne-ai chemat pe noi dintru nefiinta; Fiule, Cel ce ne-ai rascumparat pe noi cei cazuti prin Crucea Ta; Duhule Sfinte, Cel ce sfintesti si inviezi pe toti cu darul Tau;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit a intemeia in duhul, in sufletul si in trupul nostru cortul cel cu trei parti spre a Ta salasluire, si nu l-ai lasat pe el intru noi pana in sfarsit a se strica prin pacat;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pus semnul fiintei Tale celei in trei Ipostase peste toate lucrurile Tale; in lumea aceasta vazuta si in cea nevazuta;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!

Condacul al 5-lea:

Treime cea fara de inceput si a toate facatoare, zidindu-ne pe noi dupa chipul si asemanarea Ta, ai poruncit noua a face cele placute inaintea Ta; iar noi ticalosii voia noastra cea rea iubind-o, fagaduintele Sfintei Taine a Botezului am lepadat si chipul Tau l-am intinat. Deci acum iarasi alergam la Tine si ne rugam: trimite noua darul Tau, scoate-ne pe noi din mana vrajmasilor celor vazuti si nevazuti, si ne mantuieste pe noi cu judecatile pe care le stii, ca in vecii vecilor sa cantam Tie: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Vazand intelegerea, care covarseste desavarsirile Tale si nespusele faceri de bine catre fiii cei saraci ai lui Adam, Dumnezeule cel in trei Ipostase, cel mort cu duhul se inviaza, cel intinat cu stiinta se curateste si cel pierdut se mantuieste; deci cu minte multumitoare, cu inima multumitoare si cu buze de multumire zidite de Tine, plecand genunchii graim:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai hotarat in sfatul Tau cel in trei Ipostase a zidi pe om, si in trupul lui cel luat din tarana, suflare de viata din gura Ta ai insuflat;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce in fata lui Adam cu chipul si asemanarea Ta, pe noi, pe toti ne-ai cinstit si bunatatile raiului mostenitori ne-ai facut;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce cu intelepciune ne-ai invatat pe noi mai presus decat toate cele vazute, si pe toata faptura cea de jos sub picioarele noastre ai supus-o;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai daruit noua pomul vietii spre hrana, si cu darul nemuririi ne-ai imbogatit;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce stramosii nostri, cei care au calcat porunca, nu i-ai parasit nici dupa greseala, ci intru nadejdea mantuirii in preajma Edenului i-ai salasluit;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai scos si pe noi din pantecele maicii noastre, si cu darul Evangheliei, dupa nastere, ne-ai sfintit;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta pentru numele Tau cel Sfant!

Condacul al 6-lea:

Propovaduitorul dreptatii si ravnitorul sfantul Tau nume, Ilie cel prealuminat, chemat fiind de inger, a stat pe Muntele Horeb; deci s-a facut mai intai vant mare si tare, risipind muntii, apoi s-a fac cutremur mare si foc arzator; ci nu in acestea Te-a vazut pe Tine. Iar dupa foc, glas de vant subtire, si acolo Te-a vazut; deci acoperindu-si fata, cu veselie si cu frica a grait: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Rasarit-ai Lumina cunostintei celei cu trei raze stralucitoare a dumnezeirii Tale la toata lumea; gonit-ai ratacirea cea idoleasca, Dumnezeul cel in trei Ipostase si Doamne; iar pe tot neamul omenesc din intunericul cel mare al paganatatii, in lumina cea minunata a Evangheliei l-ai adus, prin care noi cei luminati slavind atotputernica Ta pronie, graim:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pierdut pana in sfarsit cu apele potopului toata faptura cea stricata prin pacat, si in fata lui Noe ai innoit tot nemul omenesc;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai despartit pe parintele credinciosilor Avraam din amestecarea limbilor, si din semintia lui ai intemeiat adevarata Biserica;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai scos pe poporul Tau din Egipt, l-ai hranit pe el cu mana in pustie si l-ai dus in pamantul in care curge lapte si miere;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai plinit cu Duhul Tau pe prooroci, si printr-insii in mijlocul lui Israel ai pazit credinta in Rascumparatorul cel fagaduit;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pedepsit pe poporul Tau cel ce gresise, prin robia Babilonului, dupa sfarsitul careia, iarasi ai poruncit a se zidi Ierusalimul;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai aratat pe Macabei statornici pana la moarte in credinta si invataturile cele parintesti; iar pe biserica cea de sub Lege, ca pe o mireasa pana la venirea iubitului mire, ai pazit-o intreaga;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!

Condacul al 7-lea:

Vrand a arata marimea dragostei si a milostivirii Tale celei catre nemul omenesc cel cazut, cand s-a plinit vremea, ai trimis pe Cel Unul-Nascut Fiul Tau, Care, nascandu-Se din Fecioara, S-a supus Legii, pentru ca pe cei de sub Lege sa-i rascumpere; Care, petrecand pe pamant ca un Om si rascumparandu-ne pe noi prin crucea Sa, S-a inaltat la cer, de unde, implinind fagaduinta, a trimis noua pe Preasfantul Duh, ca sa cantam toti: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Minunata in adevar si noua minune ai aratat, Minunatule intru cele inalte Doamne, cand dupa trimiterea Preasfantului Duh peste alesii ucenici si apostoli, i-ai trimis pe ei la propovaduire in toata lumea, ca sa vesteasca numele cel mare al Preasfintei Treimi, si sa aduca toate neamurile la ascultarea credintei. Pentru aceasta, minunandu-ne de puterea si lucrarea cuvintelor lor, celor insuflate de Dumnezeu, cu bucurie graim:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai ales pe cele neputincioase, de neam slab si nebagate in seama ale lumii, ca sa rusineze pe cele tari, marite si intelepte;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai intarit nenumarate cete de mucenici, ca prin nenumarate chinuri si omoruri sa fie pecetluit adevarul Evangheliei si puterea darului lui Hristos;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce prin semnul Crucii ai plecat inima marelui Constantin cel intocmai cu apostolii, si prin acela ai pus sfarsit cumplitelor prigoniri asupra crestinilor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai intarit Biserica, prin cele sapte soboare a toata lumea, ca si cu sapte stalpi, a purtatorilor de Dumnezeu parinti, si de invaluirile eretice nevatamate ai pazit-o;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai daruit invatatorilor celor de Dumnezeu inteleptiti si marilor nevoitori ai bunei cinstiri, ca unor prealuminate stele, pe taria Bisericii a straluci;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai povatuit si pe stapanitorul imparatiei romanilor Constantin, la lumina credintei celei adevarate, si prin acela ai izbavit toata lumea de inselaciunea multei necredinte;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel sfant;

Condacul al 8-lea:

Strain si minunat, la stejarul lui Mamvri, Te-a vazut Avraam pe Tine, Adevaratul Dumnezeu, adica trei barbati vazand, ca si catre unul a grait: Doamne, de am aflat har inaintea Ta, nu trece pe robul Tau. Deci Celor trei, Care i s-au aratat in trei fete: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, iar unuia Dumnezeu intr-o fiinta, pana la pamant s-a inchinat, graind: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul pretutindenea esti, si totdeauna purtator de grija pentru toata zidirea Ta, nu numai cu taria nemasuratei puterii Tale, ci si cu bogatia cea atotlucratoare; iar noua, precum a zis Fiul Tau, ca si perii capului toti sunt numarati la Tine, ca nici unul dintr-insii sa nu cada fara voia Ta. Pentru aceasta, nadajduind spre pronia Ta, cu indrazneala si cu dragoste graim:

Sfant, Sfant, Sfant, esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit ca tot neamul omenesc sa se imparta in semintii si neamuri, si fiecareia din ele i-ai randuit locul si timpul vietuirii;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru prin care imparatii imparatesc si cei puternici fac dreptate, si pazesti pe alesii Tai ca lumina ochiului;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, din Care izvoraste intelepciunea si intelegerea, toata taria si puterea, toata sanatatea si frumusetea;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce randuiesti razboaie, si iarasi le opresti pe ele; Cel ce incununezi cu biruinta arma ce poarta dreptate, iar pe cea nedreapta, chiar in mijlocul biruintelor, mai inainte o hotarasti spre sfaramare;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce faci semne pe cer si pe pamant, trimiti foc, boli si foamete asupra oamenilor, ca sa nu rataceasca ei pana in sfarsit din caile Tale cele drepte;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce inalti pe cei smeriti pe pamant si ii pui sa stea cu domnii poporului Tau; iar pe cei mandri ii nimicesti ca sa nu se afle locul lor;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!

Condacul al 9-lea:

Toata firea, sus si jos, neincetat Te slaveste pe Tine Facatorul cel preavesnic si Dumnezeu: in cei unii canta zi si noapte : Sfant, Sfant, Sfant, iar altii cununile lor le pun la picioarele Tale. Iar noi pe pamant impreuna cu toata faptura, ca cei impodobiti cu chipul slavei Tale celei de o fiinta, Tie ne rugam si de la Tine asteptam mare si bogata mila, cantand: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Filosofii cei mult-vorbitori, desi mult se ostenesc cu mintea a ispiti despre taina Preasfintei Treimi dar nu pot a intelege cum este un Dumnezeu de o fire. Si nenumaratele faceri de bine cele catre noi ale Fiecareia din cele trei dumnezeiesti Fete bine stiindu-le, cu credinta si cu multumire graim:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai randuit cu dreapta judecata Ta noua tuturor a ne intoarce in pamantul din care suntem luati, si in ziua invierii iarasi a ne scula;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce inainte ai hotarat soarelui, lunii si stelelor sa se intunece oarecand, iar pamantului si tuturor celor ce sunt pe el cu foc a se lamuri, pentru ca in locul lor sa se arate cer nou, in care petrece dreptatea;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai randuit ziua, in care vor sta inaintea Ta la judecata toate semintiile si neamurile, ca sa-si ia fiecare piata dupa faptele sale;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce vei zice dreptilor in ziua rasplatirii: veniti binecuvantatii Parintelui Meu de mosteniti imparatia care este gatita voua de la intemeierea lumii;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care pacatosii cei care nu s-au pocait cu frica atunci vor auzi: duceti-va de la mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai fagaduit ca Biserica Ta sa o pazesti neclintita pana la sfarsitul lumii, spre a nu fi ea biruita nici de portile iadului;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel sfant!

Condacul al 10-lea:

Vrand sa mantuiesti lumea, Te-ai aratat la raul Iordanului, Preasfanta si Dumnezeiasca Treime: Tatal in glas din cer marturisind pe Fiul cel iubit; Fiul in chip omenesc primind Botezul de la rob; si Duhul Sfant pogorandu-Se in chip de porumbel peste Cel ce Se boteza. Deci intru numele lui Dumnezeu, insa in trei Fete: a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, ne-am invatat a lumina cu Botezul pe tot omul ce vine in lume, cantand: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Imparate preavesnice, Care rasari soarele peste cei buni si peste cei rai; Cel ce iubesti pe cei drepti si pe cei pacatosi miluiesti, spala necuratia noastra cea sufleteasca si trupeasca; binevoieste a face in noi lacasul Tau, desi nevrednici robi ai Tai suntem. Pierde gandurile cele necurate, sterge faptele cele necuviincioase, indreapta limba noastra spre a vorbi cele placute inaintea Ta, pentru ca, cu inima si cu buze curate, cu umilinta sa graim unele ca acestea:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, despre Care ceata Apostolilor invederat vorbeste si catre Care soborul proorocilor pururea priveste;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru pe care ceata mucenicilor cu dumnezeiasca cuviinta Il marturiseste si oastea preacuviosilor numele Tau cel Sfant Il slaveste.
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, pentru care multimea pustnicilor neincetat suspina, si de la Care nevointele pustnicesti se incununeaza;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Caruia ierarhii si pastorii Bisericii aduc cantare de multumire; iar invatatorii lumii spre a noastra mantuire spre noi teologhisesc;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, primeste rugaciunea cea pentru noi si mijlocirea tuturor sfintilor, iar mai ales a Preasfintei Fecioare, care isi intinde mainile sale catre Tine pentru noi;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, ingradeste-ne pe noi cu sfintii Tai ingeri si goneste de la noi duhurile cele rele de sub cer;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel sfant!

Condacul al 11-lea:

Toata cantarea ce se aduce Tie nu poate a-Ti aduce multumirea cuvenita pentru toti si pentru toate, Dumnezeule cel slavit in Treime; caci nu se afla nici minte, care sa poata a se intinde cu cugetul catre multimea indurarilor Tale, cele asupra noastra; nici cuvant care cu vrednicie sa le povesteasca; insa pentru toate cele vazute de noi si care ni se dau noua, fie Tie, Preasfanta Treime, multumire de la noi, cinstea si slava pe care pe care Tu Insuti le stii ca ar fi vrednice si placute de slava Ta; deci noi inchinandu-ne Tie, cu smerenie si cu dragoste cantam: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Luminatorule cel in trei Sori, ca un datator de lumina Te-ai aratat, in fagaduintele Tale, noua celor ce suntem in intunericul necunostintei despre soarta noastra cea viitoare; cu multumire insa Te marturisim, ca macar de una din fericirile cele prevestite de Unul-Nascut Fiul Tau sa ne invrednicesti pe noi; pentru care acum cu umilinta si cu dragoste graim:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai gatit alesilor Tai bunatatile pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, pe Care toti cei curati cu inima Te vor vedea precum esti si Te vor cunoaste precum Tu Insuti ii cunosti pe ei;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, in Care toti cei flamanzi si insetati vor afla dreptate, pe satiul ce niciodata nu se imputineaza;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care facatorii de pace fii iubiti se vor chema, ca cei ce sunt urmatori Unuia-Nascut Fiului Tau, Cel ce pe toate le-a impacat;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, in care cei blanzi vor mosteni pamantul; iar cei saraci cu duhul se vor invrednici de imparatia cerului;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai fagaduit vesnica plata celor ce miluiesc si nesfarsita bucurie celor ce plang;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!

Condacul al 12-lea:

Preasfanta Treime, da-ne noua darul Tau cel atotputernic; primeste marturisirea pacatelor noastre inaintea slavei imparatiei Tale; cauta la suspinurile noastre, trimite-ne noua duhul umilintei si al indurarilor; pentru ca sa ne invrednicim, cu suflet si cu inima curata, fara de osanda a grai catre Tine pe pamant, precum graiesc ingerii in cer: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cantand Pronia Ta cea iubitoare de oameni, Te slavim pe Tine toti, Treime fara de inceput; credem intr-Unul Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfant; ca pe altul afara de Tine Dumnezeu nu stim, catre Tine cadem si Tie ne rugam, zicand:

Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, da-ne noua ajutor ca sa nu ne temem de nici un rau, spre apararea vietii noastre si spre a nu ne infricosa de nici un vrajmas;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce mantuiesti pe pacatosii cei ce se pocaiesc; deci mantuieste-ne si pe noi mult-pacatosii;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce inmultesti mila Ta tuturor, inmulteste-o si asupra noastra, si ne mantuieste pe noi, ca neputinciosi suntem;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, prelungeste-ne noua tuturor vremea vietii spre a ne pocai si nu ne osandi pe noi spre taiere ca pe smochinul cel neroditor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, izbaveste-ne pe noi de ispitele ce ne impresoara: de lume, de trup si de diavol, si ne hraneste in credinta si dragostea cea catre Tine;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, invredniceste-ne pe noi a Te vedea fata catre fata si a intra in camara Ta cea luminoasa la nunta Mielului;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel sfant!

Condacul al 13-lea:

O, Preasfanta, de viata facatoare nedespartita si a toate facatoare Treime: Parinte si Fiule si Duhule Sfinte, Unule, Adevaratul Dumnezeu si Facatorul nostru, primeste aceasta de acum multumire a noastra; trimite-ne noua darul si puterea din inaltimea Sfantului Tau locas, ca, toate poftele trupesti calcandu-le, sa vietuim intru toata buna cinstire si curatie pana la sfarsitul vietii noastre, pururea laudand preasfant numele Tau, si cantand: Aliluia!

(Acest condac se zice de trei ori.)

Dupa aceasta se zice iarasi Icosul intai si Condacul intai.

Rugaciune catre Dumnezeu Tatal

Atotputernice Stapane, intelepte si atotbunule Doamne, Nascatorule cel fara de inceput al Fiului celui dintr-o fiinta nascut, si Purcezator al Sfantului si Celui de viata facatorul Tau Duh, vesnic si pururea fiitor;Insuti pricinuitorule de purcedere, a Carui marire este nemarginita, slava nespusa si milostivire nemasurata; Cel ce ne-ai adus pe noi din nefiinta si ne-ai cinstit cu chipul Tau cel preascump; Care ne-ai daruit noua nevrednicilor nu numai a Te cunoaste pe Tine si a Te iubi, dar inca ce este mai scump, ca si Tata a Te numi pe Tine ne-ai invrednicit.

Multumim Tie, Dumnezeule al milostivirii si al indurarilor, Cel ce nu ne-ai lasat pe noi, ce am calcat porunca Ta, in mijlocul pacatului si in umbra mortii; ci ai binevoit a trimite pe pamant, pentru mantuirea noastra, pe Unul-Nascut Fiul Tau, prin Care si veacurile s-au facut, ca prin intruparea Lui si prin patimile Lui cele infricosatoare, de chinuirea diavolului si din stricaciunea mortii sa ne izbavim.

Multumim Tie, Dumnezeule al dragostei si al puterilor, ca dupa inaltarea la cer a Preascumpului nostru Mantuitor, ai trimis si pe Preasfantul Tau Duh peste alesii Lui ucenici si apostoli, pentru ca prin puterea propovaduirii lor celei de Dumnezeu insuflate pe toata lumea s-o lumineze cu lumina cea curata a Evangheliei Tale. Deci, Insuti, Iubitorule de oameni, Stapane, asculta acum rugaciunea cea smerita a nevrednicilor fiilor Tai, ca asa precum ne-ai zidit pe noi numai pentru bunatatea Ta si ne-ai rascumparat pe noi pentru indurarea Ta, asa ne si mantuieste pe noi pentru indurarea Ta, asa ne si mantuieste pe noi dupa milostivirea Ta cea neasemanata; fiindca din faptele noastre nici urma de pocainta nu avem, ci dreapta rasplatire si despartire de prealuminata fata Ta ne asteapta.

Ca, daca si pentru tot cuvantul in desert se va cere de la noi raspuns in ziua judecatii si a rasplatirii, pentru nenumaratele noastre faradelegi, cu care am gresit inaintea Ta, apoi, ce raspuns vom da noi, saracii, in ziua aceea?

Pentru aceasta alergam spre a Ta bunatate, care covarseste toata mintea si cuvantul, rugandu-ne Tie: gresit-am, curateste-ne pe noi, Doamne; nelegiuit-am, iarta-ne, Stapane, maniatu-Te-am, milostiveste-Te, indelung-Rabdatorule.

Si pazeste mai ales mintea, stiinta si inima noastra de rautatile lumii; izbaveste-ne pe noi si ne mantuieste de viforul cel mult invaluitor al patimilor si al caderilor in pacatele cele stiute si nestiute; ne indrepteaza pe noi la limanul cel lin al credintei, al dragostei si al nadejdii vietii celei vesnice.

Adu-Ti aminte, Doamne, de noi, intru mila Ta; daruieste-ne noua toate cererile cele spre mantuire, iar mai ales viata curata si fara de prihana; invredniceste-ne pe noi a Te iubi pe Tine, si a ne teme din toata inima noastra, si a face voia Ta cea sfanta; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si ale tuturor sfintilor.

Ca bun si iubitor de oameni Dumnezeul nostru esti, si Tie slava si multumire si inchinaciune inaltam, impreuna cu Cel fara de inceput al Tau Fiu si cu Preasfantul si Bunul si de viata Facatorul Tau Duh; acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciune catre Dumnezeu Fiul

Unule-Nascut, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Cel ce pentru mantuirea noastra ai binevoit a Te intrupa si moarte a patimi; iar acum si cu preacuratul Tau Trup la cer de-a dreapta impreuna cu Tatal sezi, si toata lumea o carmuiesti, nu ne uita cu milostivirea Ta pe noi, cei ce suntem jos, care macar ca suntem cu totul intinati si nevrednici, insa intru Tine, Mantuitorule si Dumnezeul nostru, credem si pe alt mijlocitor si nadejde al mantuirii nu stim.

Deci, da-ne noua, Preabunule Rascumparatorule, ca totdeauna sa ne aducem aminte de cate chinuri ale sufletului si ale trupului Tau a fost trebuinta ca sa impaci dreptatea cea vesnica a parintelui Tau pentru pacatele noastre; si cum Te-ai pogorat de pe cruce pana la iad, cu preacurat sufletul Tau, ca sa ne izbavesti pe noi de puterea chinuirii iadului.

Iar aducandu-ne aminte de aceasta, sa ne pazim de pofte si de pacate, care au fost pricina de infricosatoare patimi si de moartea Ta; si sa iubim dreptatea si virtutea, care sunt mai placute Tie decat tot darul cel adus de noi.

Deci, ca Cel ispitit dupa toate, Preabunule, singur stii cat este de mare slabiciunea duhului si a trupului nostru si cat de puternic si viclean este vrajmasul nostru care umbla ca un leu, cautand pe cine sa inghita, pentru aceasta nu ne lipsi pe noi de ajutorul Tau atotputernic; ci fii de-a pururea cu noi, pazindu-ne si acoperindu-ne, povatuindu-ne si intarindu-ne, bucurand si veselind duhul nostru.

Iar noi alergand la sanul dragostei si a indurarii Tale, toata viata noastra cea vremelnica si vesnica Tie se o dam, Stapanului nostru, Rascumparatorului si Domnului; pe Care din adancul sufletului Il rugam, ca sa ne faci pe noi cu judecatile pe care le stii, fara de impiedicare a trece la calea aceasta intunecoasa a vietii pamantesti si a ajunge la camara cea dumnezeiasca a Ta, pe care ai fagaduit a o pregati tuturor celor ce cred in numele Tau si urmeaza dumnezeiestilor Tale invataturi.

Rugaciune catre Dumnezeu Duhul Sfant

Imparate ceresc, preabunule Mangaietorule, Duhule al adevarului, Cel ce din Tatal mai inainte de veci purcezi, si intru Fiul pururea Te odihnesti; nepartinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeiesti, pe care le imparti precum voiesti; prin care si noi nemernicii ne-am sfintit si ne-am uns in ziua botezului nostru.

Cauta spre rugaciunea robilor Tai, vino la noi si Te salasluieste intru noi si curateste sufletele noastre, ca sa putem a ne face locas Preasfintei Treimi.

Asa, o Preabunule, nu Te scarbi de necuratia noastra nici de ranile pacatelor; ci le tamaduieste pe ele cu ungerea Ta cea atot-vindecatoare. Lumineaza mintea noastra, ca sa cunoastem desertaciunea lumii si a celor ce sunt in lume; inviaza stiinta noastra, ca neincetat sa vesteasca noua ceea ce se cuvine, a face si ce se cuvine a lepada; indeparteaza si innoieste inima ca sa nu izvorasca mai mult ziua si noaptea ganduri rele si pofte necuvioase.

Imblanzeste trupul si stinge cu insuflarea Ta cea datatoare de roua vapaia patimilor, prin care se intuneca in noi chipul cel prea-scump al lui Dumnezeu.

Iar duhul lenevirii, al mahnirii, al iubirii de stapanire si al grairii in desert, goneste-l de la noi; si ne da noua duhul dragostei si al rabdarii, duhul blandetii si al dreptatii, ca indreptand inimile cele slabite si genunchii, fara de lenevire sa calatorim pe calea sfintelor porunci; si asa, ferindu-ne de tot pacatul si implinind toata dreptatea, sa ne invrednicim a primi sfarsit crestinesc si nerusinat, si a intra in Ierusalimul cel ceresc; iar acolo a ne inchina Tie, impreuna cu Tatal si cu Fiul, cantand in vecii vecilor: Treime Sfanta, slava Tie!

Rugaciune catre Preasfanta Treime

Preasfanta Treime, Stapanire de o fiinta, pricinuitoare a tot binele; ce vom rasplati Tie pentru toate cate ne-ai dat noua, pacatosilor si nevrednicilor, pe care mai inainte de a ne naste noi in lume le-ai randuit, si pentru toate cele ce ne dai fiecaruia din noi in toate zilele si pentru cele ce ai gatit noua tuturor in veacul cel viitor?

Deci se cuvenea pentru atatea binefaceri si indurari, sa multumim Tie nu numai cu cuvintele, ci mai ales cu faptele, pazind si implinind poruncile Tale; iar noi cu patimile noastre si cu obiceiurile cele rele in nenumarate pacate si faradelegi ne-am aruncat.

Pentru aceasta, ca cei ce suntem intinati, nu numai ca nu indraznim a ne arata inaintea preasfmtei fetei Tale celei intreit stralucitoare, ci nici preasfant numele Tau a-l chema, de nu ai fi binevoit Insuti Tu spre a noastra mangaiere a ne vesti noua; ca pe cei drepti si curati iubesti, iar pe pacatosii care se pocaiesc ii mantuiesti si cu milostivire ii primesti.

Deci, cauta, o Dumnezeiasca Treime, din inaltarea sfintei slavei Tale asupra noastra, mult pacatosilor; si bunavointa noastra in loc de fapte bune o primeste, si ne da noua duhul pocaintei celei adevarate; ca, urand tot pacatul, intru cuviosie si dreptate pana la sfarsitul vietii noastre sa petrecem, facand voia Ta cea sfanta si slavind cu cuget curat si cu fapte bune preadulcele si preaincuviintat numele Tau. Amin.

Acatistul Sfantului Duh

2010-05-22T21:57:00.000-07:00

Sfantul Duh - cea de-a treia Persoana a Sfintei Treimi !
Preasfant si de viata facator !
(in Duminica Pogorarii Sfantului Duh, a Cinzecimii sau a Rusaliilor)
Dupa rugaciunile incepatoare:

Condacele si Icoasele

Condacul 1

Veniti toti credinciosii sa preaslavim pogorarea Sfantului Duh. Cel Care din sanurile Tatalui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca si cu niste ape pamantul de cunostinta lui Dumnezeu si invrednicind de harul cel de-viata-facator al infierii si de slava cea de Sus pe cei ce alearga la El intru curatie, sfintind si indumnezeind pe cei ce striga:

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Icosul 1

Ingerii cu fete luminoase in ceruri neincetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfant, dupa cuviinta datorata Izvorului vietii si Luminii celei nematerialnice. Dimpreuna cu ei Te preaslavim si noi, Duhule necuprins cu mintea, pentru milele tale cele aratate si cele ascunse, si cu smerenie ne rugam sa fim adapostiti sub adumbrirea Ta cea fericita:

Vino, Lumina adevarata, duhovniceasca bucurie;

Vino, Nor purtator de roua si negraita frumusete;

Vino si primeste ca pe un miros de buna mireasma duhovniceasca lauda noastra;

Vino si ne impartaseste de bucuria impartasirii Tale;

Vino si veseleste-ne cu imbelsugarea darurilor Tale;

Vino, Vesnicule Soare Neapropiat, si intru noi Iti fa lacas;

Vino si ne imbogateste cu darul vietii celei adevarate;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 2-lea

In chipul limbilor de foc, intru lumina si suflare de vant de bucurie-facatoare, pogorandu-Se Duhul cel Sfant peste Apostoli si de vapaia lui fiind cuprinsi, chemat-au pescarii intreaga lume la Biserica lui Hristos; necazuri si nevoi rabdand cu bucurie pe pamant si pe ape, de mortile cele cumplite nu se spaimantau, in tot pamantul iesind vestirea cantarii lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!
Icosul al 2-lea

Potir de ploaie datator, izvorator de foc, care ai pogorat asupra Apostolilor, Tie cantare Iti aducem, pe Tine Te binecuvantam si Tie Iti multumim, Dumnezeule, Duhule Sfinte:

Vino, Cela ce sfintesti Biserica si o pazesti pe dansa;

Vino si daruieste un suflet si o inima celor ce cred intru Tine;

Vino si aprinde evlavia noastra cea rece si neroditoare;

Vino si risipeste negura necredintei si a rautatii, care se indeseste pe pamant;

Vino si ne calauzeste pe toti pe drumul vietii celei drepte;

Vino si ne povatuieste la tot adevarul;

Vino, Intelepciune Neajunsa, si cu judecatile cele de Tine stiute, mantuieste-ne;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 3-lea

O, Preaadanca Taina! Dumnezeule, Duhule Necuprins cu mintea, Care impreuna cu Tatal si cu Fiul toate le-ai zidit! Tu ai impodobit cetele ingerilor de Sus intru lacasul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat la fiinta, cu stralucirea slavei, cetele de foc ale luminatorilor ceresti .Unind Tu trup si suflet intr-o minunata alcatuire, ai zidit neamul omenesc; pentru aceasta, toata suflarea Te lauda si canta: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Alfa si Omega, Inceputule si Sfarsitule, Tu, Vesnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtarii deasupra apelor si cu infricosata Ta imbratisare ai adus pe toti si pe toate la viata. Din suflarea Ta cea de-viata-facatoare a rasarit, din genunea cea fara chip, frumusetea lumii celei intai zidite, pentru care Iti strigam:
Vino la noi, Preainteleptule Ziditor al lumii;

Vino, Cela ce esti mare in micuta floare, ca si in luminatorii cerului;

Vino, Felurime Negraita si Frumusete Vesnica;

Vino si lumineaza intunecatul meu suflet;

Vino, Cela ce Te daruiesti noua prin Sfintele Taine;

Vino, caldura bineinmiresmata;

Vino si ne arata pe noi zidire noua in Hristos;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!
Condacul al 4-lea

O, Duhule Preabun si Neajuns, din care izvoraste sfintenia! Tu ai invesmantat-o pe Preacurata Fecioara Maria cu stralucirea orbitoare si neapropiata a sfinteniei Tale, facand-o Maica a lui Dumnezeu-Cuvantul, Imparateasa a Ingerilor, spre mantuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume Tu i-ai umbrit pe Prooroci si Apostoli, Tu i-ai purtat pana in al treilea Cer, Tu le-ai ranit inimile cu frumusetea cea de Sus, punand in graiul lor indemn inflacarat, cu care aduceau pe oameni la Dumnezeu. Tu ii preschimbi pe cei pacatosi, iar ei, plini fiind de arzatoare bucurie, Iti canta: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Prin Duhul Sfant tot sufletul viaza, si cu puterea Lui se va scula spre invierea cea de obste toata zidirea, in ceasul de pe urma al veacului acesta si in cel dintai al veacului ce va sa fie. Ridica-ne atunci din groapa, Preabunule Mangaietor, nu spre osanda, ci spre a ne impartasi de fericire, intru dumnezeiasca lumina, cu toti sfintii, cu rudele si apropiatii nostri.

Vino dar, si de a sufletului moarte ne izbaveste;

Vino si, inainte de sfarsitul nostru, ne indestuleaza cu Trupul si Sangele Mantuitorului nostru;

Vino si da-ne sa adormim in pace, cu cuget neintinat;

Vino si luminoasa fa scularea noastra din somnul mortii;

Vino si ne invredniceste ca sa privim cu bucurie la zorii vesniciei;

Vino si fa-ne fii ai nestricaciunii;

Vino si lumineaza atunci, ca un soare, trupurile noastre cele fara de moarte;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!
Condacul al 5-lea
Auzind, Fiule al lui Dumnezeu, glasul Tau: "Daca cineva inseteaza sa vina la Mine si sa bea", Te rugam astampara-ne setea de viata duhovniceasca si da-ne apa vietii. Trimite asupra noastra raza harului Duhului Sfant, Celui ce impreuna cu Tine are izvor in Tatal, ca sa nu mai insetam in veac, toti cei ce cantam cu umilinta: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Nestricaciosule si Neziditule, Vesnicule, Preainduratule Duh, Aparatorule al celor drepti, Curatitorule al pacatosilor, slobozeste-ne de orice intinaciune, ca stralucirea luminii harului Tau sa nu se stinga intru noi, cei care Iti cantam:

Vino, Preabunule, si da-ne umilinta si izvoare de lacrimi;

Vino si ne invata sa ne inchinam Tie in duh si adevar;

Vino, Preainaltule Adevar, si lamureste indoielile saracacioasei mele intelegeri;

Vino, Viata neimbatranitoare, si ne primeste din stramtorarea veacului acesta pamantesc;

Vino, Lumina Vesnica, si se vor risipi toate nalucirile si spaimele;

Vino, Putere vesnic noua, improspatandu-i pe copiii Tai cei osteniti;

Vino, Nemarginita Bucurie, si uitate vor fi vremelnicele intristari;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 6-lea
Salta, fiica a luminii, Sionule, Sfanta Maica! Impodobeste-te, marita mireasa, cu cerurile deopotriva, stralucitoare Biserica soborniceasca a lui Hristos! Asupra ta odihneste Duhul cel Prea Sfant, care tamaduieste neputintele, plineste lipsurile, daruieste viata celor morti si ii aduce la viata vesnica pe toti cei ce cu cuviinta si cu dreptate striga: Aliluia!
Icosul al 6-lea
"In lume necazuri veti avea", a zis Mantuitorul. Unde vom afla alinare si cine ne va mangaia? Tu, Duhule Mangaietor, Insuti dezleaga intristarea noastra! Mijloceste pentru noi cu suspinuri negraite si usureaza inimile celor ce Te roaga:

Vino, Dulce Racoare a celor osteniti si impovarati;

Vino, Impreuna-Graitorule cu cei intemnitati;

Vino, Adapostul celor prigoniti;

Vino si miluieste pe cei slabanogiti de saracie si de foamete;

Vino si tamaduieste patimile trupurilor si ale sufletelor noastre;

Vino si cerceteaza pe toti cei care inseteaza de lumina Ta;

Vino si alina intristarea noastra cu nadejdea vesnicei bucurii;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!
Condacul al 7-lea
"Celui care huleste impotriva Duhului Sfant nu i se va ierta nici in veacul acesta, nici in cel viitor", a spus Domnul. Ascultand acest cuvant strain ne cutremuram, ca nu cumva sa fim judecati cu cei neascultatori si cu cei ce lupta impotriva lui Dumnezeu. Nu lasa, Duhule Sfinte, inima noastra sa se plece spre cuvinte de viclesug. Intoarce din schisme, eresuri si necredinta pe toti cei rataciti, iar pe intai-nascutii Bisericii Tale invredniceste-i sa cante in vecii vecilor: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Cand S-a indepartat Duhul Sfant de la Saul, atunci spaima si nelinistea l-au cuprins, iar intunericul deznadajduirii l-a coborat in cele mai de dedesubt; asa mi s-a intamplat si mie in ziua intristarii si impietririi cugetului meu, ca m-am indepartat de la lumina Ta; ci da-mi a Te chema necontenit, Ocrotirea sufletului meu, pana ce lumina Ta ma va lumina pe mine, cel imputinat la suflet:

Vino si nu ma lepada pentru cartirea si nerabdarea mea;

Vino si potoleste cumplita vijelie a tulburarii si a aprinderii;

Vino si odihneste pe cei necajiti de stramtorarile vietii;

Vino si imblanzeste inima in ziua impietririi si a maniei;

Vino si surpa urzelile, tulburarile si spaimele duhurilor intunericului;

Vino si da-ne, cu suflarea Ta, inima zdrobita;

Vino, ca prin rabdare sa mantuim sufletele noastre;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!
Condacul al 8-lea
Mantuieste-ma, Cerescule Parinte! Saraci suntem, neputinciosi si orbi, si goi duhovniceste! Daruieste-ne aurul Tau cel curatit in foc, cu vesmant alb acopera rusinea noastra, vindeca ochii nostri cu alifia Ta. Pogoara si in vasele necurate ale sufletelor noastre harul Preasfantului Tau Duh, cel de-viata-facator, invrednicindu-ne bucuriei celei de-a doua nasteri pe toti cei ce cantam: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Ca Turnul Babel se prabuseste fericirea pamanteasca. Jalnice sunt toate stradaniile omenesti. Bine imi este mie ca m-ai smerit, ca in pacate si caderi mi-ai acoperit toata slabiciunea si nimicnicia. Fara de Tine nimic nu putem face, dar nadajduim ca ne vom mantui prin harul Tau, graind:

Vino dar, Preainteleptule Ziditor al vietii;

Vino si lamureste-ne caile Tale cele neintelese;

Vino, precum un fulger, si lumineaza sfarsitul vietii pamantesti;

Vino si binecuvanteaza tot inceputul bun pe care il punem;

Vino si fii noua ajutator la fapte bune;

Vino si lumineaza mintea noastra in ceasul descumpanirii;

Vino si daruieste tuturor duh de pocainta, ca sa se risipeasca prin acesta scarbele ce stau sa vina asupra lumii spre pedepsire;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!
Condacul al 9-lea
Atat a iubit Dumnezeu lumea ca si pe Fiul Sau cel Unul Nascut, Care S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si Si-a intins pe Cruce mainile Sale de Ziditor al lumii, L-a trimis de a rascumparat din pacat si moarte intreaga lume cu sangele Sau! Pentru aceasta, toata zidirea, asteptand libertatea maririi fiilor lui Dumnezeu, canta Tatalui care a iubit, Fiului care a rascumparat si Duhului care sfinteste: Aliluia!

Icosul al 9-lea
Duhul Cel Facator de Viata, Care S-a pogorat asupra lui Hristos la Iordan, in chip de porumbel S-a odihnit si asupra mea, cand ma aflam in scaldatoarea Sfantului Botez; s-a intunecat insa lucrarea bunatatii Sale din pricina negurii greselilor mele. Pentru aceea, precum asteapta zorii drumetul ratacit noaptea in padure, asa si eu insetez de razele tale, Bunule, ca sa nu pier cu totul:

Vino dar, la cel pecetluit cu Numele Tau cel Infricosat;

Vino dar, si usureaza cugetul chinuit si parjolit fara crutare;

Vino si innoieste intru mine chipul lui Dumnezeu ce s-a acoperit de neguri;

Vino si risipeste nalucirile nascute din pacat;

Vino si ma invata sa impartasesc durerile straine;

Vino si pleaca-ma sa iubesc intreaga Ta zidire;

Vino si da-mi iarasi bucuria mantuirii Tale;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!
Condacul al 10-lea

Duhul Sfant il naste a doua oara pe om spre viata vesnica, Duhul Sfant ii insufleteste pe mucenici, sfinteste preotii, incununeaza pe cei drepti, face din paine si vin Insusi Dumnezeiescul Trup si Sange al Mantuitorului. O, adancul bogatiei si intelepciunii lui Dumnezeu! Da-ne cununa darurilor Tale - dragostea vesnica si atotiertatoare, care se intristeaza pentru vrajmasi si vrea ca toti sa fie mantuiti: ca, lamuriti fiind prin ea, ca niste fii ai luminii sa strigam: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cine ne va desparti de dragostea lui Dumnezeu? Scarba, sau stramtorarea, sau prigoana, sau foamea, sau golatatea, sau nevoia, sau sabia? Daca ne vom lipsi chiar de toate cele de pe pamant, avem mostenire nepieritoare in ceruri: ci da-ne, Doamne, sa Te iubim nu cu cuvantul sau cu limba, ci cu fapta nemincinoasa si cu nevointa intregii vieti:

Vino dar, Atotputernicule Duh, si ne sporeste credinta cea atotbiruitoare;

Vino si ne da indrazneala in rugaciune;

Vino si incalzeste-ne inimile, ca sa nu se raceasca dragostea noastra din pricina prea multor faradelegi;

Vino si da-ne sa nu cadem in vreme de prigoana si de batjocorire a credintei;

Vino si ne pazeste de ispite peste puteri si de sminteli;

Vino si inviaza inimile noastre prin inrourarea Ta;

Vino si tamaduieste-ne, sfinteste-ne si ne ridica, Bunule, cu harul Tau;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 11-lea
Acestea zice Domnul: "Varsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, si fiii si fiicele voastre vor prooroci, batranii vostri visuri vor visa, iar tinerii vostri vor vedea vedenii". Duhule Preadorit, da-ne doar o firimitura de la masa fiilor celor alesi ai mangaierii Tale, celor care cu umilinta Iti strigam: Aliluia!

Icosul al 11-lea
Acolo unde ai rasarit, fie si doar pentru o clipa, in locul cel de taina al sufletului, stralucind ca un fulger, neuitata e frumusetea descoperirii Tale, prin care se preschimba, cu preschimbare dumnezeiasca si infricosata cuviinta, faptura cea de tina. Invredniceste-ne, Bunule Mangaietor, inca din viata pamanteasca sa Te vedem cu inima curata, noi, cei care strigam:

Vino, Fulger datator de lumina vesniciei;

Vino si lumineaza-ne cu stralucirea cea neincetata;

Vino, Vistierul smereniei si Veselia celor blanzi;

Vino, Apa Vie, racoreste-ne arsita patimilor;

Vino, ca departe de Tine nu aflam liniste si tihna;

Vino, ca impreuna cu Tine pretutindenea este Imparatia Cerurilor;

Vino si intipareste-ne in suflet pecetea darului Tau;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!
Condacul al 12-lea
Rau nesecat al harului, Cela ce ierti pacatele, Duhule Sfinte! Primeste rugaciunea noastra pentru intreaga lume, pentru cei credinciosi si pentru cei necredinciosi si pentru fiii neascultarii: si pe toti aduna-i in Imparatia Sfintei Treimi, ca sa se rusineze de Tine si cel din urma vrajmas-moartea, iar lumea, renascuta prin focul curatitor, sa cante cantarea cea noua a nemuririi: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Vad cu duhul cetatea lui Dumnezeu - Ierusalimul Ceresc - ca pe o mireasa impodobita, cu chip de soare, in sarbatoare. Aud saltarea dreptilor la Cina Domnului, aud glasurile Ingerilor si pe Prealuminatul nostru Domn intre alesii Sai, iar durerea, intristarea si suspinarea fug. Imparate Ceresc, Duhule Sfinte, invredniceste-ne prin cununa darurilor Tale sa ne impartasim in Domnul de bucuria vesnica, noi, toti cei care strigam:

Vino, Bunule, si trezeste in noi setea de viata de dincolo de mormant;

Vino si aprinde in inimile noastre dorirea vietii veacului celui adevarat;

Vino si ne descopera bucuria Imparatiei ce va sa fie;

Vino si da-ne haina stralucitoare ca zapada a curatiei;

Vino si umple-ne cu stralucirea dumnezeirii;

Vino si ia-ne la nunta Mielului;

Vino si ne invredniceste sa imparatim in slava Ta cea vesnica;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!
Condacul al 13-lea
O, noian purtator de lumina al iubirii celei mantuitoare, Duhule Facator de Viata! Incalzeste cu suflarea venirii Tale neamul omenesc cel inghetat intru faradelegi, grabeste pieirea raului cu nepatrunsele Tale judecati si ne descopera cum sa praznuim in vesnicie adevarul cel dumnezeiesc, astfel ca sa fie Dumnezeu totul intru toate, si cele ceresti si cele pamantesti si cei izbaviti de iad, dimpreuna sa cante: Aliluia!

Condacul acesta se repeta de trei ori, dupa care se zic iarasi Icosul I ("Ingerii cu fete luminoase in ceruri neincetat slavoslovesc...") si Condacul 1 ("Veniti toti credinciosii sa preaslavim..."), apoi rugaciunea:

Duhule Sfinte! Cela Ce umpli intreaga lume si daruiesti viata tuturor, indepartandu-te de oamenii cei intinati. Cu umilinta ma rog Tie: nu Te mania de necuratia sufletului meu, ci vino si Te salasluieste intru mine si ma curateste de toata intinaciunea pacatului ca, prin ajutorul Tau, sa petrec cealalta vreme a vietii mele intru pocainta si in lucrarea faptelor celor bune, si asa sa Te preamaresc impreuna cu Tatal si cu Fiul, in vecii vecilor. Amin!

Acatistul Înălţării Domnului

2010-05-13T00:17:00.000-07:00

Rugaciunile incepatoare, apoi:

Condacul 1:

Ţie Domnului şi Împărat al cerului şi al pământului, ca unui biruitor al mortii îti aducem cântare de laudă, că după prealuminata Înviere din morţi cu slavă la ceruri Te-ai înălţat şi cu Preacinstit Trupul Tău ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, ca şi firea noastră cea căzută să o
înalţi împreună cu Tine şi să ne slobozeşti de patimi din veşnica moarte. Noi, însă, prăznuind Dumnezeiasca Ta Înălţare, din sufIet, împreună cu ucenicii Tăi, cântăm: Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Icosul 1:

Cetele Arhanghelilor şi ale îngerilor stând în faţa Ta, Împărate al tuturor, pe muntele Măslinilor, cu frică, Te-au văzut suindu-Te cu trupul la înălţimile cereşti şi proslăvind marea Ta iubire de oameni Ţi-au cântat:

Iisuse, Impărate al slavei, înalţă-Te, la ceruri în strigăte şi în glas de trâmbită.
Iisuse, Doamne al Puterilor, înalţă-Te pe Heruvimi şi zboară pe aripile vântului.
Iisuse, Dumnezeule Preaveşnic, dă glasului Tău tărie şi putere, ca să cutremure tot pământul.
Iisuse, Lumina Cea Preaînaltă, arată-Ţi puterea Ta pe nori, şi foc din FaţaTa să se aprindă.
Iisuse, Răscumpărătorul făpturii, găteşte-Ţi în cer Scaunul Tău şi împărăţia Ta să fie fără de sfârşit.
Iisuse, Făcătorul cerului şi al pământului, şezi de-a dreapta Tatălui, ca să fii Dumnezeul tuturor întru toate.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 2:

Văzându-Te Apostolii înviat din morţi, în timpul celor patruzeci de zile, când Te-ai arătat lor, Stăpâne Doamne, vorbindu-le despre tainele Împărăţiei lui Dumnezeu şi primind poruncă să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte făgăduinţa Tatălui, până când se vor îmbrăca cu putere ce va veni de sus, petreceau împreuna într-un cuget, în rugăciune,cântându-Ţi cu o singură gură şi cu o singură inimă: Aliluia!

Icosul 2:

Înţelesul vederii de Dumnezeu dezlegându-l Iisuse, ai dus pe ucenicii Tăi afară spre Betania şi i-ai urcat pe muntele Măslinilor, începând să-i găteşti pentru taina marii Tale Înălţări la cer zicând: S-a apropiat, o, prietenii Mei, tipul înălţării; mergând, deci, învăţaţi toate neamurile cuvântul pe care l-aţi auzit de la Mine, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Aceştia gândind încă pământeşte, Te-au întrebat: Doamne oare, în acest timp vei aşeza din nou împaraţia lui Israel? Tu însă le-ai zis lor: nu este în puterea voastră să socotiţi vremurile şi anii căci acestea le-a luat Dumnezeu în puterea Sa. Iar noi pregătindu-ne de întâmpinarea cerescului Mire cântăm:

Iisuse, Păstorul Cel Bun, nu Te despărţi niciodată de noi, ci să fii pururea cu noi.
Iisuse, Învătătorul Cel Bun, trimite-ne nouă pe Duhul Sfânt Mângâietorul, ca să petreacă cu noi neschimbat.
Iisuse, Luminătorul nostru, luminează sufletele noastre prin Înălţarea Ta la cer.
Iisuse, Mântuitorul nostru, izbăveste-ne pe noi, prin mijlocirea Ta, de furtuni şi de întristare Iisuse, Povăţuitorul nostru, îndreptează-ne cu cuvântul gurii Tale spre a-Ţi sluji Ţie.
Iisuse, Ajutătorul nostru, aminteşte-ne prin Duhul Tău Cel Sfânt făgăduinţele Tale.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 3:

Vrând să-i îmbraci pe Apostolii Tăi cu putere de sus, Iisuse, le-ai făgăduit pe muntele Măslinilor pe Duhul Sfânt Mângâietorul şi le-ai poruncit să fie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi chiar până la marginile pământului, zicând: veniţi şi intraţi prin porţile Mele, pregătiţi-Mi cale Mie şi oamenilor Mei, faceţi semne întru neamuri ca toţi credincioşii să cânte cu voi: Aliluia!

Icosul 3:

Având adânc de milostivire, Preadulce Iisuse, pe ucenicii Tăi şi pe femeile ce Te urmau şi, mai ales, pe Maica ce Te-a născut, i-ai umplut de bucurii nenumărate prin Înălţarea Ta la cer, când, deja despărţindu-Te de dânşii, Ţi-ai întins mâinile şi i-ai binecuvântat, zicând: Iată, eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacului, iar ei plini de frică fiind au proslăvit înălţarea Ta, zicând:

Iisuse, Dătătorul milei, ai venit pe muntele Eleon, ca să mântuieşti neamul omenesc.
Iisuse, Înveselitorul celor necăjiţi, ai vrut să mângâi pe prietenii ce erau impreună cu Tine.
Iisuse Nădejdea celor deznădăjduiţi, prin binecuvântarea Ta la Înălţare de întristare ne-ai păzit pe noi.
Iisuse, Limanul celor înviforaţi, prin înălţarea Ta ne-ai dăruit şi nouă cale la Tatăl ceresc.
Iisuse, Mângâietorul Cel Bun, Tu ai făgăduit să ne trimiţi un alt Mângâielor de la Tatăl.
lisuse, Marele Păstor, Tu ai binevoit ca turma Ta credincioasă să nu se risipească.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 4:

Furtună de gânduri îndoite având s-au umplut de lacrimi, când Te-au văzut pe Tine, Hristoase, purtat pe nori şi plângând au zis: Cum ne laşi, Stăpâne, acum, pe noi, robii Tăi, care Te-am iubit? Încotro Te duci, Cel ce ţii toate cu mâinile? Noi, însă am lăsat toate şi Ţi-am urmat, Ţie, Dumnezeule, bucurându-ne şi având nădejde că vom fi cu Tine în veci. Nu ne lăsa pe noi singuri, după cum ne-ai făgăduit şi nu Te despărţi de noi, Păstorul nostru Cel Bun, ci ne trimite nouă pe Preasfântul Tău Duh, care să ne înveţe, să ne lumineze şi să sfinţească sufletele noastre, ca să-Ţi cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 4:

Auzind suspinurile ucenicilor Tăi, Stăpâne Doamne, care se întristaseră că Te-ai despărţit de dânşii, le-ai dat binecuvântare preadesăvârşită prietenilor Tăi, zicând: nu plângeţi, preaiubiţii
Mei, vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc la Tatăl Meu. Căci dacă nu Mă duc, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă mă voi duce, Îl voi trimite vouă. Pentru voi M-am pogorât din cer şi pentru voi iarăşi Mă urc la cer, ca să vă gătesc vouă loc. Nu voi lăsa oile pe care l-am adunat şi nu voi uita pe cei ce i-am iubit. Iar ei, fiind mângâiaţi de aceste Dumnezeieşti cuvinte, Ţi-au cântat cu umilinţă:

Iisuse, Preabunule, Cel ce în locul întristării şi al lacrimilor ne-ai dat bucurie, nu ne lipsi pe noi de veşnica veselie în Împărăţia Ta.
Iisuse, Atotbunule, Cel ce ne-ai umplut de bucurie cu Înălţarea Ta, păzeşte sufletele noastre în drumeţia pământească.
Iisuse, Cel ce ne-ai adunat precum cloşca puii săi, nu ne lăsa pe noi să rătăcim pe căile acestei vieţi.
Iisuse,Cel ce ne-ai legat cu legătura dragostei la Cina cea de Taină, nu ne lăsa pe noi ca satana să ne împrăştie ca pe boabele de grâu.
Iisuse, Cel ce pacea Ta ne-ai lăsat-o moştenire, păzeşte-ne să petrecem întru dragostea Ta.
Iisuse, Cel ce ai gătit locaşuri multe în rai, găteşte-ne şi nouă loc în Locaşul Tău ceresc.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 5:

Un nor izvorâtor din Dumnezeu a luminat foarte Înălţarea Ta, Dătătorule de viaţă, Doamne, pe care l-au văzut ucenicii, când, despărţindu-Te de dânşii, i-ai binecuvântat şi, astfel, cu Slavă multă, purtat pe aripile Heruvimilor, ai săvârşit Înălţarea, care mai înainte era de nepătruns din pricina duhurilor răutăţii de sub ceruri şi a stăpânitorilor puterilor văzduhului. Acum însă, Tu, primit acolo, ca toată făptura văzută şi nevăzută să-Ţi cânte cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul 5:

Văzând cetele Îngerilor Înălţarea Ta cu trupul la cer, Împărate al Făpturii, s-au spăimântat, zicând puterilor de sus: ridicaţi porţile veşnice, că vine Împăratul Slavei; deschideţi-vă, ceruri, şi voi, ceruri ale cerurilor, ca să primiţi pe Domnul puterilor şi vă închinaţi Lui, zicând:

Iisuse, Cel ce eşti strălucirea Slavei Tatălui, luminează-ne pe noi cu lumina Feţei Tale.
Iisuse, Cel ce eşti strălucirea minţilor cereşti, luminează-ne pe noi în ziua cea neînserată a împărăţiei Tale.
Iisuse, Cel ce ai venit cu mare slavă, înalţă-ne şi pe noi cu mintea la ceruri.
Iisuse, Cel Mare şi Lăudat în muntele Tău cel Sfânt, vesteşte adevărul Tău peste tot pământul.
Iisuse, Cel ce ai mărit până la ceruri mila Ta, arată peste tot pământul slava Ta.
Iisuse, Cel ce ai şezut pe ceruri cerurilor, în veci să fie cuvântul Tău în inimile noastre.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 6:

Propovăduitorii Slavei Dumnezeieşti, începătorii cetelor îngereşti, Tronurile, Heruvimii cei cu ochi mulţi şi Serafimii cei cu câte şase aripi, deschizând împreună toate înălţimile cereşti, Te-au întâmpinat pe Tine, Stăpâne al tuturor, şi văzând înălţarea Ta cu trupul, unii pe alţii cu mirare au întrebat: Cine este Acesta, care a venit în Edom, Drept şi Puternic în lupte? Cine este Acesta, care a venit din Vosor în trup? De ce este roşie îmbrăcămintea Lui? Pentru că a fost înmuiată în sângele, Celui ce a purtat coroană de spini. Acesta este cu adevărat Împăratul Slavei, Mielul lui Dumnezeu, Care s-a jertfi şi a înviat pentru mântuirea lumii. Acum Acesta vine în trup, ca să stea de-a dreapta lui Dumnezeu. Acestuia acum să-I cântam: Aliluia!

Icosul 6:

Ai strălucit de slavă Dumnezeiască, Iisuse, când firea omenească s-a îmbrăcat întru aceasta, cu milostivire ai înălţat-o şi împreună cu Tatăl ai aşezat-o şi ai îndumnezeit-o. Iar cetele cereşti fără de trupuri, minunându-se, s-au spăimântat şi, cuprinse de frică şi de tulburare, au preaslăvit iubirea Ta de oameni. Împreună cu acestea şi noi, pământenii, slăvind coborârea şi Înălţarea Ta la ceruri, cea pentru noi, ne rugăm, zicând:

Iisuse, fiind izvorul vieţii, prin Înălţarea Ta la cer ne-ai arătat nouă, celor de pe pământ, calea spre viaţa veşnică în Ierusalimul cel de Sus.
Iisuse, fiind adânc de milostiviri, prin şederea de-a dreapta Tatălui, simţurile noastre cele trupeşti le-ai îndumnezeit.
Iisuse, Cel ce ai luat pe umeri firea noastră cea pierdută, ia asupra Ta şi păcatele noastre cele grele.
Iisuse, Cel ce Te-ai ridicat cu Trupul Tău la Tatăl, înalţă şi gândurile noastre ce sunt purtate către cele de jos.
Iisuse, Cel ce de pe pământ Te-ai ridicat întru cele înalte şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl, dă-ne şi nouă să şedem de-a dreapta Ta cu cei ce se mântuiesc.
Iisuse, Cel ce din Sion ai arătat strălucirea slavei Tale, învredniceşte-ne să fim părtaşi fericirii Tale veşnice.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 7:

Vrând să înalţi şi să proslăveşti firea omenească cea căzută prin Adam, ca un nou Adam, urcându-Te la înălţimile cereşti, ai pregătit Scaunul Tău în veacul veacului, – ai şezut de-a dreapta a lui Dumnezeu şi de sânurile Părinteşti nu Te-ai despărţit. Veniţi, dar, să ne închinăm lui Iisus Cel ce a sărăcit pentru noi şi s-a suit la ceruri, să-I dăm slavă Lui şi să-I cântăm din adâncul sufletului: Aliluia!

Icosul 7:

Curată trăire ne-ai descoperit, Doamne, când Te-ai înălţat cu trupul la cer, ca să înnoieşti lumea cea învechită cu mulţime de păcate, arătându-ne în chip vădit, precum glăsuieşte şi Dumnezeiescul Pavel, că locuirea noastră este în ceruri. Pentru aceasta să ne înstrăinăm din lumea cea deşartă, mintea la ceruri să o înălţăm şi să-ţi cântăm Ţie aşa:

Iisuse, Cel ce cu Îngerii petreci în ceruri, cheamă-ne şi pe noi, să ne luptăm pentru locuinţa cerească.
Iisuse, Cel ce în trup fiind, ai vieţuit cu oamenii, învaţă-ne să ne depărtăm de patimile lumeşti.
Iisuse, Cel ce ai venit să cauti oaia cea rătăcită, numără-ne şi pe noi cu turma oilor Tale nerătăcite.
Iisuse, Cel ce ai venit să împreunezi firile dezbinate, uneşte cele de pe pământ cu cele cereşti.
Iisuse, Cel ce ai şezut pe nor uşor, în ceruri, învredniceşte-ne, ca lăsând cele pământeşti, să privim pururea la porţile cereşti.
Iisuse, Cel ce şezi întru slavă, pe Tronul Dumnezeirii, dă-ne nouă, ca deschizând ochii, să pricepem din Lege minunile Tale.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 8:

Străină şi minunată este învierea Ta, străină şi înfricoşată este şi Înăţarea Ta, de pe muntele cel sfânt, Dătătorule de Viaţă, Hristoase şi neînţeleasă minţii este şederea Ta cu trupul de-a dreapta Tatălui, despre care David spunea cu duhul: “Zis-a Domnul, Domnului Meu, şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”. Pentru aceasta toate puterile cereşti văzând suirea Ta la ceruri, cu adevărat s-au aşezat la picioarele Tale, cântând în limbi îngereşti cântarea: Aliluia!

Icosul 8:

Cu totul fiind întru cele de Sus, Preadulce Iisuse, când de voie, pentru noi Te-ai înălţat cu slavă la ceruri şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl şi de cele de jos nicicum nu Te-ai despărţit, pentru că ai făgăduit să fii neîncetat în Biserică şi ai spus celor ce Te iubesc: “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”. Această milostivă făgăduinţă pomenind-o şi păstrând-o totdeauna în inimă, îţi cântăm asa:

Iisuse, Cel ce ai primit, după Înălţarea Ta, toată puterea în cer şi pe pământ, primeşte-ne şi pe noi întru veşnica Ta moştenire.
Iisuse, Cel ce ai plinit bucuria ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Sfântului Duh, umple sufletele noastre cu venirea harului Acestuia.
Iisuse, Cel ce Te-ai plecat prin coborârea din ceruri, pleacă şi mândria noastră în faţa măreţiei slavei Tale.
Iisuse, Cel ce ai preamărit toată făptura prin Înălţarea Ta, preamăreşte întru cele de sus şi sufletele noastre, ca să cânte cu Îngerii Sfinţenia Ta.
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce prin Cuvântul Tău ai întărit cerurile, întăreşte în inimile noastre cuvintele Tale ca să nu Îţi greşim Ţie.
Iisuse, Fiul Tatălui, Cel ce ai arătat toată puterea Ta cu duhul gurii Tale, Înnoieşte Duhul cel drept înlăuntrul nostru ca să nu ne pângărim.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 9:

Toată firea omenească cea căzută şi stricată cu păcatele ai luat-o pe umerii Tăi, Stăpâne, Doamne, ai zidit-o din nou prin Tine şi, mai presus de orice început şi putere, ai ridicat-o astăzi şi ai dus-o la Dumnezeu şi Tatăl şi împreună cu Tine ai aşezat-o pe Tronul ceresc, pentru a o sfinţi, a o slăvi şi a o îndumnezei. Iar puterile netrupeşti, mirându-se, au zis: Cine este acest nărbat Preafrumos, care nu este Om, ci împreună Dumnezeu şi Om, căruia să-I cântăm acum: Aliluia!

Icosul 9:

Dumnezeieştii Tăi ucenici Mântuitorule, s-au mirat de slăvită Înălţrea Ta şi privind la cer, s-au întristat văzându-Te cum Te înalţi şi doi îngeri, îmbrăcaţi în haine albe, au stat lângă ei şi le-au zis, mângâindu-i: “Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus, care S-a înălţat de la noi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer”. Această vestire îngerească despre a doua Ta venire, Doamne, auzind-o ucenicii Tăi s-au bucurat foarte şi noi, împreună cu dânşii, Îţi cântăm cu bucurie aşa:

Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi întru toată slava Ta, vino, degrabă, împreună cu sfinţii Tăi Îngeri.
Iisuse, Cel ce vei veni iarăşi să faci dreapta judecată, vino cu slavă întru lumina celor sfinte ale Tale.
Iisuse, Cel mare şi înfricoşător întru toate cele dimprejur, miluieşte şi apără cu blândeţe toate cele de pe pământ.
Iisuse, Cel preaslăvit în Sfatul celor Sfinte ale Tale, Însuţi ne proslăveşte în Cereasca Ta Împărăţie.
Iisuse, Cel ce ai străbătut cerurile cu Trupul, binevoieşte să treci şi sufletele noastre prin vămile văzduhului, ca să privim la Faşa Ta.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat pe norii cerului, învredniceşte-ne să Te vedem, cu veselie şi cu îndrăzneală, în ziua cea de pe urmă întru slava Ta.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 10:

Vrând să mântuieşti pe ucenicii Tăi care erau împreună cu Tine, Hristoase, Mântuitorule, Te-ai ridicat la ceruri ca să le pregăteşti loc, pentru că În casa Tatălui Tău multe locaşuri sunt, precum Însuţi ai spus, mergând la patimă zicând: “Şi dacă mă voi duce şi vă voi găti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu”. Pentru aceasta învredniceşte-ne Doamne, ca după moartea noastră să dobândim biserica nefăcută de mână omenească şi veşnică în ceruri, nu din din lemn sau din fân sau din trestie, care nu stă în faţa focului, ci din aur sau argint sau pietre preţioase, zidită pe temeiul Tău, unde Te vom slăvi şi Îti vom cânta: Aliluia!

Icosul 10:

Împărate Preaveşnic, Iisuse Hristoase, Cel ce Te-ai înălţat la ceruri cu Preacuratul Tău Trup şi pe noi, pe toţi, ne-ai chemat în Patria noastră cerească izbăveşte-ne pe noi de vicleniile lumeşti şi de patimile trupeşti şi ne dăruieşte încă în zilele vieţuirii noastre în trup să ne împărtăşim cu cuget curat de viaţa cerească şi totdeauna să primim în Taina Dumnezeieştii Euharistii hrana cea cerească şi din inimă curată şi cu duh drept să-Ţi cântam aşa:

Iisuse, Marele Arhiereu al bunătăţilor ce vor să fie, prin Înălţarea Ta ai străbătut cerurile cu trupul şi nu ai intrat în biserică făcută de mâini omeneşti, ci chiar în cer, ca să ne aşezi pe noi în Faţa lui Dumnezeu.
Iisuse, Făcătorul a toate, cort nefăcut de mână omenească ai înălţat şi ai intrat în Sfânta Sfintelor la Tatăl, cu sângele Tău, ca să ne găteşti nouă mântuire veşnică.
Iisuse, Mielul Cel Nevinovat şi Dumnezeiesc, Tu singur Te-ai jertfit pentru păcatele lumii ca să ridici păcatele, celor mulţi, ridică la Tronul Dumnezeiesc şi jertfa pentru păcatele noastre.
Iisuse, slujitorul Noului Legământ, Cel ce singur Te-ai înălţat la Tatăl ca să deschizi drum spre Cortul ceresc, primeşte şi suspinurile pentru necurăţia noastră.
Iisuse, Preaiubitul nostru Mire, Cel ce ai gătit Cămară Luminoasă în ceruri, găteşte-ne acolo loc, celor ce Tie Unuia îţi slujim.
Iisuse, Bunule Păstor, Cel ce ai gătit turmei Tale pajişte cerească în rai dăruieşte-ne cununi şi nouă, celor ce îţi slujim Ţie.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 11:

Cântare de umilinţă aduce Dumnezeieştii Tale înălţări, Cuvântule, Maica Preacurată, Ceea ce Te-a născut pe Tine. Căci Aceasta în timpul patimilor Tale, mai mult decât toţi, ca o Maică, a suferit pentru Tine; pentru aceasta, prin proslăvirea Trupului Tău, trebuia ca Dânsa să se îndulcească de multă bucurie, şi cu această mare bucurie a coborat cu Apostolii de pe muntele Eleonului şi întorcându-se toţi la Ierusalim, au intrat în foişor şi într-un mget stăruiau în rugăciune împreună cu femeile, aşteptând pogorârea Sfântului Duh, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul 11:

Lumină veşnică şi nestricată a strălucit la toată lumea de pe muntele Măslinilor, unde au stat preacuratele Tale picioare, Hristoase Mântuitorule, deoarece Te-ai înălţat cu slavă la ceruri cu Trupul, ai deschis porţile cereşti, închise prin căderea lui Adam, şi Însuţi fiind Calea, Adevărul şi Viaţa, ai deschis cale oricărui trup către locaşul Tatălui Tău Ceresc, aşa cum ai spus ucenicilor Tăi, zicând: “De acum veţi vedea cerurile deschise şi îngerii lui Dumnezeu urcându-se şi coborându-se peste Fiul Omului”. Pentru aceasta, cunoscând calea Ta, că nimeni nu ajunge la Tatăl decât numai prin Tine, îţi cântăm acestea:

Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat la Tatăl pe nori de lumină, luminează sfeşnicul cel stins al sufletelor noastre.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat la cele de sus întru luminile sfinţilor Tăi, aprinde în inimile noastre focul Tău cel de viaţă făcător.
Iisuse, Cel ce ai strălucit, prin Înălţarea Ta întru cele de sus, mai mult decât soarele, încălzeşte cu căldura Duhului Tău răceala sufletelor noastre.
lisuse, Cel ce cu Lumină din Lumina Dumnezeirii Tale ai strălucit luminii, luminează-ne cu lumina cuvintelor Tale pe noi cei ce dormim în noaptea păcatelor.
Iisuse, Soarele Dreptăţii, Cel ce ai răsărit din Fecioară, dăruieşte-ne şi nouă în tot locul vestirea Ta
Iisuse, Lumina cea Neînserată, care vei veni precum fulgerul de la răsărit, nu ne arde pe noi atunci cu focul mâniei Tale.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 12:

Har peste har ne-ai dăruit nouă, Preadulce Iisuse, spre desăvârşirea sfinţilor şi spre zidirea Sfintei Tale Biserici, deoarece Te-ai înălţat. la ceruri cu Preacuratul Tău Trup şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl. Tu acum Te-ai ridicat mai presus decât cerurile, ca să plineşti toate spre desăvârşirea sfinţilor şi zidirea Bisericii Tale, pentru aceasta ai prădat iadul şi Te-ai dăruit oamenilor ca să-i dobândeşti pe toţi întru unirea credinţei şi cunoaşterea Ta, a Fiului lui Dumnezeu, ca bărbat desăvârşit şi astfel primind mântuirea să-ţi cântăm cu mulţumire să-Ţi cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 12:

Cântând Înălţarea cea de voie la ceruri, ne închinăm şederii Tale Stăpâne, de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui, slăvim împărăţia Ta în cer şi pe pământ şi credem cu Apostolii Tăi căci cu chipul cu care Te-ai ridicat la cer, cu acelaşi vei veni iarăşi pe nori cu slavă şi cu putere multă. Atunci nu ne ruşina pe noi cei ce credem întru Tine şi îţi cântăm:

Iisuse, Cel ce împreună cu Tatăl şezi pe Tronul Dumnezeirii, învredniceşte-ne şi pe noi, cu ajutorul Tău să biruim lumea şi să stăm împreună cu Tine în împărătia Ta.
Iisuse, Cel ce împreună cu Duhul Sfânt Mângâietorul eşti închinat, nu ne lipsi pe noi de Pogorârea Acestuia, întru slujirea Ta, după Înălţarea Ta.
hsuse, Cel ce în ceruri eşti împreună cu Heruvimii şi Serafimii şi cu cetele Sfinţilor, dă-ne şi nouă celor ce ne rugăm Ţie, să Te simţim pe Tine.
Iisuse, Cel ce ne-ai dăruit nouă Sfintele Tale Biserici, ajută-ne ca, prin şederea în Biserică, să credem că ne af1ăm în ceruri.
Iisuse, Cel ce pe Preacurata Ta Maică, după înălţarea Ta, împreună cu Apostolii, ai lăsat-o să fie rugătoare pentru întreaga lume, nu ne lăsa pe noi fără mijlocirea Ei şi a Sfinţilor Tăi.
Iisuse, Cel ce după Înălţarea Ta, ne-ai lăsat pe pământ Biserica, Mireasa Ta, până la sfârşitul veacului, nu ne lipsi pe noi, fiii Tăi, de binecuvantatele Tale daruri.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri

Condacul 13:

O Preadulce şi Atotbunule Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer şi prin şederea de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui ai miluit şi îndumnezeit firea noastră cea căzută, caută din înălţimile cereşti la neputincioşii Tăi robi cei plecaţi spre pământ şi ne dăruieşte nouă putere să biruim toate ispitele ce vin de la trup, de la lume şi de la diavolul, ca să cugetăm la cele de sus, şi nu la cele pământeşti. Şi ne păzeşte de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, care se ridică împotriva noastră. Iar la sfârşitul vieţii pământeşti, înalţă sufletele noastre în locaşurile cereşti, unde, împreună cu toţi Sfinţii, să cântăm: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice Icosul 1şi Condacul 1

RUGĂCIUNE

Doamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pogorându-Te din înălţimile cereştI pentru a noastră mântuire şi hrănindu-ne cu bucurie duhovnicească în sfintele şi prealuminoasele zile ale învierii Tale şi, iarăşi, după săvârşirea slujirii Tale pământeşti, Te-ai înălţat cu slavă de la noi la ceruri şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui! În această senină şi atotluminoasă zi a Dumnezeieştii Tale Înălţări la ceruri, pământul prăznuieşte şi saltă, cerul se bucură astăzi de Înălţarea Ziditorului făpturii, oamenii slavoslovesc neîncetat văzând firea noastră cea rătăcită şi căzută, pe umerii Tăi, acum, Mântuitorule, luată şi înălţată la ceruri. Îngerii se veselesc zicând: Cine este acesta, care a venit cu slavă puternic în lupte şi tare în războaie? Acesta este cu adevărat Împăratul Slavei? Învredniceşte-ne şi pe noi, neputincioşii, care gândim încă la cele pământesti şi săvârşim neîncetat cele plăcute trupului, să cugetăm la înfricoşătoarea Ta înălţare la cer, grijile cele trupeşti şi cele lumeşti să le lepădăm şi împreună cu Apostolii Tăi să privim acum la cer şi, cu toată inima şi cu tot cugetul nostru, să ne amintim că acolo sus, în ceruri, este sălaşul nostru, iar aici pe pământ suntem doar străini şi călători, plecaţi din casa Părintească în ţara îndepărtată a păcatului. Pentru aceasta Te rugăm cu osârdie Doamne, ca prin preaslăvită înălţarea Ta, să însufleţeşti conştiinţa noastră, să ne scoţi din robia acestui trup şi a acestei lumi păcătoase şi să ne învredniceşti să cugetăm la cele înalte, nu la cele pământeşti; că nu se cuvine să ne fie nouă pe plac, ci Ţie, Domnului şi Dumnezeului nostru, să-Ţi slujim şi să lucrăm, până când dezlegându-ne de legăturile trupului şi trecând vămile văzduhului, să dobândim cereştile Tale locaşuri, unde stând de-a dreapta Slavei Tale, împreună cu Arhanghelii şi Îngerii şi cu toţi Sfinţii, vom proslăvi Preasfânt Numele Tău, împreună cu Părintele Tău Cel fără de început şi cu Preasfântul şi Bunul şi de Viaţa Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfantului Gheorghe

2010-04-22T13:52:00.000-07:00

Acatistul Sfantului Gheorghe

Gheorghe - Sfant Mare Mucenic !

(23 aprilie)

Troparul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe (glas 4)

Ca un izbavitor al celor robiti si celor saraci folositor, neputinciosilor doctor, conducatorilor ajutator, Purtatorule de biruinta, Mare Mucenice Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.

Condacul 1

Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toti din suflet sa-i cantam, laudandu-l pe el in sfintitele locasuri, ca pe un preastralucit mare soare al mucenicilor; si ca unul aparator al credinciosilor si ajutator, cu credinta sa-i strigam: Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Icosul 1

Inger intru nevointa cu adevarat te-ai aratat, purtatorule de biruinta al lui Hristos Gheorghe; ca materialnic si cu trup fiind, vitejeste pentru credinta ca un nematerialnic si fara de trup te-ai nevoit; pentru aceasta strigam tie unele ca acestea:

Bucura-te, ca te-ai aratat fire mai presus de fire.
Bucura-te, ca te-ai aratat materie mai presus de materie.
Bucura-te, tanarule, veselule si preafrumosule.
Bucura-te, incepatorule de nevointa al lui Hristos preaalesule.
Bucura-te, inger in trup, care covarsesti pe cei muritori.
Bucura-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea.
Bucura-te, ca intru nevointa in chipul soarelui te-ai aratat.
Bucura-te, ca, dupa fel, ca un inger te-ai infatisat.
Bucura-te, adevarata lucrare a darului.
Bucura-te, curata nelucrare a firii.
Bucura-te, cel prin care credinta s-a inaltat.
Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a stricat.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 2

Vederile mintii avandu-le curatite, ai ales mai mult a patimi pentru Ziditorul si impreuna a muri cu El, decat a trai si a avea vremelnica castigare; caci ai dorit a te incununa cu cununa mucenicilor si a canta Domnului: Aliluia!

Icosul 2

Gheorghe, de trei ori fericite, plugar al cinstirii de Dumnezeu te-ai aratat dupa numire; iar necinstirii dezradacinator, toata inselaclunea idolilor din radacina smulgand-o. Pentru aceasta, vrednic esti a auzi de la toti acestea:

Bucura-te, semanatorul copacilor dreptei credinte.
Bucura-te, taietorul neghinelor inselaciunii.
Bucura-te, ca ai smuls spinii idolilor.
Bucura-te, ca ai semanat holda credintei.
Bucura-te, ca pomi cu veselitoare roade ai adus lui Hristos.
Bucura-te, ca pe multi ai adus mantuiti lui Dumnezeu.
Bucura-te, purtatorule de grija al sadurilor slujirii Treimii.
Bucura-te, taietorul radacinilor credintei pagane.
Bucura-te, cel ce ai aratat pamantul cel neroditor.
Bucura-te, cel ce l-ai aratat luiDumnezeu roditor.
Bucura-te, cel prin care nedumerirea s-a pierdut.
Bucura-te, cel prin care cunostinta de Dunmezeu a rasarit.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 3

Din inaltime putere primind, te-ai aratat viteaz ostean nevoitorule al nestricatului Imparat Iisus, de stricaciosul imparat netemandu?te; ci de Dunmezeu luminat fiind, Domnului strigai asa: Aliluia!

Icosul 3

Avand, o, purtatorule de biruinta, ca o mare pavaza credinta lui Hristos in inima, ca un leu ravnind, in mijiocul nevointei barbateste ai stat, cu indrazneata cugetare. Pentru aceasta te binecuvantam zicand:

Bucura-te, incepatorule de toata biruinta al lui Dumnezeu.
Bucura-te, voievodule al lui Hristos.
Bucura-te, luptatorule nebiruit al credintei.
Bucura-te, de biruinta purtatorule, mare nevoitorule al Duhului.
Bucura-te, preatare David, care ai omorat pe Goliat.
Bucura-te, preaviteazule Samson, care ai biruit pe cei de alt neam.
Bucura-te, al dreptei credinte in lupte biruitorule.
Bucura-te, al gresitei credinte puternic cioplitorule.
Bucura-te, ca esti imbogatit cu inima de fier.
Bucura-te, ca te lauzi cu piept de diamant.
Bucura-te, viteazul Crucii cel biruitor.
Bucura-te, uriasul credinciosilor cel de cununa purtator.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 4

Dupa Ziditorul cu ravna ravnind, ca Ilie de demult, tu insuti indemnandu-te, intru nevointe ai intrat; ca n-ai suferit a unge capul tau, Sfinte, cu untdelemnul pacatosilor. Pentru aceea vrednicia de voievod ai aruncat-o lor, cantind lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

AIe slujitorilor de idoli defaimatoare porunci cele scrise impotriva crestinilor si a lui Hristos auzin-du-le, purtatorule de lupte, cu sufletul te-ai ranit ca un urmator al lui Hristos; pentru aceea, lumea si trupul dispretuind, auzi acestea:

Bucura-te, ca ai urat bogatia cea stricacioasa,
Bucura-te, ca ai impartit bogatia aceasta saracilor.
Bucurat-te, luptatorule impotriva indulcirilor pamantesti.
Bucura-te, mai inaltule decat bunatatile cele materialnice.
Bucura-te, ca ai calcat pe toata lumea cu picioarele.
Bucura-te, ca ai dispretuit marirea cea trecatoare.
Bucura-te, ca ai trecut cu vederea floarea tineretii.
Bucura-te, ca nu te-ai milostivit de frumusetea trupului.
Bucura-te, ca nu ti-ai crutat cu nimic viata.
Bucura-te, vrajmasule neimpacat al trupului.
Bucura-te, ca ai avut neimpatimirea de catre toate.
Bucura-te, ca ai luat biruinta peste patimile toate.
Bucurat-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 5

Dumnezeiasca iubire ai avut in inima ta, Mucenice, si foc al dragostei celei catre Hristos; de care, infierbantandu-ti-se mintea, indumnezeit cu totul si infocat te-ai facut; si pe toate acestea de fata ca un vis le-ai socotit, strigand lui Dunmezeu: Aliluia!

Icosul 5

Catre inchinatorul de idoli, Diocletian, zicea nevoitorul Gheorghe: Pentru ce intarzii judecatorule si nu-mi gatesti in graba toate chinurile? Caci pe toate sunt gata a Ie primi pentru Ziditorul meu. De aceea auzi:

Bucura-te , nemasurata iubire catre Dumnezeu.
Bucura-te, infocata dorinta catre Hristos.
Bucura-te, foc nestins al dragostei celei dumnezeiesti.
Bucura-te, iubirea cea neincetata a Stapanului.
Bucura-te, ca pe toate le-ai dat si pe Hristos L-ai cumparat.
Bucura-te, ca, pentru Dumnezeu, ai socotit desfatari toate cele dureroase.
Bucura-te, ca ai biruit prin dor dorul trupului.
Bucura-te, ca ai stins vapaia prin vapaie.
Bucura-te, primitorul bunei desfatari.
Bucura-te, cel ce duhovniceste iubeai si impreuna asemenea erai iubit.
Bucura-te, cel ce de sineti cu totul te-ai instrainat.
Bucura-te, ca de Hristos cu totul te-ai apropiat.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 6

Cu totul s-a spaimantat tiranul de prea minunata barbatie a ta, Mucenice Gheorghe, si de cuvintele tale detunandu-se, peste uimit si fara de glas s-a facut, caci nu avea ce sa zica, nici nu stia sa cante Domnului: Aliluia!

Icosul 6

Luminat, o, Mucenice, in auzul tuturor in mljlocul luptei ai strigat: Unul este Dunmezeu-Treimea: Tatal si Fiul si Duhul Sfant; si Hristos este Dumnezeu. Pentru aceasta te binecuvantam pe tine zicind:

Bucura-te, stralucite al Treimii propovaduitorule.
Bucura-te, vesel trambitator al credintei.
Bucura-te, privighetoare cu dulce glas si mult viersuitoare.
Bucura-te, randunea cantatoare si rasunatoare.
Bucura-te, buze in cer tunatoare a Dumnezeirii lui Hristos.
Bucura-te, limba de miere curgatoare a iconomiei lui Hristos.
Bucura-te, al cuvantarii de Dumnezeu, propovaduitorule.
Bucura-te, ritor impodobit al credintei.
Bucura-te, sirena atragatoare a Parintelui.
Bucura-te, psaltire a Duhului bine rasunatoare.
Bucura-te, cel prin care adevarul s-a aratat.
Bucura-te, cel prin care minciuna s-a infruntat.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 7

Mari dupa tot chipul sunt felurile chinurllor, pe care le-ai suferit, Mucenice; caci, numai cugetand cineva la ele, i se frange chiar inima. Dar tu pe acestea le-ai suferit, cu bucurie cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Tanar cu varsta, dar batran cu mintea, te-ai aratat, o, Mucenice Gheorghe; pentru aceea si chinurile cu barbatie, ca si cum altul le?ar fi patimit, le-ai suferit cu viteaza cugetare; de aceea cantam tie unele ca acestea:

Bucura-te, ca pantecele ti-a fost impuns cu ascutisul sulifei.
Bucura-te, ca trupul cu vine de bou ti-a fost lovit.
Bucura-te, ca ai fost batut peste gura cu multe toiege.
Bucura-te, ca ti-au fost legate mainile cu lanturi.
Bucura-te, ca ai fost tras pe roata cea cu ascutisuri.
Bucura-te, ca pieptul tau cu pietre a fost strivit.
Bucura-te, ca ai purtat incaltaminte inrosita in foc.
Bucura-te, ca ai petrecut trei zile in groapa cu var.
Bucura-te, ca ai baut inveninatoare bauturi.
Bucura-te, ca ai locult adeseori in temnita.
Bucura-te, ca ai fost pus in sulite prea ascufite.
Bucura-te, ca ai luat sfarsitul prin sabie.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 8

Cu total straine si preamarite sunt toate minunile cate ai facut, Mucenice Gheorghe, in luptele tale; si, dupa suferinte nenumarate, cu barbatie mare si cu putere, dand lauda lui Dumnezeu, ai cintat: Aliluia!

Icosul 8

Purtatorule de chinuri, avand in pieptul tau intreg pe Hristos, Cel ce este minunat intre sfinti, prin acesta lucrai minunile cele infricosatoare si mai presus de minte; de care noi inspaimantandu?ne, cu mirare strigam:

Bucura-te, cel ce varfurile sulitelor ai nesocotit.
Bucura-te, cel ce ai biruit chinurile rotii.
Bucura-te, ca te-ai aratat mai tare decat varul.
Bucura-te, ca ai invins puterea veninului.
Bucura-te, ca din mormant ai ridicat pe un mort dedemult.
Bucura-te, ca ai inviat boul lui Glicherie.
Bucura-te, cel ce ai izbavit un copil din Bulgaria.
Bucura-te, cel ce ai scapat un copil din Creta.
Bucura-te, cel prin care copilul a biruit.
Bucura-te, cel de care negutatorii s-au oprit.
Bucura-te, cel ce ai primit stalpul vaduvei.
Bucura-te, ca i-ai surpat pe zeii elinilor.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 9

Pe tine toata firea ingerilor vazandu-te stand in mijiocul luptei, tanar si putenic prin Hristos, singur luptandu-te, plesnind cu mainile te lauda; si bucurandu-se, pe Domnul slavea, cantand: Aliluia!

Icosul 9

Ritor al dogmelor credintei fiind, de trei ori fericite, si minuni multe savarsind, pe tine vazandu-te popoarele pe pamant, catre dumnezeiasca credinta a lui Hristos se indemnau, si se bucurau cu duhul, strigand tie unele ca acestea:

Bucura-te, privelistea ingerilor.
Bucura-te, privirea oamenilor.
Bucura-te, indulcirea puterilor ceresti.
Bucura-te, veselia oamenilor pamantesti.
Bucura-te, ca te-ai facut marire cerului si pamantului.
Bucura-te, ca bucurie ai adus ingerilor si oamenilor.
Bucura-te, desfatarea frumoasa a lumii celei de sus.
Bucura-te, lauda dumnezeiasca a lumii celei de jos.
Bucura-te, dulce stralucire a mintilor.
Bucura-te, dulce intrumusetare a sufletelor.
Bucura-te, cel prin care Biserica se veseleste.
Bucura-te, cel prin care toata lumea dantuieste.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 10

Ceata demonilor, vazindu-te pe tine, Mucenice, ca i-ai biruit pe ei prin lupta, caderea lor cu suspin amar o plangeau si acestea ziceau: Cum a biruit purtatorul de trup pe cei iara de trup si lui Dumnezeu canta: Aliluia!

Icosul 10

Toiag de biruinta mare si atotputernic ai ridiucat asupra amagirii elinilor; pentru aceasta si purtator de biruinta te numesti, Mucenice Gheorghe; de care noi, minunindu-ne, spre lauda strigam unele ca acestea:

Bucura-te, pierzatorul demonilor.
Bucura-te, surpatorul elinilor.
Bucura-te, cel ce ai sfaramat pe idolii cei neinsufletiti.
Bucura-te, cel ce ai vadit mestesugirile lor.
Bucura-te, ca ai infruntat stapaniri si incepatorii.
Bucura-te, caci cu varsarea sangelui tau pe leviatan l-ai inecat.
Bucura-te, cel ce focul amagirii l-ai stins.
Bucura-te, cel ce latirea politeismului al restrans-o.
Bucura-te, infricosatorule arzator al capistilor.
Bucura-te, preaputernicule sfaramator al idolilor.
Bucura-te, cel din a carui pricina satana suspina.
Bucura-te, cel prin care paganismul ofteaza.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 11

Cetele tuturor sfintilor intampinau, o, Mucenice, sfant sufletul tau, cand se suia la ceruri, si cu ingerii cantare de biruinta lui Dumnezeu strigau cu veselie, cantand impreuna: Aliluia!

Icosul 11

Lumina cea neapusa a Sfintei Treimi o vezi nemijlocit, o, Gheorghe Mucenice, si te bucuri acum de bucuria cea adevarata, nesfarsita si negraita, pentru chinurile ce ai suferit. Pentru aceasta strig tie:

Bucura-te, ca te desfatezi in viata cea fara de moarte.
Bucura-te, ca te impartasesti de lumina cea negraita.
Bucura-te, vorbitorule cu nematerialnicii ingeri.
Bucura-te, cel ce impreuna petreci cu toti sfintii.
Bucura-te, ca Impreuna ai patimit cu Hristos, Cel ce a patimit mai Inainte.
Bucura-te, ca acum te-ai marit impreuna cu Cel ce S-a preasiavit.
Bucura-te, cel ce ai dobandit imparatia cerurilor.
Bucura-te, cel ce te-ai impartasit de vesnica marire.
Bucura-te, cel ce porti cununa cea nevestejita.
Bucura-te, cel ce ai luat dupa dar indumnezeirea.
Bucura-te, neincetat-vazatorule al lui Dumnezeu.
Bucura-te, dumnezeiescule impreuna-mostenitor al lui Hristos.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 12

Dar ai luat, Mucenicule, de la Dumnezeu, a vindeca patimile sufletelor si ale trupurllor; pentru aceasta, da-le pe acestea si noua slujitorilor Bisericii tale, celor ce de amandoua suntem lipsiti, dar care cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Cu cantari de psalmi serband amintirea si luptele tale, Mucenice, te Iaudam pe tine si te binecuvantam din suflet, ca pe un fierbinte aparator al lumii, si toti cu cantarile, ca si cu buzele, sarutandu-te, strigam catre tine:

Bucura-te, comoara cea nefurata a saracilor.
Bucura-te, mare aparator al vaduvelor.
Bucura-te, binefacatorule in felurite imprejurari al credinciosilor.
Bucura-te, doctorule fara de plata al bolnavilor.
Bucura-te, ca te faci tuturor toate, pentru Hristos.
Bucura-te, ca scapi pe toata lumea din nevoi.
Bucura-te, grabnic ajutatorule al celor in nevoi.
Bucura-te, dulce mangaietor al intristarilor.
Bucura-te, izvorule nesecat al minunilor.
Bucura-te, curgere neincetata a darurilor.
Bucura-te, minunea Bisericii celei din Lida.
Bucura-te, rugatorule si mijlocitorule al tuturor.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 13

O, Mucenice Gheorghe, nume dulce si scump tuturor credinciosilor, aceasta scurta lauda, ce o aducem tie, cu blandete primeste-o, si de tot felul de intamplari fereste pe cei ce canta lui Dunmezeu: Aliluia!

(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se repeta Icosul 1 si Condacul 1.

Acatistul Învierii Domnului

2010-04-04T09:51:00.000-07:00

Condacul 1
Aparatorul cel mare si Doamne, biruitorul mortii celei vesnice, ca cei ce ne-am izbavit de omorarea cea duhovniceasca, cele de lauda aducem Tie, noi robii Tai si zidirea Ta. Cel ce ai biruinta asupra mortii, de moartea pacatelor slobozeste-ne pe noi, care graim: Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Icosul 1

Ingerii, Invierea Ta, Hristoase Mantuitorule, neincetat o lauda in ceruri. Si pe noi, cei de pe pamint, invredniceste-ne cu inima curata a-Ti canta Tie unele ca acestea:

Iisuse, Cel nepatruns, Care luminezi pe toti credinciosii, lumineaza-ne si pe noi cei ce traim in intunericul necunostintei;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti si la toate le dai viata, inviaza-ne si pe noi, cei omoriti in pacate;

Iisuse, Cel ce Te-ai inaltat la cer si ai inaltat pe cei ce nadajduiesc intru Tine, inalta-ne si pe noi, cei plecati spre pamint;

Iisuse, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si partasi slavei Tale ii faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne lipsi pe noi de slava Ta;

Iisuse, Cel ce vei veni sa judeci viii si mortii, nu ne judeca pe noi dupa faradelegile noastre, ci miluieste-ne dupa mare mila Ta;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 2

Vazand, Doamne, oamenii cazuti, Te-ai intrupat si ai inviat pe toti, daruindu-le celor inviati toate spre mantuire. Inviaza-ne si pe noi cei omoriti din pricina pacatelor, ca sa-Ti cantam Tie: Aliluia!

Icosul 2

Mintea nu pricepe dumnezeiasca taina, cum izvorul vietii inviaza, omorand moartea. Pentru aceasta, numai cu inima simtind bucuria invierii si astfel fiind luminati, cu glas de bucurie duhovniceasca graim catre Tine unele ca acestea:

Iisuse, Cel ce ai intrat prin usile incuiate, intra si in casa sufletelor noastre;

Iisuse, Cel ce ai intampinat in cale pe ucenicii Tai, intampina-ne si pe noi, pe calea acestei vieti, si ne mantuieste;

Iisuse, Cel ce ai aprins inimile lor cu cuvintele Tale, aprinde si inima noastra cea rece, spre dorirea de slava Ta;

Iisuse, Cel ce Te-ai cunoscut intru frangerea painilor, da-ne si noua a Te cunoaste in dumnezeiasca impartasanie;

Iisuse, Cel ce ai fagaduit pe Duhul Sfant ucenicilor Tai, trimite-ne si noua pe acest Duh mangaietor de la Tatal;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 3

Cu puterea Ta, cea dumnezeiasca, inviind pe Lazar, inviaza-ne si pe noi cei ce suntem doborati de patimi si zacem in pacatul nepocaintei, ca sculandu-ne dupa glasul Tau, sa cantam cantare: Aliluia!

Icosul 3

Avand putere asupra mortii, sufletele le-ai chemat din moarte, Iisuse. Cheama-ne si pe noi, din adancul pacatelor noastre, ca si noi, curatindu-ne simtirile, Tie, celui ce stralucesti cu lumina cea neapropiata, cu bucurie sa-Ti aducem cantare de biruinta, asa:

Iisuse, biruitorul mortii, biruieste patimile noastre cele rele;

Iisuse, Datatorule de viata, da-ne si noua o viata mantuitoare;

Iisuse, izvorul bucuriei, bucura inima noastra intru indreptarile Tale;

Iisuse, Cel ce ai saturat, cu cinci paini si doi pesti, cinci mii de barbati in pustie, afara de femei si copii, hraneste-ne si pe noi cu painea Ta cereasca;

Iisuse, nadejdea celor cazuti, scoate-ne si pe noi din adancul rautatilor noastre;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 4

Viforul patimilor ne tulbura si ne ineaca; ci Te rog pe Tine Iisuse, intinde-ne, ca si lui Petru, mina Ta cea de ajutor si, cu puterea Invierii Tale, ridica-ne si ne inalta a cinta Tie: Aliluia!

Icosul 4

Avand imbucuratoarea veste a invierii Tale, Iisuse, cerurile cu vrednicie se veselesc si pamintul se bucura; iar noi, praznuind veselia cea vesnica, indraznim a-Ti canta unele ca acestea:

Iisuse, Cel ce sezi intru lumina cea neapropiata, fii aproape tuturor crestinilor, dupa indurarile Tale;

Iisuse, Cel ce iubesti zidirea Ta, nu ne uita pe noi cei de pe urma;

Iisuse, Cel ce atragi inimile noastre la Tine, intoarce la Tine si inima noastra cea ticaloasa;

Iisuse, Cel ce implinesti toate cererile cele bune, implineste si doririle noastre cele bune, ca mai mult decat toate sa Te iubim pe Tine;

Iisuse, Cel ce primesti orice picatura de lacrimi, nu departa rugaciunile noastre;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 5

Viata de Dumnezeu placuta izvoraste din Tine, o, Iisuse, Fiul Dumnezeului celui viu. Pentru aceea Te rugam pe Tine, ca sa nu ne piarda pe noi ucigatorul de suflete, nici sa ne inchida gura ca sa murim nepocaiti, ci invredniceste-ne sa-Ti cantam: Aliluia!

Icosul 5

Vazand cu Duhul pe Dumnezeu inviat, veniti sa bem bautura noua, nu din piatra stearpa si neroditoare, ci din izvorul nestricaciunii si purtatorul de viata mormant al Mantuitorului, care, pe pamintul cel neroditor al sufletelor noastre udandu-l, ne-a invatat pe toti a canta unele ca acestea:

Iisuse, Cel ce ne-ai poruncit sa primim scump sangele Tau, invredniceste-ne fara de lipsa, a primi acest prea cinstit sange;

Iisuse, Cel ce trimiti ploaie asupra celor drepti si asupra celor pacatosi, stropeste-ne si pe noi cu harul Tau, ca sa aducem roada duhovniceasca;

Iisuse, Cel ce nu Te-ai scarbit de pacatoasa care Ti-a sarutat cu lacrimi de pocainta picioarele Tale, da-ne si noua a-Ti uda picioarele Tale cu lacrimi de umilinta;

Iisuse, Cel ce ai intarit pe Toma in credinta invierii Tale, da-ne si noua credinta nefatarnica;

Iisuse, Cel ce ai zis: cautati si veti afla, da-ne si noua a Te gasi pe Tine;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 6

Propovaduind cu duhul neincetat bucuria invierii tale, celei purtatoare de viata, Iisuse, Dumnezeul nostru, da sa fim si noi, pacatosii, partasi acestei invieri, ca neincetat sa cantam in Ierusalimul cel de sus: Aliluia!

Icosul 6

Stralucind la toata lumea cu invierea Sa Domnul Iisus Hristos, acum toate le-a umplut de lumina: si cerul si pamintul si cele de dedesubt; ca sa praznuiasca toata zidirea Invierea lui Hristos, intru care intariti fiind vom canta unele ca acestea:

Iisuse, Cel ce toate le umpli de lumina Ta, lumineaza si ochii nostri cei intunecati;

Iisuse, Cel ce ai impreunat cerul cu pamintul, ridica-ne si pe noi de pe pamant la cer;

Iisuse, Cel ce Te-ai pogorat cu lumina Ta cea dumnezeiasca in cele de dedesubt, pogoara-Te si in adancul inimilor noastre;

Iisuse, Cel ce ai scos din temnitele iadului sufletele ce te asteptau, scoate-ne si pe noi, pacatosii, din intunericul mahnirii, caci viata noastra de iad s-a apropiat;

Iisuse, Cel ce tuturor le intinzi prea curatele Tale maini, cuprinde-ne si pe noi, ticalosii, in bratele Tale;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 7

Vrand Domnul Hristos ca sa descopere oamenilor puterea dumnezeirii Sale, S-a acoperit cu pecetea lui Caiafa si nestricand-o, inaintea celor ce-L pazeau, ca un purtator de biruinta s-a sculat si ne-a invatat a-i canta: Aliluia!

Icosul 7

Minunat si cu neputinta este a pricepe, cum ieri ne-am ingropat impreuna cu Tine, Hristoase, iar azi ne sculam impreuna cu Tine, in Duh. Dar cu bucurie Iti cantam Tie unele ca acestea:

Iisuse, Cel ce ai inviat si ai dat in dar tuturor viata, intraripeaza mintea noastra, ca sa-Ti urmeze Tie pururea;

Iisuse, Cel ce ai sfintit pamantul cu picioarele Tale, sfinteste si gandurile noastre, cele care se inalta la Tine;

Iisuse, Cel ce nu ai oprit a se zugravi cinstitul Tau chip, da-ne si noua a avea pururea in sufletele noastre chipul invierii Tale;

Iisuse, Cel ce ai primit cei doi bani ai vaduvei, primeste si de la noi cantarea aceasta;

Iisuse, Cel ce n-ai osindit pe femeia desfranata, ci, prin puterea Ta, ai indreptat-o pe calea cea buna, nu osandi nici buzele noastre cele intinate care Te saruta pe Tine, prin cantari de lauda;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 8

Strain lucru, ca pe Dumnezeu intrupat si inviat din morti, noi astazi cu cugetul vazindu-L, toata grija cea lumeasca sa o lepadam. Si ca pe Imparatul tuturor sa-L primim si sa-I cantam Lui: Aliluia!

Icosul 8

Totul ai fost iubire, Iisuse, catre omul cel cazut, si ai pus la dumnezeiasca straja pe de Dumnezeu graitorul Avacum, sa stea impreuna cu noi si sa arate pe ingerul cel purtator de lumina, care a grait luminat despre Invierea Ta. Pentru aceasta si noi graim Tie unele ca acestea:

Iisuse, Cel ce ai fost pazit de ostasi, trimite la straja sufletelor noastre pe ingerul pazitor, pe care noi il alungam cu pacatele noastre, ca sa ne pazeasca si sa ne calauzeasca spre mantuire, pentru invierea Ta;

Iisuse, Cel ce ai orbit cu dumnezeiasca Ta stralucire ochii celor ce Te strajuiau, intoarce ochii nostri de la desertaciune si-i lumineaza, spre cunostinta adevarului;

Iisuse, Cel ce ai intrebat pe Apostolul Petru: "Ma iubesti?", da-ne si noua sa avem chipul dragostei lui de la urma;

Iisuse, Cel ce ai iertat lui Petru Apostolul lepadarea de Tine, iarta si noua lepadarile cele din fiecare ceas, de poruncile Tale;

Iisuse, Cel ce ai dat putere Apostolilor Tai, a lega si a dezlega, dezleaga-ne si pe noi de nedreptatile noastre;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 9

Toata firea omeneasca in Tine s-a preaslavit, cu invierea Ta, Iisuse, si prin aceasta s-a daruit nestricaciune trupurilor sfintilor, adeverindu-se aceasta prin moastele sfintilor si cantandu-Ti cu umilinta: Aliluia!

Icosul 9

De Dumnezeu graitorii ritori maneca cu duhul intampinand iesirea din mormant, si in loc de mir, cantare Iti aduc Tie, ca soarelui dreptatii si Stapanului; cu ale caror cantari, primeste si aceste rugaciuni ale noastre:

Iisuse, Cel ce ai primit mirul cel varsat pe Tine, primeste si ale noastre cantari de lauda, de multumire si de cerere;

Iisuse, soarele dreptatii, lumineaza sufletele noastre cele intunecate;

Iisuse, Cel ce pe pescari i-ai facut vanatori de oameni, atrage si voia noastra cea rea, spre ascultarea Ta;

Iisuse, Cel ce pe Saul l-ai prefacut in mai-marele Apostol, intelepteste-ne si pe noi cei ce ratacim;

Iisuse, pentru rugaciunile acestui Apostol si ale tuturor sfintilor Tai, fie-Ti mila de noi pacatosii;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 10

Voind a mantui neamul omenesc, Iisuse, Te-ai pogorit pe pamant si Insuti Dumnezeu fiind, ai primit neputintele noastre, ca si in ele sa se arate puterea Ta, care ne indeamna a canta: Aliluia!

Icosul 10

Cel ce ai inviat, Iisuse Hristoase, Mantuitorul si Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce Te-ai pogorit in cele mai de jos ale pamantului si ai sfaramat legaturile cele vesnice, in care se tineau legate sufletele, slobozeste-ne si pe noi de legaturile pacatului, ca sa-Ti cantam Tie unele ca acestea:

Iisuse, Cel ce ai incredintat pe iubitul Tau ucenic Maicii Tale, incredinteaza-ne si pe noi ingrijirii ei, celei mantuitoare;

Iisuse, Cel ce suferintele Maicii Tale le-ai prefacut in bucurie, da-ne si noua, nevrednicilor, cu rabdare sa purtam crucea noastra;

Iisuse, Cel ce ai dat lumii ocrotitoare pe Maica Ta, da-ne si noua, pacatosilor, ca sa fim sub acoperamintul ei;

Iisuse, Cel ce nu ai oprit pe prunci a se atinge de Tine, da-ne si noua blandetile si curatia inimii pruncilor;

Iisuse, Cel ce ai liberat pe desfranata si i-ai poruncit de acum sa nu mai pacatuiasca, da-ne si noua ca de acum sa nu Te mai intristam;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 11

Cantare de umilinta, despre invierea Ta, binevoieste ca sa-Ti aducem Tie, Mantuitorul nostru. Si prin aceasta sa primeasca sufletele noastre mirul vindecarilor de nalucirile cele vatamatoare, ca sa-Ti cantam Tie pururea: Aliluia!

Icosul 11

Primind, prin invierea Ta, razele stralucitoare ale darului, si prin aceasta, ca prin oglinda, duhovniceste vazand scularea Ta cea aducatoare de viata, ne inchinam cinstitei Tale cruci si slavitei invierii Tale, pe care o laudam si o slavim, cantind asa:

Iisuse, Cel ce ai plecat cerul, primeste si rugaciunea noastra, ca un indurator;

Iisuse, Cel ce ai adormit cu trupul ca un muritor, omoara poftele noastre cele trupesti;

Iisuse, Cel ce Te-ai dat cu totul pentru mantuirea noastra, da-ne si noua cu totul a ne preda Tie;

Iisuse, Cel ce Te-ai suit la ceruri, ca sa pregatesti locasuri celor ce Te iubesc pe Tine, asaza-ne si pe noi in locasurile Tale;

Iisuse, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui, numara-ne si pe noi cu oile cele de-a dreapta Ta;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 12

Darul Tau da-ni-l noua, Iisuse, Cel ce pe toti ne-ai iubit, si primeste rugaciunea noastra, ca o parga, ce-Ti aducem Tie. Si departeaza de la sufletele noastre tot gandul cel viclean, ca fara osanda sa-Ti cantam Tie: Aliluia!

Icosul 12

Cantand preaslavita invierea Ta, Te slavim pe Tine, o, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, si credem ca daruiesti tuturor viata vesnica. Pentru aceasta, intru aceasta numita si sfinta zi, ca fratii unul pe altul sa ne imbratisam. Iar pe cei ce ne urasc pe noi, sa-i iertam pentru invierea Ta. Deci cu o gura si cu o inima sa cantam unele ca acestea:

Iisuse, Cel ce binecuvintezi pe cei ce Te binecuvinteaza pe Tine, binecuvinteaza si acum osteneala noastra cea dupa putere;

Iisuse, Cel ce sfintesti pe cei ce nadajduiesc intru Tine, sfinteste si doririle si gandurile noastre;

Iisuse, Cel ce Te-axi fagaduit sa fii cu cei credinciosi pina la sfarsitul veacului, fii neincetat si cu noi pacatosii;

Iisuse, Cuvintul cel Adevarat al Tatalui, curata cuvintele noastre cele nevrednice, ca sa Te laudam pe Tine;

Iisuse, Pastile cele mantuitoare, care duc de la moarte la viata, salasluieste-ne in locasul Tau, luminandu-ne haina sufletelor noastre;

Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Condacul 13

O, Iisuse Hristoase, Cel ce ai calcat cu moartea pe moarte si celor din morminte le-ai daruit viata, primeste ca un miros de buna mireasma duhovniceasca aceasta putina rugaciune. Si daruieste-ne noua, celor ce suntem in mormantul nesimtirii, viata vesnica, ca sa-Ti cantam Tie: Aliluia!

(Apoi se zice iarasi Icosul intai si Condacul intai.)

Aparatorul cel mare si Doamne, biruitorul mortii celei vesnice, ca cei ce ne-am izbavit de omorarea cea duhovniceasca, cele de lauda aducem Tie, noi robii Tai si zidirea Ta. Cel ce ai biruinta asupra mortii, de moartea pacatelor slobozeste-ne pe noi, care graim: Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre!

Rugaciune la Invierea Domnului

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ia aminte la rugaciunile pe care Ti le aducem din buzele noastre necurate si curatindu-ne de toata intinaciunea, acopera-ne cu harul milostivirii Tale! Nu avem cuvinte, Doamne si Stapanul vietii noastre, sa-Ti multumim dupa cuviinta pentru marele dar pe care ni l-ai facut si ni-l faci in fiecare an prin pogorarea Sfintei Lumini la Mormantul Tau; nu suntem vrednici de o minune atat de mare, dar desi nu suntem vrednici a grai de acest mare dar pe care l-ai facut Bisericii Tale, nici nu ne putem opri sa multumim dupa puterile noastre ca ne-ai aratat acest semn, ca sa pricepem ca esti cu adevarat viu in Biserica Ta cea dreptmaritoare pe care portile iadului nu o vor birui.

Tu, Cel ce ai zis:"Eu sunt cu voi pana la sfarsitul veacurilor", ne-ai aratat aceasta in multe feluri si in chip ales la marele Praznic al Invierii. Slava Tie, Doamne, ca acoperi Biserica Ta! Slava Tie, Doamne, ca ii intaresti pe credinciosi! Slava Tie, Doamne, ca ai binecuvantat pamantul cu Mormantul Tau! Ne aducem aminte de cate minuni ai facut la acest datator-de-viata Mormant. Cum vom uita Stalpul Ortodoxiei. Cum vom uita ca atunci cand ereticii au dat bani sarazinilor, pentru a nu-i lasa pe credinciosi sa intre in Biserica Sfantului Mormant, Lumina Sfanta a tasnit afara, spargand un stalp de piatra? Cum vom uita bucuria Patriarhului Sofronie si a celorlalti credinciosi vazand dovedita credinta lor curata ca Tu, Doamne Iisuse Hristoase, esti cu adevarat capul si ocrotitorul Bisericii?

Nu vom putea uita, Doamne, pentru ca prea mare este dragostea pe care ne-ai aratat-o. Si luand aminte la cuvintele Tale: „ Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut", cu inimile noastre marturisim ca la Praznicul Invierii trimiti Sfanta Lumina ca binecuvantare pentru cei credinciosi. Pentru aceasta Te rugam, Doamne Iisuse Hristoase, trimite harul Tau peste noi si fa din inima noastra lacas al Luminii Tale celei neapropiate, ca peTine sa Te slavim, Iubitorule de oameni, impreuna cu Parintele Tau cel fara de inceput si cu Preasfantul si De-Viata-Facatorul Tau Duh, acum si pururi si in vecii vecilor. Amin!

Acatistul Intrarii Domnului in Ierusalim

2010-03-27T08:05:00.000-07:00

sursa foto

Rugaciunile incepatoare, apoi:

Condacul 1:

Alesule Împărat al Sionului de Sus, Blândule Biruitor şi Dreptule Izbăvitor, Cel ce întru cele de sus eşti purtat de Heruvimi şi cântat de Serafimi, Te vedem acum pe mânz de asin intrând in Ierusalim, la patima cea de voie. Pentru acesta ne închinăm coborârii Tale celei negrăite şi cu stâlpări şi ramuri de copaci, Te întâmpinăm în smerenie si cu pruncii Îti cântăm: Binecuvântat esti Cel ce vii intru numele Domnului! Osana întru cei de sus!

Icosul 1:

Cetele Arhanghelilor şi ale îngerilor au văzut, cu frică şi cu cutremur din înăltimile ceresti, intrarea Ta în Ierusalim, la patima cea de bună voie, Hristoase Mântuitorule. În chip nevăzut Te-au urmat cu Apostolii şi cu pruncii evreilor au cântat: “Osana întru cei de Sus” si au zis unele ca acestea:

Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul nostru, că ai cercetat şi ai săvârsit mântuirea poporului Tău.
Binecuvântat esti, Stăpâne Hristoase că ai venit si ai dăruit prin Cruce mântuire a fiilor Tăi.
Binecuvântat esti, Cel ce ai venit să-l chemi pe Adam din adâncurile iadului.
Binecuvântat eşti, Cel ce ai venit să slobozeşti pe Eva din mâhnirea cea de demult.
Binecuvântat eşti, Cel ce ai binevestit pace lui Israel şi mântuire neamurilor.
Binecuvântat eşti, Cel ce ai vestit Noul Legământ prin curgerea Sângelui Tău.
Binecuvântat esti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!

Condacul 2:

Văzându-Te Marta şi Maria pe Tine, Iisuse, că ai venit iarăşi în Betania cu şase zile înainte de Paşti, Ţi-au gătit cină mare, iar Lazăr, fiind unul din cei ce şedeau la masă, Marta cu sârguinţă Iţi slujea, Dătătorule a toate, Maria, însă, partea cea bună si-a ales, fiindu-Ti recunoscătoare pentru învierea fratelui ei si luând o litră cu mir de nard curat, de mare pret, Ti-a uns preacuratele Tale picioare şi le-a şters cu părul capului ei şi cu iubire, din preaplinul inimii Ţi-a cântat: Aliluia.

Icosul 2:

Intelesul cel greu de pătruns al venirii Tale la patima cea de voie neputând să-l priceapă, Iuda, care, voind să Te vândă, s-a tulburat văzând că Maria Îti unge cu mir picioarele Tale, Doamne, a zis: De ce s-a făcut această risipă? Mirul acesta se putea vinde cu trei sute de dinari si să fie dati săracilor. Dar el a zis aceasta, nu pentru că avea grijă de săraci, ci pentru că era fur. Tu însă Doamne, stiind că în curând vei suferi moarte, ai îndreptăţit această femeie, zicând: “Să o lăsăm, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat”. Pentru aceasta, cinstind venirea Ta la patima cea de bunavoie, Îţi cântăm aşa:

Binecuvântat esti, Doamne, ca la cina ai fost gătit de Maria pentru îngropare.
Binecuvântat eşti, Iisuse, că ai fost osândit la moarte de către Iuda, în sufletul lui, încă fiind în Betania.
Binecuvântat esti, Cel ce ai venit în Betania, în casa păcii, ca să primeşti ungere cu mir de la Maria.
Binecuvântat esti, Cel ce ai venit la Ierusalim, la patima de bunăvoie, ca să vestesti lumii întregi iubirea.
Binecuvântat eşti, Cel ce pe Lazăr l-ai sculat din morti, ca venirea Ta să fie cu putere.
Binecuvântat eşti, Cel ce Însuţi Te-ai sculat din mormânt, ca intrarea Ta să fie cu tărie.
Binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!

Condacul 3:

Având cu adevărat putere Dumnezeiască, Stăpâne Hristoase, foarte de ai plecat din Betania
apropiindu-Te de Betfaghe, ai trimis pe doi din ucenicii Tăi, zicând: Mergeţi in satul dinaintea voastră şi acolo veţi găsi un asin şi un mânz legat, pe care nimeni dintre oameni n-a şezut vreodată. Si dezlegându-I să Mi-l aduceti. Si dacă va întreba cineva: Pentru ce îl dezlegaţi?, veţi zice că Domnului îi trebuieste si să cântati: Aliluia.

Icosul 3:

Plecând ucenicii au adus asinul şi mânzul şi şi-au pus hainele peste acesta. Tu, însă, Dumnezeu fiind, purtat de Heruvimi, pentru noi, te-ai aşezat pe mânzul asinei si, ca un Impărat blând cu pace ai săvârşit intrarea în cetatea Părintelui Tău David. Pentru aceasta si noi Te întâmpinăm cu aceste laude:

Binecuvântat esti, Cel ce împreună cu Tatăl, întru cele înalte şezi pe tron dar ai binevoit să stai şi pe mânzul asinei.
Binecuvântat eşti, Cel ce în ceruri eşti închinat de Puterile Înalte, iar pe pământ ai primit închinare de la prunci.
Binecuvântat eşti, Cel ce împărăteşti cu tărie veacurile si ai venit cu slavă în Ierusalim. Binecuvântat eşti, Cel ce priveşti la cei smeriti si cu blândete ai venit Întru ale Tale. Binecuvântat eşti, Cel ce şezând pe asin necuvântător, ai vrut să dezlegi necuvântarea cea de demult.
Binecuvântat eşti, Cel ce întru cele de jos primind micşorarea, sus, în ceruri, ai şezut împreună cu Tatăl şi cu Duhul.
Binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana întru cei tie sus!

Condacul 4:

Furtună de gânduri îndoite imi tulbură mintea cum voi putea cânta cu vrednicie taina coborârii Tale, Doamne, că, având tron Cerul, ai şezut pe mânzul asinei, ca să-l cauţi pe om, vrând să dezlegi necuvântarea lui cea mai dinainte, ca să se plinească cele spuse de Zaharia, proorocul, care zice: Bucură-Te foarte, fiica Sionului, veseleste-Te fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul Tău vine la Tine drept biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei”. Pentru aceasta preaslăvim intrarea Ta cu pace, călare pe mânz, în Ierusalim şi din adâncul sufletului Îti cântăm: Aliluia.

Icosul 4:

Auzind multimile care au venit la prăznuire, că Tu, Doamne, intri în Ierusalim, s-au adunat împreună şi îşi aşterneau hainele lor pe cale, alţii tăiau ramuri de copaci şi mergând în urma Ta cântau: Osana, fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Binecuvântată este Împărătia ce vine întru numele Domnului şi tatălui nostru David! Osana, întru cei de sus! Pentru aceasta si noi în această zi de înainte prăznuire, purtând semnele Învierii Tale, ramuri de copaci, ca unui Biruitor al mortii iti cântăm:

Binecuvântat eşti, Împăratul lui Israel, Care ai venit să cauţi Împărăţie care nu este din lumea aceasta.
Binecuvântat eşti, Fiul lui David, Cel ce nu ai vrut să frângi trestia plecată.
Binecuvântat eşti, Păstorul cel Bun, care ai venit să cauţi oaia cea pierdută.
Binecuvântat eşti, Mielule fără răutate, care ai voit să Te aduci jertfă pe Tine însuti.
Binecuvântat eşti, Stăpâne al făpturii, care ai fost întâmpinat cu iubire de zidirea Ta.
Binecuvântat eşti, împăratul Slavei, care ai fost întâmpinat de ucenici cu slavă împărătească şi proslăvit de prunci.
Binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!

Condacul 5:

Fiind din veac îmbrăcat în frumusete si tărie Dumnezeiască, Doamne ai venit cu slavă în Sion si Te-ai urcat pe muntele Măslinilor, ca să se împlinească proorocia, lui Naum: Iată, ca pe munţi sunt picioarele celui ce binevesteşte, ale celui ce vesteşte pacea! Prăznuieste Iuda sărbătorile Tale si împlineşte făgăduinţele Tale! Şi să se împlinească iarăşi, altă proorocie a părintelui Tău David: Văzut-au Dumnezeule, alaiul Tău, alaiul Dumnezeului Meu, celui întru sfinţi. Când însă Te-ai apropiat de poalele muntelui Măslinilor, mulţimea ucenicilor a începu să se bucure să laude pe Dumnezeu cu mare glas, proslăvindu-Te îndoit pentru minunile ce le-a văzut la Tine zicând: Binecuvântat este Împăratul Cel ce vine întru numele Domnului!
Pace, pe pământ şi slavă întru cei de sus! Pentru aceasta şi noi astăzi, ca un Nou Israel, ca o limbă a bisericii bucurându-ne cântăm: Aliluia.

Icosul 5:

Văzând fariseii că bucuria poporului se inmulţeşte foarte şi ucenicii Tai strigă cu mare glas, mâniindu-se pe Tine, Cel ce Te-ai coborât din munte, Ti-au zis: învaţătorule, opreşte-i pe ucenicii Tai. Tu, insă, Doamne, le-ai răspuns: dacă aceştia vor tăcea, atunci pietrele vor vorbi, aşa cum a proorocit profetul Avacum, zicând: Căci piatra cea din zid strigă şi grinda din capriorii casei îi răspunde. Pentru aceasta şi noi având sufletele si inimile reci precum piatra, totusi, dupa cuvântul Tău nu încetăm a Te lăuda asa:

Binecuvântat esti, Doamne Dumnezeul nostru, căci ai venit la Ierusalim să mântuieşti pe cei păcătoşi.
Binecuvântat eşti, Hristoase Mântuitorul nostru, Cel ce ai vestit credincioşilor Tăi, că eşti aproape de noi.
Binecuvântat eşti, Fiul Tatălui, Cel ce ai venit ca prin Jertfa Crucii Tale să împaci cele cereşti cu cele pământesti.
Binecuvântat eşti, Fiul Omului, Cel ce ai venit să vesteşti lumii întregi marea iubire a Tatălui Ceresc.
Binecuvântat esti, Împărate al Celor ce împărătesc, că impărătia Ta este impărătie vesnică.
Binecuvântat eşti, Stăpâne al Stăpânitorilor, că împărăţia Ta este in tot neamul.
Binecuvântat esti, Cel ce vii întru Numele Domnului! Osana întru cei de sus!

Condacul 6:

Propovăduitorii puterii Tale Dumnezeieşti, Doamne, fiind cu Tine în Betania, au mărturisit în Ierusalim că pe Lazăr din mormânt l-ai ridicat. Pentru aceasta şi poporul Te-a întâmpinat, auzind că ai săvârşit această minune. Si oamenii grăiau unul către altul: de ce aşteptăm şi nu ieşim întru întâmpinarea Fiului lui David, cu stâlpări si cu ramuri de finic, ca să se împlinească Scriptura: Mă voi urca în finic să rup ramurile lui, pentru că Acesta este finicul dreptăţii şi despre El a grăit David: Dreptul ca finicul va înflori. Si aşa, cu ramuri în mâini Ţi-a cântat poporul: Osana, dar cu toate acestea, mai apoi, cu săbii şi cu ciomege au iesit la Tine, ca la un tâlhar, că nu stiau să cinte: Aliluia.

Icosul 6:

Strălucind în toată slava si frumusetea, când Te-ai apropiat de cetatea lui Dumnezeu, Sionul, cetatea Marelui Împărat, ai văzut, Doamne, de pe înăltimileEleonului, toate clădirile templului si alte zidiri ale cetăţii că erau frumoase foarte. Atunci ai plâns pentru sfânta cetate, Doamne, precum plânge un tată iubitor pentru fiii săi si cu lacrimi ai zis: Dacă ai fi cunoscut si tu măcar în ziua aceasta cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi. Si îndată ai mai zis că vor veni peste tine zile, când dusmanii tăi vor săpa şanţ în jurul tău şi te vor împresura şi te vor strâmtora din toate părtile. Si te vor face una cu pământul cu fiii tăi, şi nu vor lăsa piatră pe piatră pentru că nu ai cunoscut vremea cercetării tale. Iar noi, văzându-Te ca un Bun Păstor, care se întristează pentru oile sale, Îţi cântăm:

Binecuvântat esti, Păstorule ce1 Mare, care ai venit să cauţi oaia cea pierdută.
Binecuvântat esti, Arhiereule al bunătăţilor ce vor să fie, care ai binevoit să pătimeşti pentru neputinţele noastre.
Binecuvântat eşti, Mijlocitorul Legământului celui nou, care ai dorit să mântuieşti din veşnica moarte pe oamenii cei căzuti.
Binecuvântat esti, Judecătorule Atotdrept, pentru că Drept eşti şi drepte sunt judecăţile Tale.
Binecuvântat esti, Mântuitorule Atotmilostiv, pentru că milostiv ai fost si cu mila Ta umpli tot pământul.
Binecuvântat esti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana, întru cei ,tie sus!

Condacul 7:

Vrând să izbăvesti neamul omenesc din robia vrăjmaşului, Iisuse, ai venit la Ierusalim, ca să se împlineasca Scriptura care zice: S-a arătat Domnul dumnezeilor în Sion. Si intrând acolo, s-a cutremurat tot oraşul, iar unii, ieşind în întâmpinarea Ta, au strigat cu glas mare: Osana, Fiul lui David, altii, mirându-se, s-au întrebat: Cine este acesta? O, nebunilor bătrâni si falsilor învătători! Toate casele cetăţii propovăduiesc minunile Tale. Toată Iudeea este plină de binefacerile Tale, iar ei se întreabă: Cine este acesta? Lazăr abia a înviat si nu văd cine l-a scos din moarte? Abia a iesit din curtea lui Iair si nu văd cine este Cel ce a înviat pe fiica acestuia şi nu vor să-Ti cânte ca unui Dumnezeu: Aliluia

Icosul 7:

Minunat Te-ai arătat, Iisuse, când ai intrat cu slavă în Ierusalim si îndată, ca un Arhiereu, ai cercetat templu sfânt. În casa Tatălui Tău ai venit cu putere, ca să se împlinească cele spuse de sfântul prooroc Avacum: Dar Domnl este în templul Său cel sfânt, pământul întreg să tacă înaintea Lui; si îndată ai izgonit pe cei ce vindeau si cumparau acolo, zicând: Casa Mea, casă de rugăciune este; dar voi aţi făcut din ea peşteră de tâlhari. Ca să se împlinească o altă Scriptură: Râvna casei Tale m-a mâncat. Iar noi, înfricosându-ne de mânia Ta cea dreaptă, Doamne , Te rugăm să locuiesti în casa Ta in toate zilele vieţii noastre, să privim frumuseţea Ta şi, cercetând biserica Ta cea sfântă, să Te Slăvim asa:

Binecuvântat eşti, Cel ce în ceruri, nu locuieşti în biserici făcute de mâini omeneşti, dar în biserică pământeasca ai intrat cu slavă.
Binecuvântat eşti, Cel ce locasul slavei Tale iubindu-l pe pământ, biserica ai întărit-o în faţa grijilor lumesti.
Binecuvântat eşti, Doamne al puterilor, căci ai iubit sălaşul Tău, mai mult decât sălaşul păcătoşilor.
Binecuvântat eşti, Împăratul slavei că mai bună este o zi în locaşurile Tale, decât o mie în locasurile păcătoşilor.
Binecuvântat eşti, Cel mare în Sion pentru că sfânt şi înfricoşător este numele Tău.
Binecuvântat eşti, Cel ce locuieşti în Ierusalim, că sfântă este biserica Ta si minunat esti întru dreptatea Ta.
Binecuvântat esti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana, întru cei de sus!

Condacul 8:

Mare şi preaslăvită minune ai săvârsit Hristoase, când, pe neaşteptate ai intrat în biserica Ta şi acolo pe schiopii si orbii ce au venit la Tine i-ai vindecat ca un Dătător de lumină si Doctor milostiv, că adevărul merge înaintea Ta, precum a grăit David si astfel ai izvorât tuturor, în aceasta mare zi de înainte prăznuire, bucurie, adevăr, lumină şi viaţă, cum a spus mai înainte proorocul Sofonie: Bucură-Te foarte, fiica Sionului, că Domnul a înlăturat judecăţile rostite împotriva ta. Domnul este în mijlocul tău şi nu vei mai vedea nici o nenorocite. Domnul
Dumnezeul Tău este cu tine si te va înnoi, spune Domnul: şi voi mântui pe cel strâmtorat şi pe cel lepădat îl voi primi. Pentru aceasta şi noi, veselindu-ne în această zi de sărbătoare, îţi cântăm: Aliluia.

Icosul 8:

Totul ai fost iubire, Preadulce Iisuse, pentru aceasta Îţi aduce laudă preaiubitul Israel din gura celor ce sug şi a pruncilor fără răutate, în timp ce batrânii si învătătorii hulesc pe Dumnezeu, întrebând cine este Acesta. Pruncii teologhisesc, cântându-Ţi: Osana Fiul lui David, şi cu stâlpări şi cu ramuri de copaci Te întâmpină în templu, prevestind astfel învierea Ta din morti. Învredniceşte-ne şi pe noi, cei stăpâniţi de mândrie, să fim precum pruncii, fără răutate, că a unora ca acestia este Împărăţia Cerurilor, ca din inimă curată, împreună cu dânşii să-Ti aducem aceste laude:

Binecuvântat esti, Cel cântat întru cele de Sus de Serafimi, dar care ai primit cântare de la pruncii cei fără de răutate.
Binecuvântat esti, Cel purtat întru cele înalte de Heruvimi, dar de inimile curate eşti purtat ca un Dumnezeu pe pământ.
Binecuvântat esti, Cel ce ai venit să ridici cortul cel căzut al lui David, pentru ca iarăsi să luminezi cortul cel lăuntric al sufletelor noastre.
Binecuvântat eşti, Cel ce casa Ta ai făcut-o casă de rugăciune, pentru ca pe noi, cei ce aveam sufletele peşteri stricate de tâlhari, să ne faci iarăşi casă curată a Duhului Sfânt.
Binecuvântat eşti, Cel ce în ceruri esti slujit de mii şi mii de îngeri şi mulţimile toate stau înaintea Ta.
Binecuvântat esti, că multimile de copii Ţi-au cântat pe pământ şi popoarele Te-au întâmpinat.
Binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana, întru cei se sus,!

Condacul 9:

Multimea toată de cărturari si arhierei, văzând, Iisuse, minunile pe care le-ai săvârşit în templu şi pe copii cântând: Osana, Fiul lui David, s-au tulburat şi Ţi-au zis: Auzi ce spun aceştia? Tu, însă, le-ai zis: Au niciodata nu aţi auzit că din gura copiilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit Lauda? Noi, însă, mirându-ne de împietrirea si cruzimea inimilor lor, cântăm, precum copiii întru nevinovăţia inimii, cântarea îngerească: Aliluia.

Icosul 9:

Ritorii cei mult grăitori nu pot să-Ti aducă multumire vrednică pentru micsorarea Ta cea negrăită, Hristoase căci acum de bunăvoie ai venit la Ierusalim, ca să rabzi crucea; pentru aceasta ai ascuns celor inţelepti Dumnezeirea Ta şi ai descoperit-o pruncilor care cu inimă curată, au simţit mai mult decât părintii lor, că Tu eşti cu adevărat Hristos. Învredniceşte-ne si pe noi să mărturisim cu suflete curate si buze neîntinate, Dumnezeiască Slava Ta si să-Ti cântăm aşa:

Binecuvântat eşti, Cel ce prin cuvintele Tale ai luminat şi ai înţelepţit pe prunci, luminează şi înţelepţeşte gândurile şi inimile noastre.
Binecuvântat esti, Cel ce prin sa minunilor Tale ai mărturisi Dumnezeirea Ta, deschide si ochii nostri să pricepem minunile din legea Ta.
Binecuvântat eşti, Cel ce ai păstorit pe Israel, păstoreşte-ne şi pe noi întru blandetea duhului la loc cu verdeată.
Binecuvântat eşti, Cel ce ai păzit pe Iacob, sălăsluieste-ne întru curătia inimii la loc cu ape linistite.
Binecuvântat eşti, Împăratul păcii, strălucească adevărul Tău în toate zilele până se va lua luna.
Binecuvântat eşti, Soare al Dreptătii, să lumineze lumina Ta cât va străluci soarele.
Binecuvântat esti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana, întru cei sus!

Condacul 10:

Vrând să mântuieşti neamurile Hristoase Dumnezeul nostru, ai ales pe unii dintre elinii care au venit să inchine la praznic, ca să Te vadă pe Tine. Pentru aceasta venind ei la FiIip au grăit: Vrem să-L vedem pe Iisus. Acela împreună cu Andrei, Ţi-au Spus Tie. Tu, însă le-ai răspuns ca nu a venit incă ceasul, ca să se preaslăveasca intru aceasta Fiul Omului. Întru ale Tale, ai venit si ai Tăi nu Te-au primit şi la moarte Te-au osândit. Şi grăuntele de grâu nu aduce roadă, daca nu moare sub brazdă; astfel şi Tu, prin moartea Ta, ai adus multă roadă întru neamuri, ca să se împlinească cele spuse mai înainte de Isaia proorocul că Te-ai aratat celor ce nu Te caută. Pentru aceasta veniti, neamuri, şi vedeţi astăzi pe Împăratul Cerului, Care şade pe tron înalt, Care a intrat in Ierusalim, stand pe mânzul asinei, ca toti cu o singura gură şi o singura inima sa-I cantam: Aliluia.

Icosul 10:

Tu esti Împăratul Cel Veşnic, blând, drept, biruitor Mângâietorul nostru! Tu ai venit la Ierusalim în aceasta zi, şezând pe un blând mânz de asin, să potoleşti iuţimea cea de cal a pamântenilor. Pentru aceasta blândetea Ta să fie chibzuită povaţă pentru toti oamenii si să cunoască ei că Tu Te uiti la cel blând, la cel tăcut şi la cel se teme de cuvintele Tale. Pentru asta vor preface săbiile în fiare de pluguri şi lăncile lor în cosoare şi nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altuia. Noi însă, fiind blânzi duhul şi smeriţi cu cugetul, Îl primim cu bunăcuviinţă pe Stăpânul Cel Preablând, care a venit să frângă mândria celui viclean si întru blândetea duhului Îi cântăm:

Binecuvântat esti, Cel ce Te-ai urcat în Sion, ca să binevesteşti pace lui Israel.
Binecuvântat eşti, Cel ce ai propovaduit Ierusalimului, ca să vestesti mantuire neamurilor. Binecuvântat esti, Cel ce ai venit sa binevestesti celor sărmani anul placut Domnului si să vindeci pe toţi cei zdrobiti cu inima.
Binecuvântat esti, Cel ce ai venit sa vestesti robilor dezrobirea si să-i slobozeşti întru bucurie pe toţi cei apăsati.
Binecuvântat eşti, că ai adunat pe cei împovăraţi de păcate, precum closca puii sub aripi, ca să-i mântuieşti prin Cruce.
Binecuvântat esti, Cel ce ai venit la îngropare, ca un grăunte de grâu căzut în pământ, ca să-i înnoieşti prin înviere pe cei căzuţi în adâncurile iadului.
Binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana, întru cei de sus!

Condacul 11:

Cântare de umilinţă Osana Îti aducem cu pruncii cei nevinovaţi, Hristoase, si cântându-Ti: Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă, îţi gătim sfantă, curată şi duhovnicească prăznuire cu stâlpări şi ramuri de copaci, pentru că ai intrat din nou în templul cel lăuntric al sufletelor noastre asa cum ai făgăduit zicând: Nu vă voi lăsa orfani, ci iarăsi voi veni la voi. Căci cine Mă iubeşte pe Mine şi Eu îl voi iubi pe el şi Mă voi arăta lui. Si Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el. Fie binecuvântata intrarea Ta! Vino şi Te aşează pe tronul mintii noastre, asa cum ai stat pe mânzul asinei, şi împărăţeşte peste inimile noastre şi dezleagă toată necuvântarea patimilor noastre, ca precum copiii cei de demult, cu stâlparile pururea înflorite ale curătiei, sa-Ti cântăm iarăsi: Aliluia.

Icosul 11:

Astăzi dumnezeiescul templu s-a luminat cu lumină cerească, când l-ai cercetat, Hristoase, şi l-ai curăţat de vânzătorii cei lumesti, si împreună cu el s-a luminat întreaga sfântă cetate, aşa cum mai înainte a spus Isaia: din Sion va ieşi legea şi slava Domnului din Ierusalim, că ai venit spre patima si ai adus lumină si bucurie si iubire prin Crucea Ta, Hristoase. De aceea ai
spus ucenicilor Tăi înainte de patimă: Încă puţin timp este lumina cu voi, mergeti cât aveti lumină, ca întunericuI să nu vă cuprindă. Credeţi în lumină ca să fiti fiii luminii. Aceasta ai spus-o, Doamne, pentru ca în timpul patimilor Tale lumina credinţei să nu se stingă în ucenicii Tăi şi să nu umbIe în întunericul necredinţei, nestiind pe unde merg, iar toţi cei ce cred în Tine să-Ti cânte:

Binecuvântat esti, Iisuse, Soarele Dreptăţii, Cel proslăvit şi pururea fericit de credinciosii Tăi.
Binecuvântat esti, Lumină lină si neînserată, că ai venit si ai intrat în Ierusalim.
Binecuvântat esti, Hristoase Lumina lumii, că lumea vicleană Te urăste.
Binecuvântat eşti, Cel ce locuiesti intru lumina cea neînserată, care ai venit să luminezi lumea cu strălucirea Învierii Tale.
Binecuvântat eşti, Lumina cea preadulce şi pururea vie ce Te-ai arătat în Sion, ca să luminezi întunericul sufletului meu.
Binecuvântat eşti, Sfeşnic prealuminos şi arzător, care iarăsi aprinzi sfesnicu1 cel stins al meu.
Binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana, întru cei sus!

Condacul 12:

Harul Tău dă-ni-1 nouă, Iisuse, precum l-ai dat, mai înainte, pruncilor evreiesti care Ti-au cântat “Osana” si au cunoscut Dumnezeirea Ta. Şi acum în aceste preacinstite zile, fii iarăsi aproape de noi, Doamne, mai ales de cei ce cheamă numele Tau in duhul, blândetii si al păcii, al smereniei şi al iubirii: Învredniceşte-ne şi pe noi sa simtim harul venirii Tale, ca pacea
Dumnezeiască, ce întrece toată mintea, să cerceteze inimile noastre şi astfel luminând sufletele noastre intru umilintă si cu veselie să-Ti cântăm cântarea: Aliluia.

Icosul 12:

Cântând venirea de voie la IerusaIim, spre patimă şi coborârea Ta cea negrăită, ne închinăm, Hristoase, cinstitei Crucii Tale şi bucurandu-ne cu pruncii evreieşti Te întâmpinăm cu stâlpări şi ramuri de copaci gatindu-Ti prăznuire. Te proslăvim şi credem ca
Tu cu adevărat Mesia, Hristos, Cel ce ai venit si iarăsi vei veni să judeci vii si mortii. Nu vei veni pe mânz de asin, ci ca un Împărat al împăraţilor si Domn al celor ce stăpânesc, al cărui nume este “Cuvântul lui Dumnezeu” urmându-Ti nu copiii, ci toată oastea cerească cântând cu glas de tunet: Aliluia, mântuirea, cinstea, şi puterea si slava este a Domnului nostru, ca a împărăţit Domnul Cel Atotputernic. Cei ce aşteptăm această venire slăvita si coborârea Ta din Sionul Ceresc, de la Dumnezeu, proslăvim în Sionul pamântesc venirea Ta către jertfa pentru toată lumea, cântându- Ţi aşa:

Binecuvântat esti, Fiul Tatălui, Cel ce l-ai încununat pe om cu slavă şi acum vii să Te încununezi cu coroană de spini, pentru ca să faci roditoare firea noastră cea purtătoare de spini.
Binecuvântat esti, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridici păcatele lumii, si prin Sângele Tău ne faci pe noi, cei căzuti, mai albi decât zăpada.
Binecuvântat esti, Mire al sufletelor si al trupurilor noastre, cel ce ai iesit din palatul Tău, pentru ca nimeni să nu se ascundă de iubirea Ta.
Binecuvântat esti, Păstorul Cel Bun, care ai intrat acum în staulul oilor, pentru ca nimeni să nu le ia din mâinile Tale.
Binecuvântat eşti, Învăţătorul nostru Care nu ai încetat să Te rogi pentru Sion până la jertfirea Ta pe cruce ca pe prietenii Tăi să-i mângâi la Cina cu cuvântul si cu iubirea.
Binecuvântat esti, Mântuitorul nostru, Care, în pătimirea Ta, ai binevoit să Te îmbraci în veşmânt roşu, ca pe noi să ne îmbraci în veşmântul mântuirii si cu haina veseliei să ne împodobesti.
Binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului! Osana, întru cei de sus!

Condacul 13:

O, Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Care mai înainte de veci Te-ai gătit spre jertfire, acum vii la Ierusalim spre patima cea de bună voie. Primeşte această puţină rugăciune a noastră, adusă cu stâlpări şi ramuri de fapte bune, ca în aceste preacinstite zile să umblăm pe urmele preacuratelor Tale picioare şi în liniştea şi blândeţea duhului, în umilinţă şi în curătia inimii să fim cu Tine în toate zilele călătoriei noastre pământeşti. Învredniceşte-ne să ne împărtăşim, fară de osândă, de bucuria Sfintei Tale Învieri, aici pe pământ, iar după intrarea în Ierusalimul Ceresc să ne unim cu Tine în veci si să cântăm împreună cu toti Sfintii cântarea îngerească: Aliluia. (de trei ori).

Apoi se zice: Icosul 1 si Condacul 1.

RUGĂCIUNE

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru Cel ce esti întru cele înalte cu Tatăl şi eşti purtat pe arip de Heruvimi si cântat de Serafimi, care în zilele venirii Tale în trup ai binevoit pentru a noastră mântuire a sedea pe mânzul asinei şi ai primit binecuvântarea pruncilor, ai venit în Sfânta Cetate a Ierusalimului, mai înainte cu sase zile de patima cea de bunăvoie, ca să mântuiesti lumea prin Cruce, prin îngroparea şi Învierea Ta! Şi precum atunci oamenii, care şedeau in întuneric si în umbra mortii, având ramuri de copaci şi stâlpări de finic Te-au întâmpinat pe Tine, Fiul lui David, mărturisindu-Te, aşa şi pe noi, care acum în această zi de înainte prăznuire, purtând în mâini stâlpări şi ramuri de copaci, păzeşte-ne şi ne mântuieste. Si precum acele popoare si copiii Ti-au adus Osana, învredniceste-ne şi pe noi să Te slăvim în psalmi şi cântări duhovniceşti, cu suflete curate şi buze neîntinate, în aceste zile ale patimilor Tale şi să dobândim, fără de osândă, a ne împărtăsi de bucuria Sfintei Învierii Tale si să cântăm si să proslăvim Dumnezeirea Ta, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte si cu Preasfântul si Bunul si de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi purnrea şi în vecii, vecilor. Amin.

sursa

Acatistul Sf Gherasim de la Iordan

2010-03-03T13:21:00.000-08:00

Asculta mai multe audio Muzica

mai multe fotografii AICI
Ana

Acatistul Botezului Domnului

2010-01-05T03:25:00.000-08:00

(6 ianuarie)
Dupa obisnuitul inceput se zic:

Condacele si Icoasele

Condacul 1:

Pe Tine, Imparatul cerului si al pamantului, Luminatorul nostru, vazandu-Te in Iordan, botezat de robul Tau, cerurile s-au infricosat si tot pamantul s-a infiorat, ingerii s-au mirat si toata faptura s-a bucurat. La pacatosi si la vamesi ai venit ca sa speli cu ape pacatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu multumire iti cantam: Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, Slava Tie.

Icosul 1:

Veniti in graba astazi puteri ingeresti, vazand pe Stapanul Hristos, venit la repejunile Iordanului sa curete pacatul lui Adam si cunoscand Dumnezeiasca taina, cu frica proslaviti marea Sa coborare, ca Dumnezeu s-a facut om si nestiind de pacat vine ca un Miel al lui Dumnezeu sa ridice pacatele la toata lumea. Pentru aceasta, cei ce proslaviti Dumnezeiasca aratare a lui Hristos, cantati Lui ca si la Betleem aceste laude:

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, ca din cer de la Tatal, ai venit in acesta lume; Slava Tie, Dumnezeule Cel Preainalt, care Te-ai coborat chiar pana la chipul de rob;

Slava Tie, Mantuitorul lumii, caci ca un om ai venit la Ioan sa te botezi;

Slava Tie, Luminatorul fapturii, caci ca un nou Adam, pacatele lui Adam cel cazut ai purtat;

Slava Tie, Lumina cea fara de inceput, care la Iordan ai vrut sa straluceasca lumina cea mare a cunostintei la toata lumea;

Slava Tie, Soarele Dreptatii, care ai dorit sa daruiesti oamenilor in Aratarea Ta, prealuminoasa dimineata a harului;

Slava tie, Cel ce ai venit sa scapi lumea de vechea inselaciune;

Slava Tie, Cel ce ne-ai aratat noua marea taina a credintei;

Slava Tie, Cel ce ai savarsit pentru noi minuni mari cu ape multe;

Slava Tie, Cel ce ai luminat cerurile si tot pamantul cu lumina invataturilor Tale;

Slava Tie, Cel ce pe faraon cel gandit l-ai inecat in repejunile Iordanului;

Slava Tie, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viata vesnica;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul al 2-lea;

Vazand cu Duhul Dumnezeiescul Inaintemergator venirea Ta in lume, Hristoase, a venit la Iordan si luminat a grait oamenilor: s-a apropiat Izbavirea noastra.

Siliti-va sa-L intampinati pe Dansul si cu buze neintinate sa-I cantam: Aliluia.

Icosul al 2-lea:

Gand ceresc avand intru sine, Luminatorul lumii, marele Inaintemergator, a grait catre oameni: Curatiti-va pentru ca vine Hristos sa izbaveasca lumea din stricaciune si sa dezlege blestemul lui Adam cel intai zidit. Sa se bucure pustia Iordanului si precum crinul sa infloreasca, iar pamantul sa se bucure acum. Pregatiti caile Domnului si drepte faceti cararile Dumnezeului nostru si cantati cu veselie unele ca acestea:

Slava Tie, Lumina cea nespusa, care ai fost vestita de Luminatorul lumii;

Slava Tie, Cuvant nepatruns, care ai fost prezis de glasul Inaintemergatorului Tau;

Slava Tie, Foc curatitor, caci cu lucrarea Ta se stinge toata necuratia;

Slava Tie, Izvor binecuvantat, prin care toata firea omeneasca se sfinteste;

Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, care ai binevoit a Te boteza de rob;

Slava Tie, Fiule, Unule Nascut, care ai binevoit sa Te arati la Iordan;

Slava Tie, Imparatul Adevarului, ca Inaintemergatorul s-a temut sa-Ti dezlege cureaua incaltamintei;

Slava Tie, Stapanul fapturii, ca tot neamul omenesc s-a veselit de Botezul Tau; Slava Tie, Dumnezeule Preavesnic, ca Aratarea Ta lumineaza si intelepteste pruncii;

Slava Tie, Lumina lumii, ca venirea Ta lumineaza si intelepteste orbii;

Slava fie, ca intru lumina Ta vom vedea lumina;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul al 3-lea

Intelegand, Inaintemergatorul, puterea Dumnezeirii Tale, Hristoase, cu frica privindu-Te venind la Iordan, se bucura cu duhul si salta aratandu-Te cu mana si graieste oamenilor: Acesta este Cel ce izbaveste lumea din stricaciune. Acesta este Cel ce ne libereaza din necazuri. Acesta este Cel ce din robi ne face fiii lui Dumnezeu. Acesta, in locul intunericului, lumineaza oamenii cu apa Dumnezeiescului Botez.

Acesta este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii, pe Acesta intampinandu-L sa-I cantam: Aliluia.

Icosul al 3-lea

Avand bogatie de milostivire ai venit Iisuse, la pacatosi si la vamesi, la raul Iordanului, pentru ca nu ai mai rabdat sa vezi neamul omenesc muncindu-se de diavolul, ci ai venit ca sa-l intrebi iarasi pe Adam: "Unde esti? Nu te ascunde de mine. Vreau sa te vad daca esti gol si dezbracat si astfel sa te invrednicesti sa nu te mai rusinezi". Pentru aceasta propovaduim marea Ta coborare cantandu-Ti unele ca acestea:

Slava Tie, Pastorul Cel Bun, ca ai voit sa cauti oaia cea ratacita;

Slava Tie, Fiule, Unule Nascut, caci ai venit sa o porti pe aceasta pe umerii Tai; Slava Tie, Milostivire Nemasurata, ca Te-ai pogorat la omul cel cazut; Slava Tie, Iubire Nespusa, ca ai scos pe oameni din deznadejde;

Slava Tie, Cel ce intaresti mainile slabanogite ale bolnavilor;

Slava Tie, Cel ce vindeci picioarele slabanogite ale schiopilor;

Slava Tie, Cel ce veselesti pustia insetata precum campia Libanului;

Slava Tie, Cel ce pustia Iordanului precum Carmelul ai infrumusetat-o;

Slava Tie, Roua de viata datatoare;

Slava Tie, ca esti Multindurat precum trestia care se pleaca;

Slava Tie, Cel ce ai venit sa cauti si sa mantuiesti pe cel pierdut;

Slava Tie, Cel ce ai venit sa-l chemi pe Adam cel izgonit;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul al 4-lea:

Furtuna de ganduri indoite avea intru sine Inaintemergatorul, cand Tu, Hristoase, Imparate, ai venit ca un om la raul Iordanului si ai vrut sa primesti botezul ca un rob, zicand: intinde mana ta si te atinge de capul Meu, si frica l-a cuprins, savarsind cele poruncite. Cuprins a fost de tremur Inaintemergatorul, zicand: De ce ai venit la rob, Doamne, neavand pacate? Cum sa botez pe Cel ce poarta necazurile lumii? Cum sa luminez pe Luminatorul lumii? Cum sa atinga robul cu mana pe Stapanul? Eu trebuie sa fiu botezat de Tine ca sa-Ti cant: Aliluia.

Icosul al 4-lea:

Auzind Domnul, Iubitorul de oameni, inaltimea smeritelor cuvinte ale Inaintemergatorului si vazand temerea lui i-a zis: O, bunule, Ioane, daca vrei sa fii smerit in fata Mea, totusi, lasa frica, pentru ca trebuie sa-Mi slujesti, caci asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea, ca prin Mine sa se curete pacatele oamenilor. Iar noi intelegand acest cuvant al Tau iti cantam:

Slava Tie, Hristoase, Lumina cea adevarata, ca mila si dreptatea s-au intalnit intru Tine;

Slava Tie, Imparatul adevarului, ca dreptatea si pacea s-au sarutat intru Tine; Slava Tie, Preadulce Iisuse, ca adevarul Tau a stralucit pe pamant, la Betleem; Slava Tie, Mantuitorule Atotmilostiv, ca dreptatea Ta din cer a venit la Iordan; Slava Tie, Curatirea noastra, ca apele botezului ne fac mai albi decat zapada; Slava Tie, Lumina noastra, ca prin repejunile harului zidesti inima curata intru noi;

Slava Tie, Cel ce prin coborarea Ta, cerurile le-ai plecat, iar capul Tau ai vrut sa-L pleci sub mana Inaintemergatorului;

Slava Tie; ca acoperind Cele de Sus, ale Tale, in apele Iordanului ai binevoit sa Te afunzi;

Slava Tie, Doamne al puterilor, de Care se tem si se cutremura toate, si Care ai poruncit Inaintemergatorului sa lase frica cea mare;

Slava Tie, Parinte al indurarilor, ca la Tine milostivirea este nemasurata si necercetata si cu ea ai acoperit pacatele lumii;

Slava Tie, Cel ce Te-ai nascut din Fecioara, Mantuitorul nostru, cerceteaza-ne pe noi cu mare ingaduinta Ta cea nespusa;

Slava Tie, Cel ce Te-ai aratat la toata lumea, Hristoase Dumnezeul nostru, sfinteste-ne pe noi cu aratarea Ta Dumnezeiasca;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai Botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie;

Condacul al 5-lea:

Fiind Suvoi, izvorator din Dumnezeu, de har si bunatate, in repejunile Iordanului ai intrat, ca prin ape sa curatesti pacatul omenesc: Frica s-a facut vazand pe Facatorul cerului si ai pamantului, dezbracandu-se la rau si primind botezul de la rob. Puterile ingeresti s-au mirat, raul Iordan si-a intors apele inapoi, neputand suferi focul ce manca apele lui, si nici sa spele pe Cel Curat si sa stearga pe Cel fara de pacat. Pentru aceasta veseleste-te, Iordane, bucurati-va, izvoare si balti, toate adancurile marii; ca astazi s-a sfintit firea apelor, liberandu-se de stapanul intunericului ce se ascunsese acolo. Si toata faptura veselindu-se, canta cu noi: Aliluia.

Icosul al 5-lea;

Pe Tine, Stapanul lumii, vazandu-Te Dumnezeiescul Ioan, dezbracat si afundat in ape, ca sa ineci pacatele lumii si golatatea lui Adam iarasi sa o imbraci in haina maririi, s-a cutremurat cu duhul si a grait catre Tine, Mielul lui Dumnezeu, care curatesti pacatele lumii: "Nu indraznesc sa ma ating de crestetul Tau. Tu insuti ma sfinteste si ma lumineaza, pentru ca Tu esti Viata si Lumina si Pacea lumii". Totusi dupa cuvantul Tau, cu frica si-a pus dreapta sa pe Dumnezeiescul Tau crestet si botezandu-Te si pe Tine, fara de pacat fiind, cu bucurie Ti-a cantat asa:

Slava Tie, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai luat asupra Ta pacatele lumii;

Slava Tie, Mantuitorule Milosarde, care ai binevoit sa ineci in apele Iordanului pacatele oamenilor;

Slava Tie, Cel ce ne-ai spalat pe noi de intinaciunea pacatelor;

Slava Tie, Cel ce ai dezlegat blestemul lui Adam;

Slava Tie, ca prin Dumnezeiasca Ta aratare pe toti oamenii i-ai bucurat;

Slava Tie, ca prin Botezul Tau in Iordan toata lumea ai luminat;

Slava Tie, ca pentru noi chip de rob ai luat;

Slava Tie, ca prin saracia Ta pe noi ne-ai imbogatit;

Slava Tie, ca prin smerenia Ta stapanirea vrajmasului pana la capat ai daramat;

Slava Tie, ca prin Botezul Tau, Imparatia lui Dumnezeu in chip vadit ai inceput sa o zidesti pe pamant;

Slava Tie, ca la Iordan, calea mantuirii tuturor oamenilor ai aratat;

Slava Tie, ca Lumina vederii de Dumnezeu acolo a luminat;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul al 6-lea:

Propovaduitorul minunat si Inaintemergatorul Ioan multe le graia oamenilor veniti la dansul, ca sa-Ti gateasca, Tie, calea, Doamne, totusi a tacut in fata Ta, cand ai venit la Iordan, deoarece Tu Insuti, i-ai spus: "Daca vorbesti celor nelegiuiti si celor pacatosi, boteaza-Ma repede, in tacere. Nu se cuvine ca gura omului sa graiasca cu glas despre Cel ce a venit, Cuvantul lui Dumnezeu, si despre taina ce s-a savarsit, pentru ca ingerii lui Dumnezeu cu frica I-au stat inainte si toata faptura s-a cutremurat". Pentru aceasta si noi in tacere adanca si cu multa cucernicie iti cantam: Aliluia.

Icosul al 6-lea:

La Iordan a stralucit lumii intregi lumina mare, si taina infricosata, ca Tu, Stapane Hristoase, botezandu-Te de catre Ioan, cu graba ai iesit din apa, scotand impreuna cu Tine lumea si cerul Ti s-a deschis; Ca precum, de demult, Adam a inchis cerul pentru toti, tot asa oamenii, din nou, impreuna cu Tine sa dobandeasca intrarea in locasurile raiului si cu dragoste sa-Ti cante asa:

Slava Tie, Imparatul pacii, Cel ce ai daramat peretele cel din mijloc al vrajbei;

Slava Tie, Datatoruie de milostivire, Cel ce ai deschis raiul cel inchis prin neascultare;

Slava Tie, ca la Iordan cerul cel inchis prin pacat iarasi ni l-ai aratat deschis;

Slava Tie, ca atunci ai fagaduit sa ne arati ingerii ce urca si coboara din ceruri;

Slava Tie, ca prin coborarea Ta cerurile pana la pamant s-au plecat;

Slava Tie, ca prin Botezul Tau pamantul pana la ceruri s-a inaltat;

SI ava Tie, ca prin deschiderea cerului tainele negraite ale lui Dumnezeu intregii lumi s-au aratat;

Slava Tie, ca prin aratarea lumii ceresti Preasfanta si Dumnezeiasca binecuvantare tuturor credinciosilor s-a dat;

Slava Tie, Cel ce in vremea lui Ilie cerurile le-ai incuiat, nu ne incuia noua usile milostivirii Tale;

Slava Tie, Cel ce la Iordan cerurile le-ai deschis, deschide-ne si noua usile Camarii Tale Dumnezeiesti;

Slava Tie, Cel ne-ai aratat in Botezul Tau adancul iubirii Tale de oameni, scoate din adancul pacatului pe cei deznadajduiti;

Slava Tie, Cel ce ai ridicat pana la al treilea cer pe alesii Tai, ridica-ne in locasurile ceresti pe noi cei cazuti in adancul pacatului;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-si botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul al 7-lea:

Vrand, Doamne, Iubitorule de oameni, sa mantuiesti lumea ce pierea in pacate, ne-ai descoperit marea taina a Dumnezeiestii si intreitei aratari si precum la inceputul fiintarii lumii Duhul lui Dumnezeu, ca un datator de viata se purta deasupra apelor, asa si la botezul Tau, Doamne, cand in raul Iordanului ai vrut sa innoiesti si sa luminezi neamul omenesc si toata faptura ce suspina impreuna cu noi, Acelasi Duh Sfant, iarasi s-a pogorat din ceruri in chip de porumbel si a stat deasupra Ta, ca peste un nou Adam, ca sa petreaca de acum in oamenii innoiti in baia de apa si cu putere de sus fiind imbracati, intru innoirea duhului, sa mearga si sa cante lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 7-lea:

Faptura noua ai aratat, Stapane al fapturii, la Botezul Tau, primit de la Ioan, caci precum in timpul lui Noe ai inecat pacatele celei dintai lumi, asa si in apele Iordanului iarasi ai inecat pacatele intregii lumi zidita din nou cu foc si Duh si apa, savarsind o minunata innoire si renastere. Cu Duh ai zidit din nou sufletele, cu apa ai sfintit trupul, povatuind omul si astfel in chip tainic, din apa, zidesti impreuna cu Duhul Biserica cea cu multi fii, ca sa-Ti cantam totdeauna asa:

Slava Tie, Ziditorul fapturii, Cel ce ai plecat cerurile si Te-ai coborat la Iordan;

Slava Tie, Mantuitorul lumii, Cel ce ai deschis cerurile si ne-ai aratat noua Duhul lui Dumnezeu;

Slava Tie, Atotbunule, ca Duhul Tau cel Sfant ne invata dreptatea pe pamant; Slava Tie, Cel ce prin apa si prin Duh ai innoit firea noastra cea invechita prin pacat;

Slava Tie, Cel ce prin focul Dumnezeirii in repejunile Iordanului ne-ai daruit lumina cunostintei;

Slava Tie, Hristoase, ca prin Pogorarea Duhului Tau cel Sfant ne-ai facut partasi la firea cea Dumnezeiasca;

Slava Tie, ca prin Duhul intelepciunii si al intelegerii ai descoperit oamenilor adevarata vedere a lui Dumnezeu;

Slava Tie, ca prin pogorarea Duhului lui Dumnezeu asupra Ta, duhul tariei si al intelepciunii, al vederii si smereniei si duhul temerii de Dumnezeu ai varsat asupra noastra;

Slava Tie, ca in repejunile Iordanului capetele balaurilor le-ai ars;

Slava Tie, ca prin aratarea Duhului lui Dumnezeu in chip de porumbel dupa blandetile acestuia ne-ai chemat pe noi la curatie fecioreasca;

Slava tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si toata lumea ai luminat, slava tie.

Condacul al 8-lea:

Infricosatoare si minunata este aratarea Sfintei Treimi la Iordan: mai intai Fiul Cel Preaiubit s-a aratat in trup, botezandu-se de catre robul, indata Duhul Sfant s-a pogorat in chip de porumbel, apoi Preadumnezeiescul Parinte a glasuit din ceruri, marturisind: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru care am binevoit". O, mare, si preaslavita taina: Din cer a tunat Domnul si Cel de Sus si-a deschis glasul sau, ca sa se implineasca proorocia parintelui David: "Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul Slavei a tunat, Domnul pe ape multe. Glasul Domnului intru tarie, glasul Domnului intru stralucire". Pentru aceasta si noi iti cantam cu nevrednice buze, din adancul sufletului: Aliluia.

Icosul al 8-lea:

Cu totul esti intru cele inalte, Iisuse, totdeauna sezand in ceruri cu Tatal, dar nici de cele de jos nu te despartesti, nascut fiind cu trupul, in Betleem, din Curata Fecioara, acum la Iordan Te arati intregii lumi, ca pe cei ce sedeau intru intuneric si in umbra mortii sa-i luminezi cu lumina Aratarii Tale Dumnezeiesti. Pentru aceasta luminati fiind cu lumina aratarii Treimice sa-Ti cantam Tie, Dumnezeului Celui ce Te-ai aratat si pe pamant ai fost vazut si lumea ai luminat:

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce esti inchinat intru cei de sus impreuna cu Tatal si cu Duhul;

Slava Tie, Fiul Tatalui, Cel Ce esti cantat de Inaintemergatorul intru cei de jos;

Slava Tie, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si esti propovaduit de glasul din ceruri;

Slava Tie, Cel ce Te-ai intrupat pentru noi si de toata lumea esti numit Preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu;

Slava Tie, ca aratandu-Te in apele Iordanului, Lumina cea neapusa a Treimii in Botezul Tau ne-ai descoperit;

Slava Tie, Cel ce ai fost botezat de mana robului, si pe noi, robii Tai fiind, prin aceasta baie, din nou ne-ai facut fiii lui Dumnezeu;

Slava Tie, Izvorul vietii si al nemuririi, care iarasi ne-ai adus pe noi, cei nascuti din apa si din Duh, la starea fericita a raiului;

Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, care prin botezul Tau de foc vii sa faci un cer nou si un pamant al dreptatii;

Slava Tie, Rasaritul rasariturilor, Cel ce prin Botezul Tau ai luminat pe cei ce dormeau in intunericul si in umbra mortii;

Slava Tie, Lumina din Lumina, ca Lumina cea nevazuta a Duhului Tau a stralucit in sufletele noastre; Slava Tie, Imparate fara de inceput, ca prin apele curate ale Botezului Tau ai spalat pacatul stramosesc;

Slava Tie, Stapanul fapturii, ca pe oamenii cei insetati i-ai adapat din destul; Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si toata lumea ai luminat, slava Tie.

Condacul al 9-lea:

Toata firea ingerilor s-a mirat de marea taina a Dumnezeiestii Tale aratari: ca pe Adam, cel stricat prin pacat, l-ai innoit in repejunile Iordanului, si capetele nevazutilor balauri, ce se incuibasera acolo, le-ai zdrobit cu Botezul Tau si astfel adancul beznei diavolului l-ai deschis ca, de acolo, sa ne scoti pe noi si sa incepi a zidi Imparatia Ta, care nu este din lumea aceasta si despre care a proorocit David zicand: "Imparatia Ta este imparatie a tuturor veacurilor si Stapanirea Ta in fiecare neam si neam", pe care si noi proslavind-o iti cantam: Aliluia.

Icosul al 9-lea:

Graitorul de Dumnezeu si ingerul Dumnezeiesc, Marele Inaintemergator, prezis a fost de Maleahi proorocul, ca numai el, unul, dintre oameni s-a invrednicit, Doamne, ca la botezul Tau sa vada venirea Duhului si sa auda glasul Parintelui, marturisind din ceruri ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, ca sa fie primit propovaduitor al Aratarii Dumnezeiestii Treimi. Acela a marturisit oamenilor intr-o zi de dimineata, zicand: "Am vazut Duhul pogorandu-se din Cer ca un porumbel si a sezut deasupra Lui. Si eu am vazut si am marturisit ca Acesta este Fiul lui Dumnezeu". Iar noi pricepand aceasta marturie, proslavim: Dumnezeiasca Ta Aratare, Hristoase, cantand:

Slava Tie, Dumnezeul Preavesnic, ca esti marturisit de glasul Inaintemergatorului;

Slava Tie, Miel Nevinovat, ca prin aratarea Duhului Sfant esti marturisit din ceruri;

Slava Tie, Putere Preainalta, ca prin deschiderea portilor ceresti deasupra Iordanului ne-ai deschis portile inchise ale raiului;

Slava Tie, vesnica Milostivire, ca prin Botezul Tau ai aratat oamenilor o noua lume;

Slava Tie, Imparatul lumii, care ai vestit pe pamant pace si mantuire;

Slava Tie, Soarele Dreptatii, ca ai stralucit in inimile noastre lumina dreptatii Tale;

Slava Tie, ca prin aratarea Sfantului Duh la botezul Tau, ne-ai invrednicit sa intram cu sufletul curat in cereasca Ta camara;

Slava Tie, ca pe Tatal ceresc la Botezul Tau ni l-ai aratat, ca toti cei ce credem in Tine cu dreptate sa fim fiii Lui;

Slava Tie, ca prin Duh si prin foc ai luminat firea noastra cea innegrita prin pacat;

Slava Tie, ca prin apa si prin Duh ai curatit prealuminat trupul nostru neputincios si stricat de patimi;

Slava Tie, Dumnezeule, ca aratandu-Te in trup, toata lumea ai innoit in repejunile Iordanului;

Slava Tie, ca luand asupra Ta pacatele lumii, pacatul stramosesc l-ai inecat in apele Botezului;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul al 10 lea

Vrand sa mantuiesti firea noastra cea cazuta si saracita, Hristoase Mantuitorule, ai venit la raul Iordan, la pacatosi si la vamesi si ai primit Botezul de la Ioan, ca sa iei asupra-Ti, acolo, in ape, greutatea pacatelor oamenilor si ca un miel al lui Dumnezeu sa fii gata sa mergi de buna voie la jertfa si sa rascumperi pacatele lumii cu scump sangele Tau. Pentru aceasta Te-ai si afundat in apele Iordanului ca, ingropandu-Te acolo, sa Te gatesti pentru botezul mortii, despre care, mergand spre patima, ai zis: "Cu botez ma voi boteza si cat ma chinuiesc pana se vor implini acestea". Pentru care si noi cu multumire iti cantam: Aliluia.

Icosul al 10-lea

Imparate Preavesnic, Iisuse Hristoase Tu ai venit la Iordan pentru a Te arata la toata lumea, ca sa dezlegi, ca un Judecator Atotmilostiv, osanda lui Adam cel intai zidit, singur ispitind inimile tuturor sa dai viata noua, oamenilor. Pentru aceasta cu mana luand lopata cea curatitoare, aria intregii lumi cu intelepciune ai curatit-o, despartind, precum pastorul, oile de capre. invredniceste-ne si pe noi, cei botezati in numele Preasfintei Treimi, sa fim mantuiti si asezati de-a dreapta Ta, si bineplacuta sa-ti fie aceasta cantare:

Slava Tie, Arhiereule, ca trecand cerurile prin Botezul Tau pamantul l-ai luminat; Slava Tie, Pastorul cel Mare al oilor/ca la turma Ta ai venit la Iordan;

Slava Tie, ca intemeind pamantul pe ape, l-ai innoit la apele Iordanului cu harul Duhuiui;

Slava Tie, ca intarind cerul a doua oara deasupra apelor, ai zidit un cer nou, Biserica Ta, in apele Botezului Tau;

Slava Tie, Izvorul vietii noastre, ca la izvoarele mantuirii ai chemat pe oamenii Tai insetati;

Slava Tie, Propovaduitorule al vesnicului adevar, ca setea noastra cea duhovniceasca ai potolit-o fara pret si fara argint;

Slava Tie, ca bogat fiind in milostivire, pentru prea multa dragoste Te-ai jertfit pentru noi;

Slava Tie, ca pe noi cei morti in pacate, vii ne-ai facut in apele botezului;

Slava Tie, ca Te-ai ingropat in apele Iordanului, ca si noi sa ne ingropam prin botez intru moartea si invierea Ta;

Slava Tie, caci cu apele Iordanului Te-ai imbracat ca si cu o haina, ca si noi sa ne imbracam cu Tine in hainele luminoase ale dreptatii si curatiei;

Slava Tie, ca peretele, cel din mijloc al vrajbei cu Trupul Tau l-ai daramat, ca si pe noi, cei ce suntem pe mare, departe, sa ne apropii de Tine;

Slava Tie, ca pe toti oamenii i-ai impacat in unul Trupul Tau, ca si pe noi cei straini si pribegi sa ne zidesti in Una si Dumnezeiasca Biserica;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, care in Iordan Te-ai botezat si lumea ai luminat, slava Tie.

Condacul al 11-lea

Cantare noua sa-Ti cante Tie, Hristoase, toata faptura, ca din Fecioara Te-ai nascut si in Iordan Te-ai botezat. Oamenii duhovniceste sa se veseleasca, proslavind sarbatoarea stralucitei noastre luminari si, impreuna cu Dumnezeiescul Grigore, sa cantam zicand: "Este timpul innoirii, - sa ne innoim de sus, ziua rezidirii - sa ne imbracam in Noul Adam, ziua luminarii - sa ne luminam Dumnezeieste", ca intru innoirea duhului sa incepem a umbla si cu intotdeauna sa cantam cantarea cereasca: Aliluia.

Icosul al 11-lea

Luminoasa si Stralucitoare Lumina esti Hristoase, Lumina Vesnica a unuia Nascut din Tatal! Preacinstitul Tau Trup s-a aprins in mijlocul Iordanului ca un luminator, Tu ai stralucit precum Soarele si ai daruit lumii prin Botezul Tau lumina cea mare si nevazuta a harului si adevarului, luminand pe tot omul ce vine in lume, ca oamenii ce sedeau in intuneric si in umbra mortii sa vada lumina mare si sa mearga dupa ea. Lumineaza-ne, asadar, si pe noi cei ce ratacim in intunericul pacatului, ca, innoindu-ne si urcandu-ne la inaltime cereasca, sa-Ti cantam asa:

Slava Tie, Luminatorul lumii, ca ai venit sa ne botezi cu Duhul Sfant si cu foc; Slava Tie, Mantuitorul celor pacatosi, ca ai binevoit sa ne scoti din adancul pacatului;

Slava Tie, Lumina Cea fara de inceput si Pururea Fiitoare, ca ai curatit intinaciunea sufletelor noastre in apele Botezului;

Slava Tie, Lumina care intrece orice stralucire, ca in stralucirile sfintilor Tai ii luminezi pe cei credinciosi;

Slava Tie, Stralucirea Slavei Tatalui, ca prin aratarea Ta ai izgonit intunericul nevederii;

Slava Tie, Cel ce locuieste intru Lumina cea nepatrunsa, ca prin Botezul Tau a stralucit Lumina vederii de Dumnezeu;

Slava Tie, Lumina din Lumina, ca ai stralucit intru intuneric, ca sa ne curatesti de intunericul pacatelor;

Slava Tie, Soarele Dreptatii Cel ce ne-ai vestit noua dimineata mantuirii, intru lumina faptelor bune invata-ne pe noi;

Slava Tie, Lumina Cea Neinserata, care a stralucit la Iordan, intru lumina Ta straluceste-ne Lumina cea neapusa a Sfintei Treimi;

Slava Tie, Chipul Cel Prealuminos al Tatalui, da-ne viata cea minunata si neimbatranitoare in baia nasterii din nou;

Slava Tie, Biruitorul mortii, din vsnica moarte izbaveste-ne pe noi;

Slava Tie, incepatorul vietii, indrepteaza-ne pe noi la viata vesnica;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul al 12-lea

Harul Dumnezeiesc si mantuitor s-a aratat astazi tuturor oamenilor in Botezul Tau, Hristoase, Mantuitorule; caci ai venit la Iordan, Unule, sa curatesti pacatele oamenilor si sa zdrobesti capetele balaurilor ce se incuibasera acolo, daruind harul botezului care dezleaga sufletele si trupurile noastre. Ca noi cu smerenie si sarguinta sa alergam ia preacuratul izvor si sa scoatem apa vietii, ca harul Duhului si darurile tainice si Duhul cunoasterii se dau in chip nevazut tuturor celor ce o scot cu credinta, Mantuitorule, ca toti sa-Ti cante cu multumire: Aliluia.

Icosul al 12-lea

Cantand, Hristoase, Aratarea Ta Mantuitoare, proslavim toti Botezul Tau de la Ioan, in apele Iordanului, ne inchinam negraitei Tale ingaduinte fata de omul cazut si credem cu Inaintemergatorul, ca Tu cu adevarat esti Mielul lui Dumnezeu, care ai luat asupra Ta in apele Iordanului, pacatele a toata lumea, ca sa le speli si sa le rascumperi cu Preacurat Sangele Tau. Pentru aceasta ne rugam Tie: poarta si nenumaratele noastre pacate si nu ne lipsi pe noi in aceasta mare si luminata zi sa-Ti cantam cu multumire si inima curata unele ca acestea:

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, ca ne-ai stralucit in apele Iordanului lumina spre luminarea intregii lumi;

Slava Tie, Preavesnic Dumnezeu, ca ne-ai aratat in Botezul Tau mare har si iubire pentru toti oamenii;

Slava Tie, Mantuitorul celor rataciti, ca ai venit sa cauti in repejunile Iordanului pe cei pierduti pe cale;

Slava Tie, Biruitorul mortii, ca ai binevoit sa daruiesti viata noua si curata nu dupa trup, ci intru innoirea duhului;

Slava Tie, Stapanul vietii si al mortii, ca ai tocit boldul mortii si prin Aratarea Ta ne-ai daruit viata nesfarsita;

Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, ca prin Botezul Tau cerul si pamantul s-au veselit pe malurile Iordanului;

Slava Tie, Imparatul celor ce imparatesc, ca imparatia lumii acesteia de aici incepe sa odrasleasca in Imparatia Ta;

Slava Tie, Doamne al celor ce stapanesc, ca cerurile astazi se deschid tuturor celor ce vor sa se mantuiasca si toata firea noastra incepe sa se curateasca;

Slava Tie, Mantuitorul nostru, ca ai venit la Iordan sa ne mantuiesti pe noi nu dupa faptele dreptatii, ci dupa mare mila Ta;

Slava Tie, Hristoase Dumnezeule, ca ai sfintit firea apelor; adapa si sufletul cel insetat cu apa cucerniciei, dupa mare mila Ta;

Slava Tie, Fiule, Unule Nascut si Cuvantul lui Dumnezeu, hraneste inima mea cu aratarea cuvintelor Tale;

Slava Tie, Dumnezeule Atotputernic, care singur faci minuni, aprinde sufletul meu cel rece cu intelegerea minunilor Tale;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul al 13-lea

Doamne Isuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai venit la Iordan ca sa ridici pacatele intregii lumi, primeste aceasta neinsemnata rugaciune ce Ti-o aducem din toata inima si ne lumineaza pe noi, cei ce sedem in intunericul pacatelor, cu mantuitorul Tau Botez primit de la Ioan, ca sa ne mantuim prin Tine de bolile sufletesti si trupesti, sa incepem a pasi drept intru innoirea vietii si sa-Ti cantam cu toti sfintii: Aliluia (de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 :"Veniti in graba astazi...", si Condacul 1: "Pe Tine, Imparatul cerului...".

Rugaciune

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule nascut din Tatal mai inainte de toti vecii, Lumina din Lumina, care luminezi toate, care nestricat Te-ai intrupat din Preasfanta Fecioara Maria si ai venit in lumea aceasta pentru mantuirea noastra. Tu insa nu ai rabdat sa vezi neamul omenesc muncit de diavolul si pentru aceasta in luminata zi a Dumnezeiestii Tale Aratari ai venit la Iordan la pacatosi si la vamesi ca sa Te botezi de la Ioan, fara de pacat fiind, ca sa implinesti toata dreptatea si sa speli in apele Iordanului pacatele intregii lumi si, ca un Miel al lui Dumnezeu, sa le iei asupra Ta si sa ne mantuiesti cu Cinstit Sangele Tau. Pentru aceasta Te-ai afundat in apele Iordanului, ai deschis cerul cel inchis de Adam si Duhul Sfant a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat si ai indumnezeit firea noastra si Dumnezeiescul Tau Parinte Ti-a vestit bunavoirea Sa, pentru ca ai implinit voia Lui si ca un om ai primit pacatele si spre junghiere Te-ai gatit, dupa cum Tu insuti ai grait: "Pentru aceasta Ma iubeste Tatal, pentru ca Eu imi pun sufletul, ca iarasi sa-L primesc" si, astfel, in aceasta prealuminata zi, Tu, Doamne, ai pus inceputul mantuirii noastre. Pentru aceasta toate puterile ceresti se bucura si toata faptura se veseleste, asteptand slobozire din stricaciune zicand: "A venit luminarea, s-a aratat harul si izbavirea, lumea se lumineaza si oamenii se umplu de bucurie. Sa se veseleasca acum cerul si pamantul si toata lumea sa se bucure, raurile sa salte, izvoarele, lacurile, adancurile si marile sa dantuiasca, ca prin Dumnezeiescul Botez astazi s-a sfintit firea lor. Sa se bucure astazi si adunarea oamenilor, ca firea lor capata astazi starea cea dintai si toti sa cante cu bucurie: Este timpul Aratarii lui Dumnezeu. Veniti cu mintea la Iordan sa vedem priveliste mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan. Hristos ingroapa in apa pacatele noastre. Hristos merge sa caute oaia cea ratacita si o gaseste si o duce in rai". Aceasta taina Dumnezeiasca pazind, iubitorule de oameni, Doamne, invredniceste-ne pe noi, cei ce insetam dupa glasul Tau, sa venim la Tine, Izvorul cel pururea datator de viata, sa scoatem apa harului Tau si iertarea pacatelor si sa traim in veacul de acum in curatie si feciorie, in dreptate si cucernicie, asteptand nadejdea cea fericita si aratarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru, pentru ca nu ne mantuiesti numai dupa faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire si cu innoirea Sfantului Tau Duh, in baia nasterii din nou, ca indreptati cu harul Tau sa fim mostenitori ai vietii vesnice in Imparatia Ta, unde ne invredniceste sa slavim, impreuna cu toti sfintii, Preasfantul Tau Nume cu Parintele Tau fara de inceput si cu Preasfantul si Bunul si de Viata Facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfantului Serafim de Sarov

2010-01-02T05:11:00.000-08:00

(2 ianuarie)

Condacele si Icoasele

CONDACUL 1

Facatorule de minuni si preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutatorule si rugatorule al nostru, Sfinte Parinte Serafime, marind pe Domnul cel ce te-a preaslavit pe tine, cantare de lauda iti aducem tie. Tu dar, ca cel ce ai mare indrazneala catre Domnul, din toate nevoile slobozeste-ne pe noi, cei care strigam catre tine: Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

ICOSUL 1

Creatorul ingerilor te-a ales pe tine de la inceput ca sa preaslavesti prin viata ta cea minunata Numele Sfintei Treimi, caci te-ai aratat cu adevarat inger pe pamant si serafim in trup si, ca o raza prealuminata a vesnicului soare al dreptatii, viata ta a stralucit. Iar noi vazand nevointele tale cele prealaudate, cu evlavie si cu bucurie tie cantam acestea:

Bucura-te, dreptarul credintei si al evlaviei,
Bucura-te, chipul blandetei si al smereniei,
Bucura-te, marirea cea preaslavita a dreptilor,
Bucura-te, mangaierea cea lina a mahnitilor,
Bucura-te, lauda preaiubita a monahilor,
Bucura-te, ajutorarea preaminunata a traitorilor in lume,
Bucura-te, slava si apararea tarii Rusesti,
Bucura-te, impodobirea sfanta a pamantului Tambovului,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 2-lea

Vazand maica ta preacuvioasa, Parinte Serafime, dragostea ta cea fierbinte catre viata calugareasca, a cunoscut voia Domnului cea Sfanta pentru tine si, ca pe un dar desavarsit lui Dumnezeu aducandu-te, te-a binecuvantat pe calea cea ingusta a calugariei cu a sa sfanta cruce pe care tu ai purtat-o la piept pana la sfarsitul vietii, aratandu-ti dragostea ta cea mare catre Cel ce s-a rastignit pentru noi, Hristos, Dumnezeul nostru, caruia toti cu umilinta sa-i cantam: Aliluia!

ICOSUL al 2-lea

Cuget ceresc ti s-a daruit tie, Sfinte al lui Dumnezeu, caci din tineretile tale, necontenit nazuind la cele ceresti, ai lasat casa parinteasca pentru imparatia lui Dumnezeu si adevarul ei. Pentru aceasta primeste de la noi laudele acestea:

Bucura-te, fiu de Dumnezeu ales, al orasului Kursk,
Bucura-te, al parintilor celor cucernici odrasla preaslavita,
Bucura-te, cel ce ai mostenit virtutile maicii tale,
Bucura-te, cel ce ai invatat de la dansa evlavia si rugaciunea,
Bucura-te, ca de la maica ta la lupte duhovnicesti, cu crucea ai fost binecuvantat,
Bucura-te, ca pana la moarte aceasta binecuvantare cu sfintenie o ai pastrat,
Bucura-te, ca din dragoste catre Domnul casa parinteasca o ai lasat,
Bucura-te, cel ce frumusetile lumii acesteia de nimic le-ai socotit,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 3-lea

Din tineretile tale puterea celui Preainalt cu adevarat te-a acoperit, preacuvioase, tu, cazand din inaltimea bisericii, nevatamat pazindu-te pe tine Domnul, iar atunci cand de boala cumplit patimeai, insasi Stapana lumii s-a aratat aducandu-ti vindecare din ceruri caci din pruncie drept ai slujit lui Dumnezeu neincetat cantandu-I: Aliluia!

ICOSUL al 3-lea

Avand staruinta catre lucrarea vietii calugaresti celei asemenea ingerilor, ai mers la Sfanta cetate a Kievului pentru a te inchina Cuviosilor de la Pecerska, primind din gura Cuviosului Dositei porunca sa-ti indreptezi calea ta in Pustia Sarovului, caci cu credinta venind de departe ai sarutat acel Sfant loc si, acolo salasluindu-te, ai sfarsit viata ta cea placuta lui Dumnezeu. Iar noi minunandu-ne de o asa purtare de grija a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinta iti cantam:

Bucura-te, cel ce de lumeasca desertaciune te-ai lepadat,
Bucura-te, cel ce patria cereasca cu ardoare o ai dorit,
Bucura-te, ca pe Hristos din toata inima L-ai iubit,
Bucura-te, caci jugul cel bun al lui Hristos asupra ta l-ai luat,
Bucura-te, cel ce ai fost desavarsit ascultator,
Bucura-te, pazitorul cel adevarat de poruncile dumnezeiesti,
Bucura-te, cel ce mintea si inima ta, prin rugaciune, catre Dumnezeu le-ai intarit,
Bucura-te, stalpul cel neclintit al Ortodoxiei,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 4-lea

Viforul napastelor celor rele potolindu-l, ai strabatut toata calea cea ingusta si indurerata a nevointei calugaresti purtand jugul vietii pustnicesti al zavorarii, al tacerii si al privegherii de multe nopti si astfel, prin harul dumnezeiesc urcand din putere in putere, de la fapte catre contemplarea lui Dumnezeu, te-ai mutat in locasurile de sus unde cu ingerii ii canti lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al 4-lea

Auzind si vazand viata ta cea sfanta, preacuvioase Parinte Serafime, obstea toata s-a mirat de tine si, venind, lua invatatura din cuvintele si din faptele tale slavind pe Domnul cel ce este minunat intru Sfintii Sai. Iar noi cu credinta si cu dragoste te laudam, preacuvioase Parinte, cantandu-ti asa:

Bucura-te, cel ce cu totul jertfa lui Dumnezeu te-ai adus,
Bucura-te, cel ce inaltimea nepatimirii ai ajuns,
Bucura-te, ostasule al lui Hristos, cel cu buna biruinta,
Bucura-te, bun si credincios slujitor al Cerescului Stapan,
Bucura-te, inainte statatorule cel neinfricat pentru noi catre Domnul,
Bucura-te, rugatorule al nostru cel neobosit catre Nascatoarea de Dumnezeu,
Bucura-te, al crinului din pustie minunata mireasma,
Bucura-te, al harului dumnezeiesc vas fara prihana,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 5-lea

Lumina dumnezeiasca a stralucit in casa ta, preacuvioase, atunci cand tu, bolnav fiind si pe patul mortii zacand, insasi Preacurata Fecioara a venit la tine cu Sfintii Apostoli Petru si Ioan si a zis: "Acesta este din neamul meu!"- si s-a atins de capul tau. Indata dar, facandu-te sanatos, cu multumire lui Dumnezeu ai cantat: Aliluia!

ICOSUL al 5-lea

Vazand pizmasul neamului omenesc viata ta cea curata si sfanta, preacuvioase Parinte Serafime, a vrut sa te piarda pe tine trimitand asupra ta oameni rai care fara mila te-au batut lasandu-te abia viu. Tu insa, Parinte Serafime, ca un miel bland pe toate le-ai indurat rugandu-te Domnului pentru prigonitorii tai. De aceea, minunandu-ne de a ta nerautate, noi toti iti cantam tie:

Bucura-te, caci cu blandetea si smerenia ta lui Hristos Dumnezeu I-ai fost urmator,
Bucura-te, caci cu nerautatea ta pe duhul rautatii l-ai biruit,
Bucura-te, al curatiei sufletesti si trupesti sarguincios pazitor,
Bucura-te, pustnice cu darurile Duhului plinit,
Bucura-te, ascetule de Dumnezeu preaslavit si inainte vazator,
Bucura-te, povatuitorule al monahilor cel minunat si de Dumnezeu inteleptit,
Bucura-te, a Sfintei Biserici lauda si bucurie,
Bucura-te, a Manastirii Sarovului slava si laudare,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 6-lea

Pustia Sarovului propovaduieste nevointele si ostenelile tale, de Dumnezeu purtatorule, placutule al lui Hristos, caci desisurile si padurile ei de buna mireasma cu rugaciunea ta le-ai umplut. Urmand lui Ilie, prorocul lui Dumnezeu, si Botezatorului Ioan, te-ai aratat vlastar pustiei mult roditoare prin darurile Duhului Sfant cu a carui putere multe si preaslavite fapte ai savarsit, indemnand pe credinciosi sa-I cante lui Dumnezeu, datatorului de bunatati: Aliluia!

ICOSUL al 6-lea

Rasarit-a intru tine, fericite Serafime, un nou ales de Dumnezeu, vazator asemenea lui Moise caci, fara prihana slujirea la altarul Domnului savarsind, te-ai invrednicit a-L vedea pe Hristos in Biserica, cu puterile cele netrupesti venind. Iar noi, de aceasta bunavointa a lui Dumnezeu minunandu-ne, iti cantam tie acestea:

Bucura-te, vazatorule de Dumnezeu preaslavit,
Bucura-te, cel ce cu Lumina cea intreit stralucita ai fost luminat,
Bucura-te, al Preasfintei Treimi slujitor credincios,
Bucura-te, al Duhului Sfant lacas impodobit,
Bucura-te, cel ce pe Hristos impreuna cu ingerii, cu ochii trupesti L-ai vazut,
Bucura-te, ca inca in trupul cel putrezitor fiind, dulceata Raiului mai inainte ai gustat,
Bucura-te, cel ce cu painea vietii ai fost indestulat,
Bucura-te, cel ce cu apa nemuririi ai fost adapat,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 7-lea

Voind iubitorul de oamneni, Dumnezeu sa arate intru tine, preacuvioase, a Sa nespusa milostivire catre oameni, cu adevarat luminator de Dumnezeu stralucit te-ai aratat, caci cu faptele si cuvintele tale pe toti ii aduci la evlavia si la dragostea dumnezeiasca. Astfel, cu stralucirea faptelor tale fiind luminati si cu painea invataturii tale fiind indestulati, pe tine cu sarguinta te marim si lui Hristos, Celui ce te-a preaslavit pe tine ii cantam: Aliluia!

ICOSUL al 7-lea

Vazandu-te pe tine nou ales al lui Dumnezeu, din locuri indepartate au alergat la tine credinciosii in necazuri si suferinte fiind, iar tu pe cei apasati de nevoi nu i-ai departat, revarsand vindecari, daruind alinare, cu rugaciunile pentru ei mijlocind. Pentru aceasta in tot pamantul rusesc vestea minunilor tale se raspandea iar fii tai duhovnicesti te slaveau pe tine asa:

Bucura-te, pastorul nostru cel bun,
Bucura-te, parinte milostiv si bland,
Bucura-te, lecuitorul nostru cel grabnic ajutator si plin de har,
Bucura-te, tamaduitorul neputintelor noastre cel milostiv,
Bucura-te, in nevoi si impresurari grabnic ajutatorule,
Bucura-te, mai inainte vazatorule al celor ce vor sa fie,
Bucura-te, inainte vazatorule si mustratorule al gresealelor celor ascunse,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 8-lea

Straina minune vedem la tine, preacuvioase, caci, impovarat de ani, slabit si obosit fiind, o mie de zile si o mie de nopti pe piatra in rugaciune ai petrecut. Cine este dar indreptatit sa vesteasca suferintele si luptele tale pe care le-ai rabdat, fericite Parinte, ridicandu-ti mainile catre Dumnezeu, pe Amalec cel inchipuit biruindu-l si Domnului cantandu-I: Aliluia!

ICOSUL al 8-lea

"Intru totul esti dorire, intru totul dulceata, preadulce Iisuse!" - Asa strigai in rugaciune, Parinte, in linistea deplina a pustiei tale. Iar noi, cei intunecati cu desertaciunile si in pacate toata viata petrecand, dragostea ta catre Dumnezeu preamarim si tie iti cantam asa:

Bucura-te, mijlocitorul mantuirii celor ce te iubesc si te cinstesc pe tine,
Bucura-te, cel ce aduci pe pacatosi la indreptare,
Bucura-te, sihastru tacut si preaminunat,
Bucura-te, rugatorul pentru noi cel staruitor,
Bucura-te, cel ce ai aratat inflacarata dragoste catre Domnul,
Bucura-te, cel ce cu focul rugaciunii sagetile vrajmasului le-ai ars,
Bucura-te, lumanare nestinsa prin rugaciune, in pustie stralucind,
Bucura-te, luminatorule ce incalzesti si luminezi cu daruri duhovnicesti,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 9-lea

Toata firea ingereasca s-a mirat de aceasta deosebita vedere cand Staretului in zavorare aflat, imparateasa Cerului si a Pamantului S-a aratat, poruncindu-i sa iasa din pustie si sa nu-i opreasca pe oamenii credinciosi sa vina la el, ci pe toti sa-i invete a canta lui Hristos: Aliluia!

ICOSUL al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep a spune puterea dragostei tale, fericite, caci implinind porunca Maicii Domnului, tuturor ce veneau la tine in slujire te-ai predat, iar celor nepriceputi ai fost sfesnic bun, celor intristati mangaietor, celor rataciti bland povatuitor, celor bolnavi lecuitor si tamaduitor. Pentru aceasta tie iti cantam asa:

Bucura-te, ca din lume in pustie te-ai salasluit ca sa agonisesti virtuti,
Bucura-te, ca din pustie in manastire te-ai intors ca samanta virtutilor sa o semeni,
Bucura-te, cel ce esti luminat de harul Duhului Sfant,
Bucura-te, cel ce esti plin de blandete si smerenie,
Bucura-te, al celor ce alearga catre tine Parinte iubitor de fii,
Bucura-te, cel ce imbarbatare si intarire prin cuvinte de iubire acestora le dai,
Bucura-te, ca pe cei ce veneau la tine bucurie si comoara ii numeai,
Bucura-te, ca pentru dragostea ta cea sfanta de bucuriile imparatiei Ceresti te-ai invrednicit,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 10-lea

La sfarsitul mantuitoarelor nevointe ajungand, preacuvioase, in rugaciune plecandu-ti genunchii, sufletul tau cel sfant in mainile lui Dumnezeu l-ai dat, pe care sfintii ingeri l-au inaltat sus, la Tronul Atoatetiitorului, ca impreuna sa te infatisezi intru slava cea neinserata, cantare de lauda cantand Cuvantului celui mai sfant decat sfintii: Aliluia!

ICOSUL al 10-lea

Zid tuturor sfintilor si mangaiere monahilor fiind, Preasfinte, Fecioara ti s-a aratat inaintea sfarsitului tau vestindu-ti ca aproape este stramutarea ta catre Domnul. Deci noi, minunandu-ne de o asa cercetare a Maicii Domnului, iti cantam asa:

Bucura-te, ca pe imparateasa Cerului si a Pamantului la fata ai vazut-o,
Bucura-te, ca prin aratarea Maicii Domnului te-ai umplut de bucurie,
Bucura-te, cel ce ai primit de la ea vestea mutarii tale la cele ceresti,
Bucura-te, ca prin glasul tau cel fara prihana sfintirea vietii tale ai aratat,
Bucura-te, ca in rugaciune inaintea icoanei Maicii Domnului duhul tau cel smerit lui Dumnezeu I l-ai dat,
Bucura-te, caci cu sfarsitul tau fara durere, prevestirea ta mai inainte o ai implinit,
Bucura-te, cel ce cu cununa nemuririi de mana Atoatetiitorului ai fost incununat,
Bucura-te, ca fericirea Raiului impreuna cu toti sfintii ai mostenit,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 11-lea

Cantare neincetata Preasfintei Treimi inaltand preacuvioase, prin intreaga ta viata mare ascet al evlaviei te-ai aratat: celor rataciti spre povatuire, celor bolnavi cu trupul si cu sufletul spre tamaduire, iar noi, multumindu-I lui Dumnezeu pentru multimea cea nemasurata a milelor Lui, neincetat ii cantam: Aliluia!

ICOSUL al 11-lea

Faclie datatoare de lumina in timpul vietii fiind, Parinte de Dumnezeu fericit, si dupa moarte ca o stea stralucitoare a pamantului rusesc ai luminat, caci reversi de la cinstitele tale moaste rauri de minuni celor ce cu credinta si cu dragoste alearga catre tine. Iar noi, ca celui ce esti fierbinte rugator pentru toata lumea si facator de minuni, tie-ti cantam acestea:

Bucura-te, cel ce cu multimea minunilor de Dumnezeu esti preaslavit,
Bucura-te, cel ce cu dragostea ta lumea intreaga o ai luminat,
Bucura-te, iubirii lui Hristos urmasule cel credincios si drept,
Bucura-te, mangaierea tuturor celor ce cer de la tine ajutor,
Bucura-te, izvor nesecat al minunilor,
Bucura-te, al celor bolnavi si neputinciosi lecuitor,
Bucura-te, al apei celei tamaduitoare, fantana nesecatuita,
Bucura-te, ca toate marginile pamantului nostru cu dragostea ta le-ai cuprins,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 12-lea

Cunoscand harul si indrazneala ta cea mare inaintea lui Dumnezeu cadem la tine, preacuvioase Parinte, roaga-te fierbinte catre Domnul ca sa apere Sfanta Biserica Sa de necredinta si dezbinare, de nevoi si necazuri, ca sa cantam impreuna cu tine Facatorului de bine, Dumnezeului nostru: Aliluia!

ICOSUL al 12-lea

Cantand preaslavirea ta te fericim pe tine, preacuvioase Parinte, ca pe un puternic mijlocitor pentru noi catre Domnul, ca pe un mangaietor si aparator, si cu dragoste iti cantam tie acestea:

Bucura-te, lauda Bisericii Ortodoxe,
Bucura-te, scut si ingradire a crestinatatii,
Bucura-te, calauza ce-i indreapta pe toti catre ceruri,
Bucura-te, aparatorul si ocrotitorul nostru,
Bucura-te, cel ce cu puterea lui Dumnezeu multe minuni ai savarsit,
Bucura-te, cel ce cu vesmantul tau pe multi bolnavi ai vindecat,
Bucura-te, cel ce toate uneltirile diavolesti le-ai biruit,
Bucura-te, cel ce jivinele salbatice cu blandetea ta le-ai supus,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!

CONDACUL al 13-lea

O, preaminunate sfinte si mare facator de minuni, preacuvioase Parinte Serafime, primeste aceasta sarmana rugaciune a noastra ce se inalta spre lauda ta si stand acum inaintea Tronului imparatului imparatilor, al Domnului nostru Iisus Hristos, roaga-te pentru noi toti ca sa aflam mila Lui in Ziua Judecatii, cu bucurie cantandu-I: Aliluia!

Acest condac se citeste de trei ori cu trei metanii mari, apoi Icosul 1 si Condacul 1.

Sfantul Serafim de Sarov - Rugaciunea intai

O, preaminunate Serafime, mare facator de minuni din Sarov, pentru toti cei ce alearga la tine ajutatorule cel grabnic ascultator, in zilele vietii tale nimeni de la tine sarman n-a iesit ci tuturor placuta le-a fost vederea fetei tale si glasul cel cu buna intampinare a cuvintelor tale. Pe langa acestea si darul tamaduirilor, darul inainte vederii si darul vindecarilor sufletelor celor neputincioase cu imbelsugare in tine s-au aratat. Iar cand te-a chemat pe tine Domnul de la ostenelile cele pamantesti la odihna cea cereasca, niciodata dragostea ta n-a lipsit de la noi si nu este cu putinta a numara minunile tale care s-au inmultit ca stelele cerului caci iata, in toate marginile pamantului te arati oamenilor credinciosi si le daruiesti tamaduiri. Pentru aceasta si noi strigam tie: O, preabunule si blandule Cuvios al lui Dumnezeu, rugatorule cel cu indrazneala pentru noi, care niciodata nu departezi pe cei ce te cheama pe tine, inalta pentru noi binefacatoarea ta rugaciune catre Domnul puterilor ca sa intareasca poporul nostru binecredincios si sa ne daruiasca noua cele de trebuinta in viata aceasta si toate cele de folos pentru mantuirea sufletelor noastre, ca sa ne pazeasca de caderi in pacat si sa ne invete pocainta cea adevarata, ca fara de piedici sa intram in imparatia Cerurilor unde tu acum stralucesti in slava neapusa, si sa cantam cu toti Sfintii, laudand Treimea cea de Viata datatoare, in veci! Amin.

Sfantul Serafim de Sarov - Rugaciunea a doua

O, preasfinte Cuvioase si de Dumnezeu purtatorule Parinte Serafim, cauta din slava ta cea de sus catre noi cei smeriti si neputinciosi, impovarati cu multe pacate, care cerem de la tine ajutor si mangaiere. Apropie-te de noi cu inima ta cea plina de bunatate si ajuta-ne ca sa pazim fara de prihana poruncile Domnului, sa tinem cu tarie credinta ortodoxa, cu sarguinta sa-I aducem lui Dumnezeu pocainta pentru pacatele noastre in evlavie crestineasca, cu harul bine sa sporim si sa fim vrednici de ajutorul si mijlocirea ta pentru noi inaintea lui Dumnezeu. O, Sfinte al lui Dumnezeu, Serafime, auzi-ne pre noi, cei ce cu credinta si cu dragoste ne rugam tie si nu ne trece cu vederea pe noi, cei ce avem nevoie de ocrotirea ta. Acum si in ceasul sfarsitului nostru ajuta-ne si apara-ne cu rugaciunile tale de sagetile cele pline de rautate ale diavolului, ca sa nu ne stapaneasca puterea lui ci, cu ajutorul tau, sa ne invrednicim amosteni fericirea lacasurilor Raiului. Caci in tine ne punem astazi nadejdea, Parinte milostive, fii pentru noi cu adevarat calauza spre mantuire si aduna-ne la lumina cea neinserata a vietii vesnice prin mijlocirea ta cea bineplacuta, la Tronul Sfintei Treimi, ca sa slavim si sa cantam impreuna cu toti Sfintii Numele cel vrednic de inchinare, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, in vecii vecilor. Amin.

Sfantul Serafim de Sarov - Troparul (glasul al 4-lea)

Din tinerete L-ai indragit pe Hristos, fericite, si numai Lui, Unul, ai dorit cu inflacarare sa ii slujesti, prin rugaciune neintrerupta in pustie, nevoindu-te cu inima plina de umilinta dobandind iubirea lui Dumnezeu si aratandu-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugam tie: Mantuieste-ne pre noi cu rugaciunile tale, preacuvioase Serafime, Parintele nostru.

Sfantul Serafim de Sarov - Condacul (glasul al 2-lea)

Frumusetea lumii si cele trecatoare lasand, preacuvioase, te-ai salasluit in Manastirea Sarovului si acolo, ingereste vietuind, multora le-ai fost cale spre mantuire. Pentru aceasta si Hristos te-a preaslavit pe tine, Parinte Serafime, imbogatindu-te cu darul tamaduirilor si al minunilor. Drept aceea iti cantam tie: Bucura-te, preacuvioase Serafime, Parintele nostru.

LA MULTI ANI!
Ana

Craciun binecuvantat !

2009-12-25T10:54:00.000-08:00

Sfanta zi a Nasterii Domnului sa va aduca sanatate si belsug de bucurii!
Va multumesc pentru vizita si va astept si la anul!

Ana