ACATISTUL SFÂNTULUI MUCENIC TRIFON 1 februarie

După obişnuitul început, se zic:

CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Pe tine, cela ce ai îndrăzneală către Domnul, mijlocitor şi rugător pentru sufletele noastre te avem, noi smeriţii. Iar acum, în ziua Praznicului tău rugămu-te, cere-ne nouă de la Dumnezeu iertare de păcate şi izbăvire, din primejdii, ca să cântăm ţie: Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Icosul 1
Sfinte, slăvite, Mare Mucenice Trifon, cu închinare şi neîndoită credinţă îndrăznim a cere şi aşteptăm mijlocirile tale către Dumnezeiasca milostivire, ca să ne aflăm părtaşi bucuriei tale noi, cei ce pătimim în multe feluri de boli, de patimi, de nevoi şi de războiri cumplite. Pe tot sufletul cel necăjit şi dosădit, pe cei ce păzesc întru cunoştinţă legea lui Hristos Dumnezeu şi cred întru Dânsul, pe toţi care se sârguie a se închina Sfintelor tale moaşte şi îţi împodobesc ţie această cântare de laudă, de cerere şi mărire ajută-i cu darul de care te-ai învrednicit de la Hristos, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru. Auzi-ne pe noi, care grăim către tine unele ca acestea:
Bucură-te, Trifoane, cel născut în ţara Frigia, în satul Campsada;
Bucură-te, îngerească odihnire, încă din copilărie, a darului Sfintei Treimi;
Bucură-te, vas ales al Apei Vieţii şi al darului facerii de minuni;
Bucură-te, prin care numele lui Dumnezeu se preaslăveşte în cer şi pe pământ;
Bucură-te, izgonitor al demonului din fiica împăratului, Gordiana;
Bucură-te, arătător şi altora al vrăjmaşului prin postirea şi rugăciunea ta cea către Dumnezeu;
Bucură-te, Trifoane, nume înfricoşător diavolilor;
Bucură-te, chip ce izvorăşti în lume mirul preaslăvirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunată înmulţire a sfintei credinţe în multe părţi ale Frigiei;
Bucură-te, că ai fost prins pentru mărturisirea lui Iisus Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, daruire de sine făcută jertfă de bunăvoie în mâinile păgânilor,
Bucură-te, neclintită stare la judecată înaintea ighemonului Acvilin;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 2-lea
Mucenice Trifon, de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii împăratului de a te închina zeilor. Ci mai vârtos L-ai mărturisit pe Iisus Hristos a fi Dumnezeu cu adevărat. Pentru aceasta vrednic eşti a auzi de la noi cântarea Acatistului, prin care te fericim şi împreună cu tine cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea
Să nu se învrednicească nelegiuiţii a ne supune sub picioarele lor, Sfinte Mucenice al lui Hristos, Trifoane, când se pornesc asupra noastră ca valurile mării ce vin cu repeziciune, ci să cadă ca spicele ţarinii de la faţa ta, iar noi să te binecuvântăm, strigând:
Bucură-te, neplecare către momelile cele amăgitoare;
Bucură-te, însetare după pătimirile pentru Iisus Hristos;
Bucură-te, vistierie nefurată a comorilor de mult preţ ale dreptei credinţe;
Bucură-te, dumnezeiască răbdare a chinurilor de la păgâni;
Bucură-te, vas ales al darului vorbirii frumoase, izvorât de la Dumnezeu;
Bucură-te, că ai zis ighemonului: "Nimeni lepădându-se de Cerescul Împărat Iisus Hristos, nu va putea să moştenească viaţa veşnica";
Bucură-te, ai fost alergat prin gerul iernii cu picioarele desculţe;
Bucură-te, că stihuri din psalmii lui David cântai pe cale;
Bucură-te, că ziceai: "Paşii mei îndreptează-i Doamne, după cuvântul Tau";
Bucură-te, că piroane de fier ţi s-au bătut în picioarele tale;
Bucură-te, primire cu mulţumire a bătăilor multe şi dureroase;
Bucură-te, răbdare mai presus de fire în chinurile cele cumplite;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 3-lea

De înţelegerea Dumnezeirii sufletul tău fiind luminat, ca un adevărat viteaz al Mântuitorului Hristos te-ai arătat; stând neclintit în dragostea Lui. Pentru aceasta noi cu smerenie venim către tine şi cu îndoită umilinţă cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Trifon, care te lumina şi te înţelepţea, prin fapte bune ca pe o scară ai mers din putere în putere, purtătorule de biruinţă al Cerescului Împărat Iisus; pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, că ighemonul Acvilin s-a mirat de răspunsurile tale cele drepte;
Bucură-te, răbdare a bătăilor ce ruşinezi pe draci;
Bucură-te, stâlp neclintit de urgia tiranului;
Bucură-te, tărie nebiruită de chinurile şi îngrozirile lui Acvilin, care te-a dat morţii;
Bucură-te, că pentru credinţa în Dumnezeul nostru Iisus Hristos a ţi se tăia capul a poruncit;
Bucură-te, rugăciune cu mulţumire către Dumnezeu înaintea trecerii tale;
Bucură-te, că prin rugăciunea ta, oamenii din Campsada s-au izbăvit de foamete, de jivini şi insecte vătămătoare;
Bucură-te, că rugându-te, mai înainte de a ţi se tăia capul, a luat Domnul Sfântul tău suflet în Mâinile Sale;
Bucură-te, că ai poruncit ca cinstitul şi Sfântul tău trup în Campsada să-l ducă;
Bucură-te, Trifoane, că din tinereţile tale lui Dumnezeu te-ai sfinţit;
Bucură-te, daruire lui Dumnezeu a multor oameni;
Bucură-te, tămăduire a nenumărate boli în noroade;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 4-lea
Nemairăbdând păgânii minunile tale cele Sfinte, prin care se defăima înşelăciunea idolească – căci propovăduiai lor credinţa lui Hristos şi arătai lămurit că El este Dumnezeu Care face minunile, iar nu idolii, – te-au supus muncilor, pe care le-ai primit cu dragoste, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Glas către tine înălţând, grăim: grabeşte, Sfinte Mucenice Trifon, a ne apăra pe noi, că după Mântuitorul şi Preacurata lui Maică, la tine alergăm, ca să ne izbăveşti din toate primejdiile şi să te bine cuvântăm, cântând:
Bucură-te, îndelungă răbdare în chinuri încununată de Preasfânta Treime;
Bucură-te, că Domnul Hristos împreună cu îngerii la cer te-a suit;
Bucură-te, că Mucenicii ţi-au ieşit înainte;
Bucură-te, cel întâmpinat cu cinste de Cuvioşi;
Bucură-te, de Ierarhi cu plăcute cuvinte binecuvântat;
Bucură-te, că toţi Sfinţii, cântări de laudă şi bucurie ţi-au cântat;
Bucură-te, suflet sălăşluit în Împăratia Cerurilor;
Bucură-te, împreună vorbitor cu Îngerii;
Bucură-te, veselire în lăcaşurile lui Hristos împreună cu toţi Sfinţii;
Bucură-te, împreună cu dânşii aşezat la masa Cinei celei de Taină;
Bucură-te, chip preacinstit în ceata Mucenicilor;
Bucură-te, de a cărui încununare toţi Sfinţii saltă şi se bucură cu duhul;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 5-lea
Hrană de mântuire trimite-ne nouă, Sfinte Trifon, de la Dumnezeu, ca să nu pierim de mulţimea împătimirilor; că păcătoşi suntem, dar avându-te pe tine mijlocitor, nădejde de mântuire câştigăm, căci de la tine ne învăţăm a cânta după cuviinţă: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Prealăudat s-a arătat numele tău, Trifoane, în toată ţara Frigiei, pentru că prin rugăciunile tale către Dumnezeu ai adus la Credinţa lui Hristos pe mulţi dintre închinătorii la idoli şi botezându-se ei în numele Preasfintei Treimi, au strigat într-un glas: "Mare este Dumnezeul creştinilor"! Pentru aceasta şi noi, cei izbăviţi prin tine din multe feluri de păcate şi asupriri, îţi cântăm:
Bucură-te, braţ cu putere ce-i aduci la credinţa în Hristos pe împotrivitori;
Bucură-te, izbăvitorule al celor robiţi;
Bucură-te, minunatule între Sfinţi, care ai făcut pe păgâni a se boteza;
Bucură-te, suflet viteaz, învrednicit a fi Mucenic;
Bucură-te, câştigare a darului Sfinţeniei prin Crucea marilor suferinţe;
Bucură-te, ingrozire a slujitorilor la idoli;
Bucură-te, biruintă asupra diavolilor cu puterea lui Hristos;
Bucură-te, nume înfricoşat în auzul lor;
Bucură-te, trandafir prea înmiresmat înflorit în grădinile raiului;
Bucură-te, că inşişi îngerii din Ceruri te cunosc ca alesul lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce stai acu înaintea Mântuitorului şi te rogi pentru noi;
Bucură-te, cel ce vezi nevoile noastre şi ne dai grabnic ajutor;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 6-lea
Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi, zice Sfântul Proroc David; pentru aceasta smerindu-ne până la moarte, cădem către tine, Mare Mucenice Trifon, să te rogi lui Dumnezeu pentru noi păcătoşii; ca să ne liniştească durerile şi să potolească pornirea urâtelor patimi, iar noi întru pacea inimii să cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea
Cumplit şi fără cruţare bătând ostaşii trupul tău, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, pământul s-a înroşit de sângele tău; pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, privelişte îngerilor şi oamenilor;
Bucură-te, răbdare până la sfârşit întru dreapta credinţă a chinurilor de la păgâni;
Bucură-te, împlinirea datoriilor creştine;
Bucură-te, lauda Bisericii Răsăritului;:
Bucură-te, bucuria neamului creştinesc;
Bucură-te, izgonirea şi înspăimântarea dracilor;
Bucură-te, chip strălucind minunile puterea Darului dumnezeiesc;
Bucură-te, al lui Hristos vrednic lăudător;
Bucură-te, întru bucuria Domnului tău;
Bucură-te, însetoşare de a-ţi vărsa sângele pentru Dânsul;
Bucură-te, nume preacântat, izvorând mirul tămăduirilor;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 7-lea
Vrând nebunul tiran numaidecat să te piardă şi văzând că muncile pentru tine sunt zadarnice, adeseori se gândea cum să te dea morţii. Iar tu, Sfinte, învăpăiat de dorinţă fiind a merge la Hristos, neîncetat cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea
Nouă şi înfricoşată răbdare ai săvârşit, Sfinte, când ai fost chinuit de tirani, din porunca lui Acvilin, pentru că primind cu veselie piroanele bătute în picioarele tale, lovit cu cruzime şi legat de cal, alergai spre Hristos; pentru aceasta nu contenim a te lăuda, cântând:
Bucură-te, Trifoane, mucenicie văzătoare a cununii gătite în Cer;
Bucură-te, biruire a taberelor vrăjmaşe cu puterea Darului Dumnezeiesc;
Bucură-te, suflet aşezat în lăcaşurile Sfinţilor;
Bucură-te, trup cinstit jos, pe pământ, după ieşirea sufletului;
Bucură-te, creştet încununat de Însuşi Domnul Iisus;
Bucură-te, minunată săvârşire a nevoinţei muceniceşti;
Bucură-te, chip proslăvit de la cele pământeşti la cele Cereşti;
Bucură-te, dimpreună cu mucenicii numărat;
Bucură-te, izvor de minuni nedeşertat pentru cei binecredincioşi;
Bucură-te, demonilor rană de nevindecat;
Bucură-te, Trifoane, de Dumnezeu iubit şi cinstit;
Bucură-te, mărturisitor neobosit;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifone!

Condacul al 8-lea
Numele tău decât toate s-a făcut mai dorit, Trifoane, nouă, celor ce cu dragoste te cinstim, ne închinăm ţie şi sărutăm Dumnezeieştile tale moaşte, împreună cu tine cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea
Izbiţi de valurile ispitelor ce vin asupra noastră, nu ne putem lupta şi nici nu suntem vrednici de milostivire, pentru că pocăinţă nu avem din pricina păcatelor noastre. Pentru aceasta cădem înaintea ta, rugându-te să ne întăreşti în dragostea lui Dumnezeu, ca să scăpăm de cursele vrăjmaşilor şi să cântăm:
Bucură-te, chip vrednic de laudă şi cinstire;
Bucură-te, că ne plecăm capul până la pământ înaintea Cinstitelor tale moaşte;
Bucură-te, milostivire ce împlineşti Cerintele noastre spre mântuire;
Bucură-te, Mucenicule al lui Hristos, care asculţi rugăciunile noastre;
Bucură-te, vrednicule de pururea pomenire;
Bucură-te, că ieşind noi cu Sfintele tale moaşte prin grădină, ne aperi de grindină;
Bucură-te, că rugându-te preoţii şi sfinţind apa, apoi stropind cu ea pomii şi zarzavaturile, ne scapi de toate insectele vătămătoare;
Bucură-te, turn de tărie al Bisericii;
Bucură-te, rază de bucurie nouă, celor ce te avem nădejde nesurpată;
Bucură-te, făclie, care ne luminezi pe noi cu Sfintele tale rugăciuni;
Bucură-te, chip îngeresc, care ne străluceşti izbăvire în toate ispitele;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 9-lea
Patimile pe care dumnezeieşte le-ai răbdat să ne fie nouă spre tămăduirea patimilor noastre, iar rănile trupului tău să ne fie acoperământ durerilor ce ne tulbură cugetul; dă-ne, dar, Sfinte, în încercări răbdare, ca să cântăm cu despietrite şi împăcate inimi: Aliluia!

Icosul al 9-lea
Cu sângele tău cel curs pentru dragostea lui Hristos, spală întinăciunea păcatelor noastre, preafericite Trifon, iar cu mulţimea minunilor schimbă cugetele fraţilor celor ce ne prigonesc, spre a se întoarce şi a nu fi osândiţi împreună cu vrăjmaşul cel viclean; iar prin tine aflând liniştea lui Hristos, să-ţi cântăm:
Bucură-te, ruşinare a vrăjmaşului cu toate cetele lui;
Bucură-te, zdrobire sub picioarele tale a oştilor întunericului;
Bucură-te, mângâiere a monahilor şi privire nestrămutată strălucind din icoana iubirii;
Bucură-te, nume scris în Cartea Vieţii, cântat şi cinstit de creştini;
Bucură-te, floare frumoasă din părţile Frigiei;
Bucură-te, mărgăritar ales lucrat de mâna Providenţei;
Bucură-te, trandafir binemirositor între spinii idoleşti;
Bucură-te, Chip preamărit de Cel pe care L-ai preaslăvit;
Bucură-te, jertfă vie în Hristos, făcută izvor de binecuvântare;
Bucură-te, strajă neadormită a Mănăstirii Frăsinei;
Bucură-te, călăuză osârdnică a celor ce merg pe Calea Mântuitorului;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 10-lea
Învăpăiate sunt rugăciunile tale către Dumnezeu, Sfinte Mucenice Trifon, pentru că Mijlocind iertarea şi tămăduirea nepuţinciosilor, ne-ai scăpat din groapa osândei în care eram căzuţi. Drept aceea, cunoscând noi, păcătoşii, facerile tale de bine, ne minunăm de Darul ce se lucrează prin, tine, şi cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea
Ziditorului, iar nicidecum zidirii, te-ai arătat întru toate mărturisitor şi al Lui biruitor mucenic, de aceea şi tiranul te-a întrebat cine te întăreşte pe tine în munci. Dar tu, ca un viteaz al lui Hristos, i-ai răspuns: "Dumnezeul meu este în sufletul meu". Pentru aceasta, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, izbăvitorul tuturor celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, sculare a celor căzuţi în păcate grele;
Bucură-te, bună voire de a ne lăsa nouă părticele din Cinstitul tău trup;
Bucură-te, primire de la Dumnezeu a cununii cereşti;
Bucură-te, mână întinsă şi cuget întăritor celor slabi;
Bucură-te, viaţă întru care Dumnezeu S-a preaslăvit;
Bucură-te, că, numele Lui s-a preaînălţat, în facerea minunilor tale;
Bucură-te, că pentru Dânsul ai pătimit, ca să biruieşti împreună cu Dânsul;
Bucură-te, Mucenice, lumii preafolositor;
Bucură-te, răbdătorule de chinuri şi de biruinţă purtător;
Bucură-te, al minunilor dumnezeieşti izvorâtor;
Bucură-te, Mare Mucenice Triton!

Condacul al 11-lea
Toata cântarea se biruieşte întru tine, Sfinte, căci cum vom aduce ţie după cuviinţă cântări de psalmi, celui laudăt de cetele puterilor Cereşti. Ci numai spre mulţumită pentru tămăduiri ne îndestulăm, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea
Sfeşnic cu totul luminos s-au arătat cinstitele tale moaşte, Sfinte Mare Mucenice Trifon, puse în mijlocul Bisericii şi strălucind tuturor celor ce cu credinţă se închină la ele; deci de un dar ca acesta nu ne lipsi, Sfinte, milostivindu-te de noi care cu dragoste îţi cântăm:
Bucură-te, sfântă dorire după mântuirea tuturor;
Bucură-te, propovăduitorule al Raiului celui frumos;
Bucură-te, tăiere cu cuţitul credinţei a cuvintelor păgâneşti;
Bucură-te, sprijin mângâietor şi cunună a sfaturilor duhovniceşti;
Bucură-te, ruşinarea necuviinţei slujitorilor idoleşti;
Bucură-te, moştenitor al raiului, vredniciile de pomenire;
Bucură-te, câştigare a răsplătirii dragostei dumnezeieşti;
Bucură-te, împartăşire şi nouă, smeriţilor, din roada bunătăţilor tale;
Bucură-te, slăvite Mucenice, cunoscut din faptele tale preaminunate;
Bucură-te, smerire şi întoarcere a necredincioşilor la lumina lui Hristos;
Bucură-te, veselire a iubitorilor de Hristos;
Bucură-te, izgonire de la noi a vrăjmaşului;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 12-lea
Har ai aflat înaintea lui Dumnezeu, Sfinte, har aflăm înaintea ta şi noi, cei ce cu credinţă chemam numele tău întru ajutor. Căci tu vindeci toată boala şi patima din noi cu Darul rânduit ţie de la Dumnezeu, ca izbăviţi şi îndreptaţi, să cântăm într-un glas: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Cu cântări îţi cinştim pomenirea ta, fericim chinurile şi îndelungă răbdarea ta, mărim şi lăudăm minunile tale, vitejia şi bărbăţia ta, iar la mijlocirile tale alergând, bine te cuvântam ca pe un mare ajutător şi păzitor al lumii. Pentru aceasta ne plecăm genunchii şi cu mulţumitoare inimi îţi cântăm:
Bucură-te, mielusel fără prihana, că rugându-te, ţi-ai dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu;
Bucură-te, aur lămurit prin chinuri întru slava Sfintei Treimi;
Bucură-te, nuntaş al Mirelui Hristos, de Dânsul proslăvit în Ceruri;
Bucură-te, privire a lumii prin icoana dragostei dumnezeieşti;
Bucură-te, izvor al bucuriei Învierii, primind mulţumirile noastre;
Bucură-te, mir al milostivirii de Sus, la ieşirea din Sfântul Altar cu Sfintele tale moaşte;
Bucură-te, izvor de tămăduiri revărsat peste închinarea inimii noastre;
Bucură-te, facătorule de minuni cu puterea lui Hristos sălăşluită în tine;
Bucură-te, îndreptător către Lumina lumii a mulţime de păgâni;
Bucură-te, chip încununat în Ceruri cu diadema iubirii;
Bucură-te, vindecarea trupurilor noastre;
Bucură-te, rugă neadormită pentru mântuirea sufletelor noastre;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Condacul al 13-lea
O, prealăudate mucenice Trifon, ascultă smerita noastră rugăciune pe care ţi-o aducem din toată inima şi ne izbăveşte pe noi din boli şi din primejdii, pe noi, cei ce cinstim pomenirea ta, şi mărturisim minunile săvârşite de tine cu Darul Sfântului Duh. Îndreptează paşii noştri spre lumina Învierii lui Hristos şi ne poartă de grijă din înalt să nu ne aflăm copleşiţi de valurile lumii, ci cu privirea aţintită spre Hristos, să ajungem la ţărmul veşniciei şi al iubirii descoperite a Sfintei Treimi, cântând din liturghisitoare inimi: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Sfinte, slăvite, Mare Mucenice Trifon, cu închinare şi neîndoită credinţă îndrăznim a cere şi aşteptăm mijlocirile tale către Dumnezeiasca milostivire, ca să ne aflăm părtaşi bucuriei tale noi, cei ce pătimim în multe feluri de boli, de patimi, de nevoi şi de războiri cumplite. Pe tot sufletul cel necăjit şi dosădit, pe cei ce păzesc întru cunoştinţă legea lui Hristos Dumnezeu şi cred întru Dânsul, pe toţi care se sârguie a se închina Sfintelor tale moaşte şi îţi împodobesc ţie această cântare de laudă, de cerere şi mărire ajută-i cu darul de care te-ai învrednicit de la Hristos, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru. Auzi-ne pe noi, care grăim către tine unele ca acestea:
Bucură-te, Trifoane, cel născut în ţara Frigia, în satul Campsada;
Bucură-te, îngerească odihnire, încă din copilărie, a darului Sfintei Treimi;
Bucură-te, vas ales al Apei Vieţii şi al darului facerii de minuni;
Bucură-te, prin care numele lui Dumnezeu se preaslăveşte în cer şi pe pământ;
Bucură-te, izgonitor al demonului din fiica împăratului, Gordiana;
Bucură-te, arătător şi altora al vrăjmaşului prin postirea şi rugăciunea ta cea către Dumnezeu;
Bucură-te, Trifoane, nume înfricoşător diavolilor;
Bucură-te, chip ce izvorăşti în lume mirul preaslăvirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunată înmulţire a sfintei credinţe în multe părţi ale Frigiei;
Bucură-te, că ai fost prins pentru mărturisirea lui Iisus Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, daruire de sine făcută jertfă de bunăvoie în mâinile păgânilor,
Bucură-te, neclintită stare la judecată înaintea ighemonului Acvilin;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Şi Condacul întâi
Pe tine, cela ce ai îndrăzneală către Domnul, mijlocitor şi rugător pentru sufletele noastre te avem, noi smeriţii. Iar acum, în ziua Praznicului tău rugămu-te, cere-ne nouă de la Dumnezeu iertare de păcate şi izbăvire, din primejdii, ca să cântăm ţie: Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

După aceasta se zice această:




RUGĂCIUNE
O, întrutotlăudate, Sfinte Mucenice Trifon, primeşte de la noi aceste cântări pe care cu umilinţă le aducem înaintea ta şi ne izbăveşte din toate nevoile şi scârbele ca un bun şi iubitor de oameni şi neînfruntat ocrotitor al creştinilor. Căci deşi suntem nevrednici a ne face părtaşi milostivirii tale, pentru păcatele noastre cele multe şi grele, săvârşite în viaţa noastră şi în tot ceasul, însă cunoscând marea bunătate pe care ai arătat-o asupra celor ce te cinstesc pe tine şi se pocăiesc cu credinţă întru numele Domnului, năzuim cu lacrimi de umilinţă şi preaplecată mărturisire a păcatelor la mijlocirile tale înaintea Sfintei Treimi. Fii dar nouă, pururi rugător la Preaputernicul Dumnezeu, pentru iertarea păcatelor noastre, pentru mântuirea noastră de toate bolile şi primejdiile, de cutremurul pământului şi moarte năpraznică, pentru întărirea noastră în credinţa cea adevărată, apărându-ne de toate răutăţile după făgăduinţa ta, căci toţi te cinstim şi prăznuim numele tău, acum şi pururea şi în veci. Amin.

După otpust zicem aşa:



Sfinte Mare Mucenice Trifon, primeşte rugăciunile nevrednicilor robilor tăi şi ne, izbăveşte pe noi din toată nevoia şi necazul.

Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-ne pe noi sub Sfânt Acoperământul tău.

Amin.

1 Februarie - Sfantul Mucenic Trifon

Acesta era din satul Lampsac, din tinutul Frigiei si a trait pe vremea omparatilor Gordian (238-249) si Decius (250-253). A cunoscut, inca din copilarie, credinta crestina si, intarit de Duhul Sfant, propovaduia dreapta credinta, impreuna cu Sfantul Respice, fiind din acelasi loc cu dansul.
Iar cand Decius a ajuns imparat si a pornit prigoana impotriva crestinilor, a fost prins si Sfantul Trifon si, dus fiind la Neceea, a fost aruncat in temnita, la porunca dregatorului Acvilin, mai-marele Bitiniei. Deci, fiind chemat sa jertfeasca zeilor, el a marturisit numele lui Hristos si a fost chinuit in multe feluri; a fost atras pe roata, a fost purtat descult prin cetate, pe vreme de iarna, pana I-au degerat picioarele, umbland prin zapada, a fost legat de cai, I s-au batut cuie in picioare si a fost ars pe coaste cu faclii si trupul I-a fost sfasiat cu ghiare de fier. Si, indurand toate acestea, Sfantul nu inceta a grai, indemnand pe ceilalti crestini sa nu se departeze de la Hristos, socotindu-se fericit a suferi pentru El.

Si ramanand nestramutat in hotararea sa, a fost osandit sa moara de sabie, dar, nemaiapucand implinirea poruncii, si-a dat sufletul la Dumnezeu in ziua de 1 februarie.

PSALMUL 23

Al lui David.
1. Al Domnului este pamantul si plinirea lui; lumea si toti cei ce locuiesc in ea.
2. Acesta pe mari l-a intemeiat pe el si pe rauri l-a asezat pe el.
3. Cine se va sui in muntele Domnului Si cine va sta in locul cel sfant al Lui?
4. Cel nevinovat cu mainile si curat cu inima, care n-a luat in desert sufletul sau si nu s-a jurat cu viclesug aproapelui sau.
S. Acesta va lua binecuvantare de la Domnul si milostenie de la Dumnezeu, Mantuitorul sau.
6. Acesta este neamul celor ce-L cauta pe Domnul, al celor ce cauta fata Dumnezeului lui Iacob.
7. Ridicati, capetenii, portile voastre si va ridicati portile cele vesnice si va intra Imparatul slavei.
8. Cine este acesta Imparatul slavei? Domnul Cel tare si puternic, Domnul Cel tare in razboi.
9. Ridicati, capetenii, portile voastre si va ridicati portile cele vesnice si va intra Imparatul slavei.
10. Cine este acesta Imparatul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Imparatul slavei.


TÎLCUIREA PSALMULUI 23
Psalmul lui David.
În unele din pre-scrieri, adică în izvoade, am aflat: „Al lui David, întru una din sîmbete”, iar în cartea ce se numeşte Exapla aceasta nu se află. Însă, ca să nu-l lăsăm netîlcuit nici pe acesta, ni se cuvine a şti că el însemnează stăpîneasca Înviere după care tot pămîntul şi marea au primit razele cunoştinţei de Dumnezeu. Pe lîngă aceasta, Psalmul de faţă mai-nainte vesteşte şi suirea la ceruri a Stăpînului.
Al Domnului este pămîntul şi plinirea lui, lumea şi toţi cei ce locuiesc într-însa.
Că - de vreme ce Iudeii socoteau că El stăpîneşte doar Palestina, şi că numai pentru ei singuri poartă grija şi că este numai al lor Dumnezeu - proorocescul cuvînt ne învaţă după cuviinţă că El stăpîneşte toată lumea, şi o stăpîneşte nu răpind stăpînirea, nici lipsind pe altcineva de stăpînire, ci El zidind-o pe dînsa şi aducînd-o dintru nefiinţă întru a fi.
2 Că El Însuşi pe mări l-a întemeiat şi pe rîuri l-a gătit pe el.
Prin acestea, arată nu numai zidirea, ci şi purtarea de grijă: că pămîntului, fiind din fire uscat, i-a dăruit potrivită şi asemănată umezeală de afară şi - împreunîndu-l pe dînsul prin mijloc cu prea-mari noianuri, şi rîuri foarte multe şi prea-mari şi izvoare prin mijlocul uscaturilor - le-a făcut pe unele să curgă de-a pururea, iar pe altele să izvorască. Aşa, arătînd stăpînirea lui Dumnezeu şi mai-nainte vestind cunoştinţa de Dumnezeu a neamurilor, aduce sfătuirea pentru fapta bună, închipuind iarăşi cuvîntul prin întrebare şi răspuns. Că zice:
3 Cine se va sui în muntele Domnului şi cine va sta în locul cel sfînt al Lui?

Iar „munte” nu îl numeşte aici pe cel pămîntesc al Sionului, ci pe cel ceresc, pe care l-a arătat Fericitul Pavel: „Va fi apropiat - zice - de muntele Sionului şi de Ierusalimul ceresc, care este Cetatea Dumnezeului celui viu.” Şi, de vreme ce mai-nainte a învăţat că Dumnezeu este Făcătorul şi Ziditorul tuturor, după cuviinţă aduce răspunsul la întrebare:
4 Cel nevinovat cu mîinile şi curat cu inima, care nu şi-a luat în deşert sufletul său şi nu s-a jurat întru vicleşug vecinului său.
Zice: Cel ce doreşte a se sui în muntele acela se cuvine a-şi curăţi sufletul de gînduri necuvioase şi a-şi avea mîinile slobode de faptele care sînt într-acest chip. Pentru că pe „mîini” le-a pus în loc de „fapte”, iar prin „inimă” a însemnat „gîndurile”, căci cu una ne sfătuim, iar cu celelalte lucrăm. Şi unul ca acesta - zice - se cuvine să nu dorească nimic din cele ce curg şi se strică, fiindcă pe acestea le-a numit „deşarte”, ca şi Ecclesiastul, care zice: „Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sînt deşertăciune.” Şi - de vreme ce şi vicleşugul, şi călcarea de jurămînt sînt înjugate cu iubirea de bani - după cuviinţă le opreşte şi pe acelea: „şi nu s-a jurat întru vicleşug vecinului său.” Apoi, arată rodul isprăvilor acestora:
5 Acesta va lua blagoslovenie de la Domnul şi milostenie de la Dumnezeu, Mîntuitorul său.
Foarte potrivit a înjugat milostenia cu blagoslovenia: fiindcă şi cele ce par că sînt răsplătiri se dau oamenilor numai pentru dumnezeiasca iubire de oameni, căci toate dreptăţile oamenilor sînt nimic pe lîngă darurile date de Dumnezeu, necum pe lîngă cele ce vor să fie, care covîrşesc şi gîndul omenesc.
6 Acesta este neamul celor ce caută pe Domnul, al celor ce caută faţa Dumnezeului lui Iacov.
Cei ce voiesc a vieţui după aceste sfătuiri - zice - doresc cu adevărat a-L vedea pe Legiuitorul faptei bune, Care de demult l-a învrednicit de a Sa arătare şi pe marele Iacov . În Psalmul al 11-lea, vorbind pentru un neam care trăia întru toată răutatea şi viclenia, Proorocul se ruga lui Dumnezeu, zicînd: „Tu, Doamne, ne vei păzi pe noi şi ne vei feri de neamul acesta în veac.” Iar aici hotărăşte cele împotrivnice: „Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul.” Că - după înomenirea lui Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru, cînd tot pămîntul şi marea s-a plecat dumnezeieştii propovăduiri - neamurile au părăsit dumnezeii cei părinteşti şi Îl căutau pe Dumnezeul lui Iacov.
Şi aşa, mai-nainte vestind mîntuirea lumii, învaţă de aici pe cei ce s-au apropiat la credinţă că Stăpînul Hristos nu numai că a înviat, stricînd stăpînirea morţii, ci S-a şi înălţat la ceruri. Că, de vreme ce Psalmul 21 avea proorociile mîntuitoarelor Patimi şi mai-nainte grăirea mîntuirii neamurilor, după cuviinţă mai-nainte scrie aici stăpîneasca Înălţare, pomenindu-le pe neamuri şi propovăduindu-le cunoştinţa. Şi ne arată nouă cete de Îngeri, pe unii povăţuind înaintea Stăpînului Hristos, iar pe alţii întrebînd de sus şi voind a se învăţa ce vedere prea-slăvită este aceasta:
7 Ridicaţi, boieri, porţile voastre, şi vă ridicaţi, porţile cele veşnice, şi va intra Împăratul slavei!
8 Cine este Acesta, Împăratul slavei? Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel tare în război!
9 Ridicaţi, boieri, porţile voastre, şi vă ridicaţi, porţile cele veşnice, şi va intra Împăratul slavei!
10 Cine este Acesta, Împăratul slavei? Domnul Puterilor, Acesta este Împăratul slavei!
Şi nimeni - mă rog - să nu se minuneze auzind neştiinţa Puterilor nevăzute, fiindcă ele nici nu ştiu mai-nainte, nici nu le ştiu pe toate, ci numai Dumnezeiasca Fire singură are cunoştinţa aceasta, iar Îngerii, şi Arhanghelii şi celelalte cete ale Puterilor nevăzute atîtea ştiu, cîte sînt învăţaţi. De aceea a zis şi dumnezeiescul Apostol, vorbind pentru dînsele: „Ca să se facă cunoscută acum Începătoriilor şi Stăpîniilor, întru cele cereşti, prin Biserică, înţelepciunea lui Dumnezeu cea în multe chipuri.” Iar dacă Puterile de sus au învăţat dumnezeiasca înţelepciune prin Biserică, mai cu de-adinsul nu este nici un lucru necuvios dacă nu ştiu taina Înălţării lui Hristos, văzînd ele fire omenească, iar nu Dumnezeirea ascunsă întru dînsa.
Dar, dacă cineva nu ar primi acest lucru, să-şi ia dezlegarea din cele tîlcuite în Psalmul acesta. Astfel, mai sus, Proorocul a închipuit tîlcuirea faptei bune din întrebare şi din răspuns, zicînd: „Cine se va sui în muntele Domnului, sau cine va sta în locul cel sfînt al Lui?” Întrebînd aşa, a adus pe urmă şi răspunsul: „Cel nevinovat cu mîinile şi curat cu inima…”, şi celelalte. La fel, să se socotească şi aici că aşa e forma cuvîntului şi că cei ce întrebau nu au întrebat neştiind, ci ca prin propovăduirea aceasta să-i înveţe pe toţi stăpînirea Celui ce Se înălţa. Pentru aceea zic Puterile ce răspund că El este Împărat al slavei, fiindcă primeşte slava de la toţi şi are Împărăţia adevărată şi statornică. Şi Îl numesc pe El „Domn tare şi puternic în război”, căci a pierdut amara tiranie a diavolului şi a risipit înşelăciunea dracilor. Şi poruncesc a se deschide „porţi veşnice”, care niciodată nu s-au deschis oamenilor, căci nimeni nu a trecut vreodată prin acelea, dar Dumnezeu-Cuvîntul - Care S-a înomenit, luînd asupră-Şi pîrga noastră şi suind-o în ceruri - a pus firea noastră să şadă de-a dreapta slavei întru cele înalte, „deasupra a toată Începătoria, şi Stăpînia, şi Domnia şi a tot numele ce se numeşte, nu numai în veacul acesta, ci şi întru cel ce va să fie”. Şi marele Ilie s-a înălţat, dar nu la cer, ci spre cer. Aşa, unele iarăşi întreabă ca şi la început, iar celelalte răspund şi se învaţă că El este Domnul Puterilor, Împăratul slavei, adică al Îngerilor şi al Arhanghelilor, şi Făcătorul şi Ziditorul a toată făptura cea nevăzută.

Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan

Sfinti Ierarhi !
(30 ianuarie)

Rugaciunile incepatoare :

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele

Condacul 1 :

Pe aparatorii si luminatorii Bisericii crestinesti, pe invatatorii cei mari si infranatorii zazaniilor diavolesti, pe surpatorii eresurilor, pe stalpii cei neclintiti ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor si intocmai cu apostolii, si ai lumii invatatori, pe marele Vasile cel cu dumnezeiasca minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas; si pe Ioan luminatorul a toata lumea, sa-i laudam credinciosii din toata inima si sa le cantam : bucura-te, treime de arhierei mult-laudata !

Icosul 1 :

Cine este destoinic a-si deschide buzele si a-si misca limba, spre a o lauda, cum se cuvine pe aceasta treime de arhierei ? Insa, desi nu vom putea face aceasta, totusi nu putem tacea si ii aducem aceste laude :

Bucurati-va, alesii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale gradini celei nestricacioase;
Bucurati-va, ingeri pamantesti si oameni ceresti;
Bucurati-va, marilor arhierei cei luminati la minte de Sfanta Treime;
Bucurati-va, ca ati covarsit firea omeneasca cu darurile cele multe;
Bucurati-va, stilpi neclintiti ai Biserici;
Bucurati-va, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;
Bucurati-va, margaritare stralucite ale Bisericil lui Hristos;
Bucurati-va, cei mai destoinici luminatori ai pamantenilor;
Bucurati-va, aparatorii dreptei credinte in Hristos;
Bucurati-va, surpatorii eresurilor si indreptatorii adevaratelor invataturi;
Bucurati-va, carmuitorii Biserici si pomi luminati roditori ai fructelor celor mai alese;
Bucurati-va, treime de arhierei mult-laudata !

Condacul 2 :

Pe acesti trei mari ierarhi ai Bisericii lui Dumnezeu cel slavit in Sfanta Treime, se cuvine sa-i cinstim ca pe unii ce au primit de la Dumnezeu mari daruri si alesi talanti : pe Vasile, cel ce a rusinat paganatatea imparatului Iulian apostatul; cel ce a mustrat pe imparatul Valent arianul, cel ce a infricosat pe eparhul ce nedreptatise la judecata pe o vaduva saraca, si a botezat pe evreul Ioasaf cu toata casa lui; pe Grigorie, mare ritor si vrednic patriarh al Bisericii Constantinopolului, cel ce a intrecut cu intelepciunea pe toti cei mai invatati din timpul acela; si pe Ioan Gura de Aur, cel ce cu invataturile sale a covarsit pe cei mai luminati si mai alesi graitori ai lumii. Se cuvine sa-i laudam si sa zicem lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 2 :

Multa nevointa avand Sfinte Ierarhe Vasile pentru credinta dreptslavitorilor crestini, ai mustrat cu indrazneala pe imparatul Valent, pentru ca a imbratisat invatatura eretica a lui Arie, luand multe biserici ale dreptslavitorior si prefacandu-le in biserici ariene. Tu, sfinte, n-ai putut suferi purtarea acestui imparat, iar noi, pentru taria credintei tale si indrazneala ce ai avut, te intampinam cu aceste cuvinte de lauda :

Bucura-te, Ierarhe Vasile, aparatorule si intaritorule al invataturii Sfintei Treimi;
Bucura-te, inalt si luminat cugetator al teologiei;
Bucura-te, albina, care ai adunat din invataturile timpului aceluia toata mierea invataturilor dreptmaritoare;
Bucura-te, furnica muncitoare, care necontenit ai adunat la sanul Bisericii hrana invataturilor dumnezeiesti;
Bucura-te, izvor de apa limpede, racoritoare si datatoare de viata a explicarii Evangheliei lui Hristos;
Bucura-te, caci cu acele ape ai adapat poporul dreptcredincios;
Bucura-te, paharul curatiei cel plin de curata bautura;
Bucura-te, gura intelepciunii ce spulbera hulele ereticior;
Bucura-te, podoaba Biserici lui Hristos;
Bucura-te, mustratorule al imparatilor Iulian si Valent;
Bucura-te, mare ierarhe al lui Hristos, Vasile !
Condacul 3 :

Patria ta, Sfinte Ierarhe Vasile, a fost Pontul, nascut din parinti tematori de Dumnezeu, Vasile si Emilia. Crescut in invataturi adevarat crestinesti, ai strabatut tot felul de intelepciune, dobandind de la Dumnezeu vrednicia arhiereasca, pentru care ai multumit in tot timpul lui Dumnezeu, cantandu-I laude : Aliluia !

Icosul 3 :

Pastorind Biserica ei poporul crestinesc totdeauna cu vrednicie si cu dreptate ai fost la Soborul al doilea, ce s-a tinut in Constantinopol, mare aparator al dreptei credinte. Taind si sfasiind cu sabia duhului toate invataturile eretice, ai dovedit ca in adevar esti un stalp neclintit al Bisericii lui Hristos si un mare ierarh vrednic de numele de cuvantator al lui Dumnezeu, cel slavit in Sfanta Treime : Tatal si Fiul si Sfantul Duh-Dumnezeu; pentru care toti te cinstim cu aceste laude :

Bucura-te, Parinte Ierarhe Grigorie, mintea cea prea laudata a dreptei credinte;
Bucura-te, lumina stralucitoare care luminezi cu invataturile tale toata lumea crestineasca;
Bucura-te, lumina stralucitoare care luminezi lumea cu limba ta cea bine-graitoare si care ingradesti cu mutenie limbile celor barfitori;
Bucura-te, plugarule ce ari cu plugul guri tale inimile, spre a da roade bune lui Hristos;
Bucura-te, aratatorule al adevaratului Dumnezeu, Cel laudat in Sfanta Treime; Bucura-te, caci cu prastia dumnezeiestilor tale cuvinte ai spulberat neghina eresurilor;
Bucura-te, bunule pastor, care ai pascut oile cele cuvantatoare in livada credintei Sfintei Treimi;
Bucura-te, organ dulce glasuitor si alauta bine alcatuita;
Bucura-te, fluier cuvantator si vioara dulce rasunatoare;
Bucura-te, stea prealuminoasa, ce luminezi toata lumea cu invataturile dogmelor crestinesti;
Bucura-te, indulcitorul inimilor credinciosilor;
Bucura-te, mare ierarhe si teologule Grigorie !

Condacul 4 :

Intelepciune de sus avand, Sfinte Ierarhe Grigorie, te-ai suit pe scaunul cel mai inalt al patriarhilor marii cetati a imparatului Constantin, de unde ai pascut oile cele cuvantatoare intru cuviinta si dreptate. Luminat si impodobit fiind cu tot mestesugul cuvantarii de Dumnezeu, ai intrecut pe toti ritorii de atunci si ai laudat in toata viata ta pe Dumnezeu, cantandu-I : Aliluia !

Icosul 4 :

Ca un inger sau arhanghel stai inaintea Sfintei Treimi, Parinte Ioane Gura de Aur, ca cel ce din pruncie ai cunoscut mai bine decat multi batrani pe singurul adevaratul Dumnezeu si te-ai indeletnicit cu adevaratele si sfintele invataturi crestinesti, ajungand a cunoaste toata filozofia si toate stiintele celor mai invatati dascali ai vremii aceleia. Pentru ca ai laudat si ai preaslavit in tot timpul vietii tale pe Bunul Dumnezeu, noi iti aducem aceste laude :

Bucura-te, ca te-ai nascut din parinti binecredinciosi, Secund Stratilatul si Antuza, vrednica ta mama;
Bucura-te, ca din frageda varsta ai fost dat la invatatura stiintelor avand dascali pe Libanie si Andragatie;
Bucura-te, ca in putina vreme pe toti semenii tai i-ai ajuns si i-ai intrecut cu invataturile;
Bucura-te, cel ce ai primit Sfantul Botez cu mare bucurie, aducand la dreapta credinta si pe multi altii;
Bucura-te, ca pe Antimie filozoful l-ai dovedit in invataturi spre uimirea tuturor;
Bucura-te, ca si el indata a cerut Sfantul Botez;
Bucura-te, ca episcopul Atenei, auzand ca tu ai faptuit intoarcerea lui Antimie, mult s-a bucurat;
Bucura-te, ca poporul crestinilor a laudat pe Dumnezeu pentru faptele tale cele bune;
Bucura-te, ca de patriarhul Antiohiei, Meletie, ai fost ridicat la rangul preotiei;
Bucura-te, ca si hirotonia de diacon si de preot le-ai primit cu multa smerenie;
Bucura-te, cel care cu sortii episcopilor si cu vointa imparatului Arcadie ai fost chemat la scaunul cel mai inalt al Patriarhiei Constantinopolului, dupa moartea patriarhului Nectarie;
Bucura-te, mare ierarhe Ioane Gura de Aur !

Condacul 5 :

Dupa moartea parintilor tai, sfinte, toata averea ramasa tie impartind-o la saraci, robilor dandu-le libertate si rudele lasand, ai slujit Domnului ziua si noaptea. Ca monah in manastire, ca cleric, diacon, preot, arhiereu si patriarh ostenindu-te mult, ai scris carti despre preotie, despre bunatate si blandete, despre smerenie si milostenie, despre pace, adevar si dreptate, toate pline de dovezi, intarindu-le cu insati viata cea aspra ce ai dus; pentru aceea noi, minunandu-ne de rabdarea si de umilinta ta, indraznim a te lauda si a canta cu tine lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 5 :

Ca niste albine zburatoare ati umblat in gradina Scripturilor credintei, voi trei mari ierarhi ai lui Hristos, adunand miere din tot felul de flori, pe care ati pus-o inaintea tuturor credinciosior spre indulcire, povatuindu-i la pocainta, descoperindu-le si explicandu-le dogma Sfintei Treimi, cea unita in fiinta dar despartita in Ipostasuri. Pentru aceasta noi crestinii va rugam sa primiti aceste cantari de laude :

Bucurati-va, marilor arhierei, despartiti cu trupurile, dar uniti cu duhul;
Bucurati-va, raze stralucitoare ale lui Hristos soarele dreptatii, Cel ce a luminat toata lumea cu invataturile Sale;
Bucurati-va, parinti vrednici ai Biserici crestinesti, ce ati fost la un obicei cu apostolii;
Bucurati-va, rauri cu ape racoritoare, ce ati adapat tarinile sufletelor crestinilor cele insetate de adevaratele invataturi;
Bucurati-va, trei ierarhi laudati de toti cei ce cred intr-un Dumnezeu slavit in Sfanta Treime;
Bucurati-va, organe bine-glasuitoare ale Bisericii lui Hristos Dumnezeului nostru;
Bucurati-va, slugi alese, care ati inmultit talantii cei dati voua de Donmul Hristos spre pastrare;
Bucurati-va, ca usile ceresti voua vi s-au deschis;
Bucurati-va, doctori iscusiti alesi de Dumnezeu spre a vindeca bolile sufletesti ale crestinilor celor slabi in credinta;
Bucurati-va, luminatorii lumii, cei impodobiti de Dumnezeu cu vrednicia arhiereasca;
Bucurati-va, albine adunatoare de tot felul de invataturi, din gradina Sfintei Scripturi;
Bucurati-va, treime de arhierei mult-laudata !

Condacul 6 :

Propovaduitori si stalpi intaritori ai Bisericii lui Hristos si ai poporului crestinesc ati fost Sfintior Trei Ierarhi. Invatand si povatuind pe toti crestinii adevarata credinta, infruntand pe cei ce cautau sa semene neghine eretice in ogoarele inimilor dreptslavitorilor crestini, ati lovit cu prastia cuvintelor voastre in toate invataturile cele potrivnice, inaltand fruntea dreptei credinte si cantand lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 6 :

Prin curatia vietii tale cea asemenea ingerilor te-ai ridicat la dumnezeiesti inaltimi si strabatand cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care, ca pe cel mai pretios odor, le-ai lasat Bisericii ca pe o comoara scumpa si nejefuita, Vasile. Pentru aceasta te rugam sa primesti de la noi nevrednicii laudele acestea :

Bucura-te, lauda cea stralucita a arhiereilor;
Bucura-te, dumnezeiescule invatator al dogmelor;
Bucura-te, urmatorul cel credincios al apostolior;
Bucura-te, stalpul cel prealuminat al Bisericii;
Bucura-te, al Treimii ager si osardnic aparator;
Bucura-te, aratatorule luminat al celor ceresti;
Bucura-te, ocarmuitorul corabiei celei duhovnicesti;
Bucura-te, indreptatorul celor chemati la vrednicia preoteasca;
Bucura-te, luminatorule ceresc al celor imbracati cu darul arhieriei;
Bucura-te, preainteleptule povatuitor al pustniciei;
Bucura-te, cel ce trezesti pe cei pacatosi la pocainta;
Bucura-te, mangaietorul celor ce adorm in dreapta credinta;
Bucura-te, mare Ierarhe Vasile !

Condacul 7 :

Prin Vasile cel Mare, trambita cea dulce glasuitoare, care a cantat in Biserica arhiepiscopala a Cezareii din Capadocia, laudele cuvenite lui Hristos Dumnezeului nostru, invatand pe toti dogmele Sfintei Treimi si lasand Biserici bogatii alese si scumpe, din care si noi impartasindu-ne, aducem lui Dumnezeu laude si cantari : Aliluia !

Icosul 7 :

Deschizand cu dumnezeiasca cuviinta Scripturile, ai scos din ele invataturi temeinice, Sfinte Grigorie, indulcind cu ele inimile credinciosilor cu adevarat, mai mult decit mierea si ai invatat pe toti crestinii a se inchina Treimii intru o unime si unimi in Treime. Pentru aceasta si noi te cinstim cu aceste laude :

Bucura-te, ierarhe Grigorie, inaltimea dumnezeiestilor daruri ale lui Hristos, Dumnezeului nostru;
Bucura-te, cald propovaduitor al dumnezeiescului dor;
Bucura-te, izvorul cuvantarii de Dumnezeu si raul cel limpede al intelepciunii;
Bucura-te, fluier pastoresc, ce ai biruit trambitele ritorior;
Bucura-te, cercetatorul adancului, care ai dobandit frumusetile vorbelor;
Bucura-te, privighetorule al darului si gura cea inalta a duhului;
Bucura-te, pazitorul turmei celei cuvantatoare a lui Hristos;
Bucura-te, smulgatorul neghinelor eretice si vanatorul lupilor imbracati in piei de oaie;
Bucura-te, semanatorul cel minunat al dogmelor;
Bucura-te, izgonitorul celor defaimatori de Dumnezeu;
Bucura-te, ca chipul Mantuitorului Hristos l-ai avut in toata viata ta, inaintea ta;
Bucura-te, mare ierarhe si teologule Grigorie !

Condacul 8 :

De Dumnezeu graitorule, Sfinte Ierarhe Grigorie, pe limbile cele veninoase si vatamatoare ale ereticilor pornite impotriva lui Dumnezeu le-ai ars cu duhul cuvintarilor gurii tale, graind slava lui Dumnezeu; si cu scrisorile tale, insemnand fiinta cea prea puternica a Sfintei Treimi celei nevazute, ai taiat din radacina eresurile cele spinoase, luminat descoperind invataturile cele drept-slavitoare si cantand lui Dumnezeu laude : Aliluia !

Icosul 8 :

Femeia eparhului Antiohiei impreuna cu sotul ei erau orbiti de invataturi eretice si cazand ea intr-o boala grea si neputindu-se vindeca de nimeni, auzand de tine, Sfinte Ioane, ca faci semne multe si minunate, a rugat pe barbatul sau sa o aduca la tine. Acela aducand-o, a lasat-o la usa bisericii, neindraznind ca eretic a o aduce inauntru, rugandu-se episcopului si tie, Sfinte Ioane, pentru a le da ajutorul vostru cel puternic. Deci iesind, le-ai spus sa lepede eresul si sa primeasca adevarata credinta; iar ei fagaduind, ai poruncit tu, sfinte, sa aduca apa, rugand apoi pe episcop sa toarne acea apa in chipul cruci peste ea si indata dupa turnare, s-a vindecat femeia ca si cum n-ar fi fost bolnava. La aceasta minune atat ei, cat si toti cei ce erau de fata, au preaslavit pe Dumnezeu. Ereticii lepadandu-se de invataturile lor cele ratacite si intorcandu-se la adevarata credinta, s-au numarat intre dreptmaritori crestini; iar noi iti aducem laudele acestea :

Bucura-te, Ioane Gura de Aur, tablita scumpa cu aur ferecata;
Bucura-te, organ dulce rasunator, de Dumnezeu insuflat;
Bucura-te, gura cea aleasa impodobita cu cuvinte de aur;
Bucura-te, imbogatitorul Bisericii cu scrieri minunate si preascumpe;
Bucura-te, pierzatorul eresurilor elinesti si evreiesti;
Bucura-te, ca femeia aceea auzandu-te inalt vorbind a fost luminata de Dumnezeu si te-a numit " Gura de Aur ";
Bucura-te, ca putul invataturilor tale adancit fiind, ai dat crestinilor funii minunate, ca sa ajunga la apele invataturilor tale;
Bucura-te, ca de toate Bisericile esti numit " Gura de Aur ";
Bucura-te, tamaduitorul femeii eparhului;
Bucura-te, ca te-ai asemanat Botezatorului Ioan cu numele si cu viata ta aspra;
Bucura-te, ca si tu, Sfinte Ioane, ca si Ioan Botezatorul, ai predicat popoarelor pocainta;
Bucura-te, ca si tu, ca si Ilie Tezviteanul, cu credinta, cu rugaciunile si cu postul te-ai indeletnicit in toata viata ta de 63 de ani;
Bucura-te, mare ierarhe Ioane Gura de Aur !

Condacul 9 :

In vremea preotiei tale, sfinte mare ierarhe Ioane, predicand in biserica si inalt ritorisind, celor neinvatati erau neintelese unele din cuvintele tale. Atunci o femeie din popor, care asculta cu mare evlavie invataturile duhovnicesti, a ridicat glas in popor si a zis : " Invatatorule duhovnicesc, sau mai bine Gura de Aur, adanca este apa putului sfintelor tale invataturi, dar funia mintii noastre fiind scurta, sa ajunga la apa nu poate "; si de atunci tot poporul ti-a dat numirea de " Gura de aur "; deci si noi minunandu-ne de darurile cu care Dumnezeu te-a impodobit, te laudam pe tine si lui Dumnezeu cantam : Aliluia !

Icosul 9 :

Imparatul Valent sprijinind pe arieni multe biserici ortodoxe le-a dat acelora, spre mahnirea adevaratilor crestini si pe tine, Sfinte Vasile, mult te-au amarat cu prigonirile, caci acest imparat, cand a venit in Cezareea si tu l-ai intampinat cu paine si sare, el a poruncit de ti-a dat fan din hrana cailor lui. Si tu, Sfinte Grigorie, fiind nascut din oameni de bun neam si drepti, Grigorie si Nona, ai dobandit o crestere adevarat crestineasca si ai razbatut, ca nimeni altul, tot mestesugul si stiinta invataturilor, facandu-te talcuitor si dascal lumii, cinstind cu cuvinte de lauda pe marele Vasile, pe tatal tau Grigorie, pe fratele tau Chesarie si pe sora ta Gorgonia, la inmormantarile lor. Iar tu, Parinte Ioane Gura de Aur, ai dat sfaturi dumnezeiesti poporului incredintat tie spre pastorie, dandu-te pe tine singur pida de nevointa, de cumpatare si de rabdare, mancand deseori putina zeama de orz si dormind putin, nu stand pe pat, ci deseori sezand pe scaun. Fiind ales si chemat la scaunul patriarhal din Constantinopol, ai mustrat pe Eudomia imparateasa, pentru ca a rapit o vie a unei vaduve sarace, ce se numea Calitropia, care striga cerandu-si dreptul ei. Si tu sfinte ai sfatuit pe imparateasa sa nu fie lucrul strain luat cu sila; de care sfaturi ea netinand seama, a fost asemanata de tine cu Izabela, sotia imparatului Ahav, si ti-ai atras minia ei, exilandu-te; dar ai fost adus iar pe scaun si a doua oara ai fost exilat prin mijlocirea unor episcopi invidiosi care se purtau mai mult silniceste decat crestineste. Deci noi, minunandu-ne de viata voastra sfanta, si de faptele voastre, ne sarguim a va aduce laude bine meritate :

Bucura-te, Ierarhe Vasile, sprijinitorul si aparatorul binecredinciosilor crestini;
Bucura-te, curajosule mustrator al imparatului Valent, partinitorul arienilor;
Bucura-te, cel ce ai suferit mania imparatului pentru painea neagra cu care l-ai intimpinat, pentru ca cu acelea se hranea poporul;
Bucura-te, vrednicule ierarhe, mare indreptator al Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, Grigorie, care cu agera ta minte ai razbatut toate stiintele si adancurile filozofiei;
Bucura-te, ca tu, sfinte, toate dogmele le-ai lamurit invatand pe toti crestinii adevarata teologie;
Bucura-te, cel ce ai fost dascal de dreapta invatatura tuturor crestinilor;
Bucura-te, cel ce ai laudat pe marele Vasile, la moartea caruia ai plans cu lacrimi de adevarata fratie;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, mustratorul celor rapitori ai lucrului saracului asuprit si amarat;
Bucura-te, cel ce ai fost surghiunit de imparateasa Eudoxia pentru asemanarea ei cu Izabela, sotia lui Ahav;
Bucura-te, ca ai suferit si pornirea cea rautacioasa a unor episcopi nerecunoscatori;
Bucura-te, Ioane cel aspru prigonit si dus in exil tocmai in Armenia, unde ai fost chemat la ceruri de Domnul Hristos;
Bucura-te, mangaietorule al episcopului Chiriac, cel asemenea exilat;
Bucura-te, treime de arhierei mult-laudata !

Condacul 10 :

Mari invatatori si deobste izbavitori oamenilor si indreptatori ai obiceiurilor v-ati aratat sfintilor, intelepti si impodobiti de Dumnezeu : Vasile cel Mare, cel ce aratat ai cuvantat cu intelepciune tare si neschimbata, ingrozind pe eparhul si mustrand pe imparatul Valent; Grigorie Teologul, cel ce ai fost desfatarea limbii, dulceata auzului, mangaierea inimii si ingereasca paine de suflete hranitoare; si Ioane Gura de Aur, raul darurilor celor duhovnicesti, umplut pana la varsare, organ aurit al predicilor, al pocaintei, milosteniei, smereniei, umilintei, al privegherilor, al iubirii de aproapele si aparatorul celor asupriti si nedreptatiti. Noi, impreuna cu voi, dorim a canta lui Dumnezeu laude : Aliluia !

Icosul 10 :

Darul lui Dumnezeu ti-a descoperit, Sfinte Vasile, faptele bune ale prezbiterului Anastasie, la care ai mers cu clerul arhiepiscopalei tale biserici, spre a cunoaste viata acestui vrednic preot, care vietuind intr-un sat, cu femeia sa Teognia, petreceau viata lor intru curatie, socotita fiind ea, ca o tarina neroditoare; iar Anastasie a fost luminat de Dumnezeu si stiind cu duhul ca ierarhul sau Vasile voieste sa-l cerceteze, a zis sotiei sale : " Eu ma voi duce la camp, sa lucrez pamantul, iar tu sora mea, in ceasul al noualea aprinzand luminari, vei iesi intru intimpinarea Sfantului Vasile, arhiepiscopul nostru ". Deci facand Teognia asa, cum zisese Anastasie, a intampinat pe Sfantul Vasile, care cunoscand cu duhul ca Anastasie este in casa, l-a chemat; si el iesind intru intimpinarea Sfantului si sarutandu-i picioarele i-a zis : " De unde mie aceasta, ca a venit arhiereul Domnului la mine ?". Iar Sfantul Vasile i-a zis : " Bine ca te-am aflat, sa mergem in biserica si sa facem dumnezeiasca slujba ". Mergand toti in biserica a poruncit Sfantul Vasile lui Anastasie sa slujeasea Sfanta Liturghie, zicandu-i : " Cu toate lucrurile tale cele bune, sa ai si ascultare ". Si cand slujea Anastasie, Sfantul Vasile si ceilalti care erau vrednici, au vazut, in vremea inaltarii sfintelor si infricosatoarelor Taine, pe Preasfantul Duh in chip de foc pogorandu-Se si pe Anastasie inconjurandu-l. De aceste fapte minunate noi mirandu-ne te intimpinam, Sfinte Vasile, cu aceste frumoase laude :

Bucura-te, Ierarhe Vasile cel luminat la minte de Dumnezeu;
Bucura-te, cunoscatorul vietii si al faptelor bune ale prezbiterului Anastasie;
Bucura-te, ca dupa sfanta slujba ai binevoit a fi ospatat in casa vrednicului preot;
Bucura-te, cel ce ai stiut cu duhul ca Teognia nu-i este lui sotie, ci sora si asa i-ai zis sa o numeasca;
Bucura-te, sfinte, care ai cercetat intr-un bordei, din casa lui Anastasie, pe un bolnav stricat de lepra, pe care il ingrijeau preotul si sora lui;
Bucura-te, milostive, ca si tu ai voit sa slujesti o noapte pe acel om bolnav, ce era deseori manios si ocarator, spre a te face partas la plata dunmezeiasca;
Bucura-te, ca toata noaptea ai petrecut-o cu acel bolnav in bordei, stand in rugaciune, iar a doua zi pe bolnav l-ai scos din bordei intreg si sanatos;
Bucura-te, ca Sfantul Efrem Sirul, rugandu-se lui Dunmezeu, a avut o vedenie minunata : un stalp de foc, al carui cap ajungea la cer si un glas din cer i-a zis : " Efreme, Efreme, in ce chip vezi pe acest stalp de foc, in acest fel este Vasile ";
Bucura-te ca sfantul acesta Efrem, dupa vedenia aceasta, s-a dus la Cezarea Capadociei in ziua Aratarii Domnului, cu un talmaci fiindca el nu cunostea greceste si te-a vazut pe tine, Sfinte Vasile, mergand la biserica cu multa evlavie;
Bucura-te, ca tu sfinte, cunoscand cu duhul ca Efrem Sirul este in biserica, ai poruncit arhidiaconului tau sa se duca sa-l cheme la tine in sfantul altar;
Bucura-te, ca acela se apara prin talmaci ca nu ar fi el cel chemat, ci un altul poate; insa tu sfinte ai zis arhidiaconului " mergi si spune strainului monah : Doamne Efrem, vino si intra in sfantul altar, ca te cheama arhiepiscopul "; si apoi l-ai hirotonit diacon zicandu-i sa spuna ecteniile in limba greceasca, ceea ce Efrem a indeplinit;
Bucura-te, mare ierarhe Vasile !

Condacul 11 :

Buna mireasma lui Hristos facandu-te, Sfinte Ierarhe Vasile, toata lumea ai umplut de mirosul cel placut al Sfintei Evanghelii; si imbracand vesmantul luminat al arhieriei, ai slujit cu toata vrednicia Biserica lui Hristos Dumnezeul nostru; iar noi minunandu-ne de viata ta cea ingereasca, cantam impreuna cu tine lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 11 :

Pastorind Biserica patriarhala a Constantinopolului timp de 12 ani pana la soborul al doilea, te-ai retras la mosia ta Arianz, unde ai petrecut o viata de sfintenie, pana la varsta de optzeci de ani, cand Domnul te-a chemat din viata aceasta pamanteasca la imparatia cea cereasca si acolo te bucuri de ostenelile tale si de luptele ce ai avut pentru buna intarire a Bisericii lui Hristos, avand multumirea ca la retragerea ta de pe scunul patriarhal, ai lasat numai o biserica eretica in Constantinopol, iar pe cele ce mai inainte fusesera date arienilor, le-ai readus la starea de mai inainte a dreptcredinciosilor. Deci noi, cinstind pomenirea ta, te laudam cu aceste cantari de lauda :

Bucura-te, Ierarhe Grigorie, mintea cea luminata de Dumnezeu;
Bucura-te, chimval rasunator in toata lumea, a cuvintelor tale teologhicesti;
Bucura-te, curatitorul si starpitorul neghinelor eretice;
Bucura-te, plugarule, care ai arat pamanturile sufletesti ale crestinilor;
Bucura-te, semanatorule al graului dumnezeiesc, care hraneste si satura omenirea crestina;
Bucura-te, adapatorul celor insetati de apa cea vie a Sfintei Evanghelii;
Bucura-te, alauta darului cea de Dumnezeu vestitoare;
Bucura-te, intaritorul cel adevarat al dogmelor parintilor celor dreptcredinciosi;
Bucura-te, carmaci bine priceput al corabiei Bisericii crestinesti;
Bucura-te, rau plin de apele darului;
Bucura-te, noule David, cel ce ai cantat laude alese lui Dumnezeu, Cel slavit in Sfanta Treime;
Bucura-te, mare ierarhe si teologule Grigorie !

Condacul 12 :

Nou Samuel te-ai aratat, Sfinte Grigorie Teologule, cu curatia vietii tale si cu marea ta intelepciune; impodobit fiind si cu darul oratoriei, ai fost ca un nou David cantand cu fluierul cel pastoresc al cuvantarii de Dumnezeu, incat s-a putut spune despre tine ca, daca s-ar fi aflat vreo icoana si vreun chip impodobit, acela ai fi tu, Sfinte Grigorie; pentru care si noi eintam lui Dumnezeu impreuna cu tine : Aliluia !

Icosul 12 :

Dupa atatea veacuri trecute gandindu-ne si noi, Sfinte Ioane, la izgonirea ta de pe tronul patriarhal al Constantinopolului si citind cele scrise de tine episcopului Chiriac cel asemenea izgonit, ne miram de mintea ta cea luminata si de cuvintele de mangaiere scrise de tine acelui episcop, care pot sluji tuturor crestinilor la cazuri de necazuri si suparari. Tu, Sfinte Ioane Gura de Aur, ai scris episcopului Chiriac acestea : " Vino sa-ti scot rana mahnirii si sa-ti risipesc negura cugetului. Furtuna ce a venit asupra Bisericii este amara si grea, iar corabierii, neputand face nimic pentru incetarea furtunii, stau incremeniti, plang, se tanguiesc, se roaga si asteapta sau pieirea lor in valurile marii, sau incetarea furtunii. Nu te mahni, frate Chiriac, ca eu cand am fost izgonit din Constantinopol, nu ma ingrijeam de nimic, ca ziceam intru mine : de este voia imparatesei sa ma izgoneasca, izgoneasca-ma. De va vrea sa ma fierastruiasca, am pilda pe profetul Isaia. De va vrea sa ma arunce in mare, imi voi aduce aminte de profetul Iona. De ii este voia sa ma bage in groapa, am pe Daniil bagat in groapa leilor. De va vrea sa ma ucida cu pietre, am pe Stefan intiaul mucenic, ce a patimit aceasta. De va vrea sa-mi ia capul, am pe Ioan Botezatorul. De va vrea sa-mi ia averea, de o am, s-o ia, caci gol am iesit din pantecele mamei mele, gol ma voi si duce din viata. De as fi placut oamenilor, nu as fi sluga lui Hristos; iar proorocul David ma inarmeaza : Grait-am marturiile Tale inaintea imparatilor si nu m-am rusinat ". Iar noi citind aceste cuvinte ne minunam si-ti aducem aceste laude :

Bucura-te, minte inalta de Dumnezeu insuflata;
Bucura-te, organ de aur ce ai cuvantat mai frumos decat toti inteleptii lumii;
Bucura-te, ca in timpul surghiunului tau multe suferinte si amaruri ai avut;
Bucura-te, ca de la Comane, unde ai fost ingropat, dupa 33 de ani, moastele tale au fost aduse la Constantinopol;
Bucura-te, ca nu ai voit a te lasa ridicat pana cand imparatul Teodosie nu ti-a trimis epistola sa;
Bucura-te, ca aducandu-ti-se moastele tale la Constantinopol au fost intampinate de imparatul si de toti sfetnicii cei mai insemnati ai imparatiei;
Bucura-te, ca moastele tale au fost duse in biserica Sfantului Apostol Toma;
Bucura-te, ca de acolo au fost asezate in biserica Sfintei Irina unde au fost puse pe tronul patriarhal;
Bucura-te, ca de la biserica Sfintei Irina moastele tale fiind puse cu racla intr-o careta imparateasca, au fost duse la biserica Sfintilor Apostoli;
Bscura-te, ca in acea biserica patriarhala moastele tale au fost ingropate in sfantul altar;
Bucura-te, ca un bolnav suferind de neputinta a incheieturilor, atingandu-se de racla moastelor tale s-a izbavit cu totul de boala;
Bucura-te, mare ierarhe Ioane Gura de Aur !

Condacul 13 :

( acest condac se zice de trei ori )

Viata voastra cea sfanta, slujbele cele impodobite, cuvantarile voastre cele mai alese si mai scumpe decat toate avutiile lumii, scrierile voastre, ce sunt ca niste tezaure de cel mai mare pret, v-au facut sa fiti pentru toata lumea crestina cei mai vrednici de toata cinstirea si venerarea noastra, fiind luati de cei mai vrednici pastori ai Bisericii ca pilde de viata curata si sfanta, de mari si neintrecuti luminatori si aparatori ai dreptei credinte, ai vietii celei nemateriale, ai suferintelor si asupririlor la care ati fost supusi de oameni cu cugete rele ce nu va puteau privi bine din cauza pornirii inimii lor celor lacome si invidioase; dar voi, sfintilor, pe toate le-ati suferit cu credinta in Dumnezeu, cu intelepciune, cu rabdare, cu postul, cu rugaciunile si cu viata voastra cea nemateriala, pentru care noi, minunandu-ne de taria sufletelor voastre, indraznim a va aduce laude, cantand cu voi lui Dumnezeu : Aliluia !

Viata voastra cea sfanta, slujbele cele impodobite, cuvantarile voastre cele mai alese si mai scumpe decat toate avutiile lumii, scrierile voastre, ce sunt ca niste tezaure de cel mai mare pret, v-au facut sa fiti pentru toata lumea crestina cei mai vrednici de toata cinstirea si venerarea noastra, fiind luati de cei mai vrednici pastori ai Bisericii ca pilde de viata curata si sfanta, de mari si neintrecuti luminatori si aparatori ai dreptei credinte, ai vietii celei nemateriale, ai suferintelor si asupririlor la care ati fost supusi de oameni cu cugete rele ce nu va puteau privi bine din cauza pornirii inimii lor celor lacome si invidioase; dar voi, sfintilor, pe toate le-ati suferit cu credinta in Dumnezeu, cu intelepciune, cu rabdare, cu postul, cu rugaciunile si cu viata voastra cea nemateriala, pentru care noi, minunandu-ne de taria sufletelor voastre, indraznim a va aduce laude, cantand cu voi lui Dumnezeu : Aliluia !

Viata voastra cea sfanta, slujbele cele impodobite, cuvantarile voastre cele mai alese si mai scumpe decat toate avutiile lumii, scrierile voastre, ce sunt ca niste tezaure de cel mai mare pret, v-au facut sa fiti pentru toata lumea crestina cei mai vrednici de toata cinstirea si venerarea noastra, fiind luati de cei mai vrednici pastori ai Bisericii ca pilde de viata curata si sfanta, de mari si neintrecuti luminatori si aparatori ai dreptei credinte, ai vietii celei nemateriale, ai suferintelor si asupririlor la care ati fost supusi de oameni cu cugete rele ce nu va puteau privi bine din cauza pornirii inimii lor celor lacome si invidioase; dar voi, sfintilor, pe toate le-ati suferit cu credinta in Dumnezeu, cu intelepciune, cu rabdare, cu postul, cu rugaciunile si cu viata voastra cea nemateriala, pentru care noi, minunandu-ne de taria sufletelor voastre, indraznim a va aduce laude, cantand cu voi lui Dumnezeu : Aliluia !

Apoi se zice iarasi Icosul intai

Cine este destoinic a-si deschide buzele si a-si misca limba, spre a o lauda, cum se cuvine pe aceasta treime de arhierei ? Insa, desi nu vom putea face aceasta, totusi nu putem tacea si ii aducem aceste laude :

Bucurati-va, alesii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale gradini celei nestricacioase;
Bucurati-va, ingeri pamantesti si oameni ceresti;
Bucurati-va, marilor arhierei cei luminati la minte de Sfanta Treime;
Bucurati-va, ca ati covarsit firea omeneasca cu darurile cele multe;
Bucurati-va, stilpi neclintiti ai Biserici;
Bucurati-va, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;
Bucurati-va, margaritare stralucite ale Bisericil lui Hristos;
Bucurati-va, cei mai destoinici luminatori ai pamantenilor;
Bucurati-va, aparatorii dreptei credinte in Hristos;
Bucurati-va, surpatorii eresurilor si indreptatorii adevaratelor invataturi;
Bucurati-va, carmuitorii Biserici si pomi luminati roditori ai fructelor celor mai alese;
Bucurati-va, treime de arhierei mult-laudata !

si Condacul intai

Pe aparatorii si luminatorii Bisericii crestinesti, pe invatatorii cei mari si infranatorii zazaniilor diavolesti, pe surpatorii eresurilor, pe stalpii cei neclintiti ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor si intocmai cu apostolii, si ai lumii invatatori, pe marele Vasile cel cu dumnezeiasca minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas; si pe Ioan luminatorul a toata lumea, sa-i laudam credinciosii din toata inima si sa le cantam : bucura-te, treime de arhierei mult-laudata !

Acatistul Sfantului Ignatie Teoforul

(20 decembrie)

Dupa obisnuitul inceput, se zice:
Troparul Sfantului Ignatie Teoforul:
Si partas obiceiurilor si urmator scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, prin suirea privirii la cele inalte. Pentru aceasta cuvantul adevarului drept invatand si prin credinta rabdand pana la sange, Sfintite Mucenice Ignatie, roaga-te lui Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.

Condacul 1:

Sosit-a astazi bucurie si mangaiere tuturor drept-credinciosilor crestini la praznuirea dumnezeiescului Ierarh si Mucenic Ignatie, pe care din copilarie Mantuitorul in prea sfintele Sale brate l-a luat si l-a purtat si a carui fericita inima salas Cuvantului s-a aratat. Pe acesta toti, cu evlavie cinstindu-l, asa sa strigam: Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorul care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Icosul 1:

Ingereasca viata pe pamant ai petrecut, dumnezeiescule Ierarhe Ignatie, cu vapaia dragostei lui Hristos inima ta aprinzand, cu gura si cu limba, in toata vremea si locul, slavoslovind; pentru care si noi te laudam, zicand:

Bucura-te, al ierarhilor si mucenicilor mare soare;
Bucura-te, adevaratule lucrator al rugaciunilor celor gandite;
Bucura-te, salasule cuvantator, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat;
Bucura-te, biserica vie a Marelui imparat;
Bucura-te, ca si pe a ta inima jertfa lui Dumnezeu o ai sfintit;
Bucura-te, caci cu inima crezand, cu gura pe Hristos la aratare luminat L-ai propovaduit;
Bucura-te, ca din copilarie ai fost ales si chemat de Hristos;
Bucura-te, stalp al Bisericii mult luminos;
Bucura-te, vasule ales, care lui Pavel te-ai asemanat;
Bucura-te, ca numele lui Hristos inaintea paganilor l-ai purtat;
Bucura-te, ca de la "fiul tunetului", dreapta credinta ai invatat;
Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care Pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!


Condacul al 2-lea:

Ales ai fost spre pastorire, cu sfatul tuturor Sfintilor Apostoli, unde cu ravna apostoleasca foarte te-ai ostenit si talantul cel dat tie l-ai inmultit. Faclie mult luminoasa in sfesnicul bisericii ai fost si pe multi i-ai invatat a canta lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Asezat-ai preafrumoasa randuiala de slavoslovie Biserica lui Hristos, asemenea cetelor ingeresti pe care singur le-ai vazut in a ta descoperire, cu buna cuviinta pe Dumnezeu slavoslovind; auzi-ne si pe noi care te laudam pe tine asa:

Bucura-te, al Siriei si al Antiohiei luminatorule;
Bucura-te, al asezamintelor apostolesti cu sfintenie pastratorule;
Bucura-te, desavarsitule slujitor al tinerilor lui Hristos;
Bucura-te, al Bisericii celei dreptmaritoare, sfesnic mult luminos;
Bucura-te, ca in Antiohia, ucenicii lui Hristos crestini s-au numit;
Bucura-te, ca pe poporul cel nou cu cuvantul si cu fapta l-ai povatuit;
Bucura-te, ca pentru dragostea lui Hristos pe tine te-ai jertfit;
Bucura-te, ca prin lumina vietii tale multe suflete ai luminat;
Bucura-te, ca prin usa adevarului in staulul lui Hristos ai intrat;
Bucura-te, ca prin tine turma lui Hristos pasune buna a aflat;
Bucura-te, ca pe tine cuvantatoarea turma foarte te-a ascultat;
Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 3-lea:

Statut-ai, preafericite, ca o nicovala a Duhului, cu multa rabdare in fata tuturor necazurilor, a prigonitorilor care neincetat te loveau si pentru toate multumeai lui Dumnezeu, Care te intarea pe tine, spre a-I canta Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Auzind imparatul Traian ca tu esti numit purtator de Dumnezeu, te-a intrebat pe tine: "Ce inseamna aceasta numire?". La care intrebare cu mare indrazneala i-ai raspuns si nedumeririi lui cu intelepciune i-ai descoperit taina; pentru care primeste, te rugam, si de la noi aceste smerite cantari:

Bucura-te, ca prin scurte cuvinte lui i-ai aratat;

Bucura-te, ca ce inseamna "purtator de Dumnezeu" pe el l-ai invatat;

Bucura-te, ca la intrebarea imparatului Traian ai raspuns luminat;

Bucura-te, ca pe imparatul Traian pentru a lui nedumerire l-ai mustrat;

Bucura-te, ca pe zeii lui cei mincinosi desertaciune i-ai aratat;

Bucura-te, ca Traian imparatul de a ta barbatie s-a minunat;

Bucura-te, ca Taina intruparii Cuvantului, lui Traian i-ai propovaduit;

Bucura-te, ca de mantuitoarele Patimi ale lui Hristos tu i-ai vorbit;

Bucura-te, ca si Preaslavita inviere a lui Hristos lui o ai vestit;

Bucura-te, ca minunile lui Dumnezeu inaintea imparatilor le-ai aratat;

Bucura-te, ca de furia lui Traian nu te-ai infricosat-

Bucura-te, ca in dreapta credinta ai ramas nemiscat;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 4-lea:

Vazand imparatul Traian marea ta indrazneala si neclintirea de adevar, foarte s-a maniat pe tine, Marturisitorule al numelui lui Hristos, si spre inchisoarea temnitei te-a dat. Iar tu, fericite, cu mare bucurie ai primit hotararea lui si lui Hristos lauda I-ai dat, cantand: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Dupa a ta aruncare in temnita, Traian imparatul toata noaptea nu a putut dormi, socotind intru sine cu ce fel de moarte te va pierde; iar tu, patimitorule, iti gateai a ta inima spre a primi cu bucurie moartea pentru doritul tau Iisus. Deci, cu cuviinta si noi catre tine zicem asa:

Bucura-te, ca numele lui Iisus Hristos inaintea lui Traian cu mare indrazneala L-ai marturisit;

Bucura-te, ca de a ta barbatie si indrazneala a ramas uimit;

Bucura-te, caci cu ai sai sfetnici s-a sfatuit spre a ta pierzare;

Bucura-te, ca si tu cu mare sete asteptai moartea fara inspaimantare;

Bucura-te, ca auzind tu aceasta hotarare foarte te-ai bucurat;

Bucura-te, ca spre mancarea fiarelor pe tine te-au osandit;

Bucura-te, ca cei pastoriti de tine, auzind a ta osandire spre moarte, foarte s-au intristat;

Bucura-te, ca tu pe toti cu cuvinte de imbarbatare foarte i-ai mangaiat;

Bucura-te, ca de la Antiohia la Roma ai fost trimis fiarelor spre mancare;

Bucura-te, ca pe a ta cuvantatoare turma o ai binecuvantat la plecare;

Bucura-te, caci cu mare fierbinteala la a ta plecare, pentru Biserica te-ai rugat;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 5-lea:

Tanguitu-s-a cu amar la a ta plecare din Antiohia, toata multimea binecredinciosilor, si pe tine, iubitul ei pastor, cu lacrimi te-a petrecut. Iar tu, preaintelepte, pe toti i-ai invatat sa nu slabeasca in dreapta credinta Si pentru toate sa dea slava lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Venit-au, dupa porunca imparateasca, zece ostasi asPri si nemilostivi, care cu mare manie legandu-te in Unturi, te-au dus la corabie; si asa, spre chinuri ai Jnceput a calatori. Iar crestinii cei binecredinciosi, cu Silinta inimii, te laudau, zicand asa:

Bucura-te, pastorul nostru cel bun si iubit;

Bucura-te, ca a ta calatorie spre cer acum a sosit;

Bucura-te, ca aceasta sfanta calatorie tu foarte o ai dorit;

Bucura-te, ca din Seleucia plecand, la Smirna ai sosit;

Bucura-te, ca tu acolo cu Sfantul Policarp te-ai intalnit;

Bucura-te, ca de vorbirea cu el tu foarte te-ai mangaiat;

Bucura-te, ca Fericitul Policarp ale tale lanturi le-a sarutat;

Bucura-te, ca preotii si clericii cu lacrimi au udat lanturile tale;

Bucura-te, ca multimea crestinilor, vazandu-te legat, se tanguia cu jale;

Bucura-te, ca multi, vazand lanturile tale, spre marturisire s-au imbarbatat;

Bucura-te, ca toti cu umilinta si cu dragoste te priveau cand de la ei ai plecat;

Bucura-te, ca a nu te uita in ale lor sfinte rugaciuni, pe toti i-ai rugat;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 6-lea:

Arzand cu dorirea de a patimi pentru numele lui Hristos, foarte ai rugat prin scrisoare pe crestinii cei din Roma a nu pune piedica la a ta sfanta alergare si/ cu mare bucurie asteptand ziua chinuirii tale, canta1 lui Dumnezeu lauda din inima: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Sfatuit-ai pe bunii crestini sa nu arate catre tine dragoste desarta, spre a te cruta si a te vedea viu cu trupul c* ma* vartos cu totii sa se roage spre a-ti darui tie Dumnezeu rabdare pana la sfarsit; iar noi, pacatosii, cinstind a ta sfanta dorire, zicem catre tine asa:

Bucura-te, patimitorule al bunei credinte, cel cu dor infocat;

Bucura-te, caci cu fierbinteala credintei tale lui Petru te-ai asemanat;

Bucura-te, ca asemenea lui Pavel, la Roma plecand, cu lanturi ai fost legat;

Bucura-te, ca pe feciorelnicul Evangheliei cu dragoste l-ai urmat;

Bucura-te, ca dulcetile acestui veac pe tine nu te-au biruit;

Bucura-te, ca pentru dragostea lui Iisus Hristos intru feciorie ai vietuit;

Bucura-te, ca slava veacului de acum o ai trecut cu vederea;

Bucura-te, ca slava vesnicelor bucurii ti-au fost tie mangaierea;

Bucura-te, ca pentru adevarata fericire, pururea te intareai cu darul;

Bucura-te, pastorule cel adevarat al turmei tale;

Bucura-te, ca in suferintele tale pe Duhul cel Sfant il aveai mangaietor;

Bucura-te, ca lui Iisus, Pastorul cel Mare, ai fost Urmator;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 7-lea:

Zis-ai, fericite, ca "de la Siria pana la Roma pe pamant si pe apa cu fiarele ma lupt", aratand prin aceasta cruzimea si salbaticia ostasilor celor pagani de a spori chinurile tale. Dar tu, rabdatorule de chinuri, multumeai lui Dumnezeu, Care te intarea in rabdare, si cantai: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Aratat-ai, omule al lui Dumnezeu, ca crestinatatea nu este numai un lucru al sfatuirii, ci mai ales al maririi de suflet si al suferintei pentru adevar; caci prin suferinta ai dovedit taria credintei. Te rugam, auzi-ne si pe noi, cei neputinciosi, care te laudam asa:

Bucura-te, ca tu ca cerbul spre izvoarele apelor, spre chinuire alergai;

Bucura-te, ca pe crestinii cei din Roma prin scrisori foarte ii rugai;

Bucura-te, caci asa le ziceai: Nimeni din voi sa nu indrazneasca!

Bucura-te, caci o dorire aveai, de la mancarea fiarelor sa nu te opreasca;

Bucura-te, caci pe toate cele de aici le-ai socotit desertaciune;

Bucura-te, ca moartea cea pentru Hristos ai socotit-o intelepciune;

Bucura-te, ca te-ai silit pe cat a fost cu putinta;

Bucura-te, ca de o mie de ori doreai sa mori dragostea credintei si pentru dreapta credinta;

Bucura-te; ca pe stapanitorul veacului de acum prin suferinta l-ai biruit;

Bucura-te, ca pentru dragostea lui Hristos rabdare ai avut pana la sfarsit;

Bucura-te, ca prin dragoste dumnezeiasca faptele credintei le-ai aratat;

Bucura-te, caci cu sete arzatoare in calea durrn nezeiestilor porunci ai alergat;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 8-lea:

Purtatorule de Dumnezeu, Ignatie, purtat-ai neincetat pe a ta limba numele lui Iisus Hristos; avut-ai de-a pururea in minte prezenta Lui iar in inima sete de dragostea Lui, prin care ganditor si simtitor il laudai pe El, strigand: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Calatorit-ai, Sfinte Mucenice, cu mare osteneala si necazuri prin Troada si Neapoli, apoi prin Filipopoli si Macedonia, sfatuind si intarind pe crestinii cei de acolo; iar noi nevrednicii, cinstind mucenicia ta si calatoria cea spre moarte, zicem asa:

Bucura-te, caci cu mare indrazneala, in legaturi fiind, cuvantul lui Dumnezeu l-ai marturisit;

Bucura-te, ca prin scrisoare, pe crestinii cei de acolo foarte i-ai intarit;

Bucura-te, ca pe tine legat in lanturi te-au vazut, Pentru dragostea lui Hristos;

Bucura-te, caci crestinii cei din Macedonia cu inima indurerata te priveau;

Bucura-te, ca urmele sfintelor tale picioare cu lacrimi le sarutau;

Bucura-te, ca prin cuvintele tale ei tare s-au imbarbatat;

Bucura-te, ca pentru ei si pentru Hristos sufletul ti-ai pus;

Bucura-trtfa vie si cuvantatoare a lui Hristos Iisus;

Bucura-te, aparatorule al dreptei credinte prea infocat;

Bucura-te, patimitorule al lui Hristos cel mult incercat;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 9-lea:

Trecut-ai, patimitorule, in a ta calatorie, pe marea Adriatica si a Tirului, sosind in Puteoli, unde cu mare dragoste ai fost intampinat de bunii crestini cei de acolo, pe care mult i-ai sfatuit sa fie tari si statornici in credinta lui Iisus Hristos si sa-I cante: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ajuns-ai, purtatorule de Dumnezeu, Ignatie, la Roma, unde, impreuna cu scrisorile imparatului te-au predat ostasii eparhului cetatii; iar dupa ce au citit scrisorile cu poruncile ce le dadea imparatul, atI pregatit fiarele spre a ta mancare. Noi, de aceasta aducandu-ne aminte, zicem asa:

Bucura-te, ca in toata Roma, vestea sosirii tale crestinii o au auzit;

Bucura-te, ca toti ziceau: Episcopul Siriei la noi a venit;

Bucura-te, caci crestinii in taina se adunau;

Bucura-te, caci cu bucurie si cu intristare de a ta venire vorbeau;

Bucura-te, ca in locul unde erai, cu totii s-au adunat;

Bucura-te, ca pe tine in lanturi, pentru Hristos, te-au vazut legat;

Bucura-te, caci ei au inteles ca spre mancarea fiarelor esti pregatit;

Bucura-te, ca aceasta intelegand cu inima lor, toti au patimit;

Bucura-te, caci cu a ta mancare de fiare, eparhul pe crestinii cei din Roma voia sa-i infricoseze;

Bucura-te, ca in temnita pentru Iisus Hristos erai tinut legat;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 10-lea:

Adunatu-s-a mare multime de popor din toata cetatea Romei, auzind ca Episcopul Siriei va fi dat spre mancarea fiarelor. Iar tu, purtatorule de Dumnezeu, Ignatie, avand in a ta inima pe Iisus Hristos, asteptai cu liniste si cu bucurie mult doritul tau ceas si prin neincetata rugaciune a inimii, ganditor strigai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Adusu-te-au ostasii in priveliste pe tine, preafericite, spre a te da fiarelor mancare. Implinitu-s-a a ta sfanta dorire, pentru care mai inainte ziceai- "Grau sunt si voiesc sa ma macin de dintii fiarelor spre a ma face paine dulce Preasfintei Treimi!", iar noi, smeritii, insotind ganditor a ta sfanta dorire, zicem asa:

Bucura-te, ca in priveliste spre mancarea fiarelor acum te-au adus;

Bucura-te, ca in acest ceas, in camara inimii tale vorbeai cu Iisus;

Bucura-te, ca leii flamanzi spre a ta mancare pregatiti erau;

Bucura-te, ca acum cu spaima si cu mirare privitorii asteptau;

Bucura-te, ca in acel moment tu cu sete dumnezeiasca i-ai asteptat;

Bucura-te, ca intrand in arena, catre popor cu mare glas ai strigat;

Bucura-te, ca in fata a toata multimea, adevarul l-ai aratat;

Bucura-te, ca pe Iisus Hristos L-ai marturisit luminat;

Bucura-te, ca pe El L-ai aratat ca este Dumnezeu adevarat;

Bucura-te, ca inca sfanta marturisire pe buze o aveai cand leii veneau spre tine urland;

Bucura-te, ca in acel minut leii pe tine te-au sfasiat;

Bucura-te, ca acum sfantul tau suflet spre cer a zburat;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 11-lea:

Facutu-s-a mormant, sfantului tau trup, pantecele leilor, iar cerul camara preacurata s-a pregatit pentru fericitul tau suflet, unde ajungand, pururea pe Dulcele tau Iisus II vezi si acolo impreuna cu toate cetele Ingerilor si ale sfintilor II lauzi pe El, cantand: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Minune mare si preadorita s-a vazut la sfarsitul tau, Sfinte Mucenice Ignatie, caci leii mancand sfantul tau trup, dupa cum singur mult ai dorit, inima ta intreaga si neatinsa a ramas spre a se arata tuturor adevarul cel de tine marturisit; pentru care, noi, slavind dumnezeiasca Pronie, catre tine zicem asa:

Bucura-te, ca acum dorirea ta a luat sfarsit;

Bucura-te, ca acum, graule al lui Dumnezeu, dintii fiarelor te-au macinat;

Bucura-te, ca inima ta cea de Dumnezeu iubitoare, leii nu o au mancat;

Bucura-te, ca spre mustrarea necredinciosilor Dumnezeu pe ea o a pastrat;

Bucura-te, ca pe a ta inima paganii cu sabia in doua o au despicat;

Bucura-te, ca la despicarea inimii tale mare minune s-a aratat;

Bucura-te, ca pe amandoua partile inimii tale scris era preafrumos;

Bucura-te, caci cu slove de aur scria: Iisus Hristos;

Bucura-te, Ignatie, graul cel de Hristos semanat;

Bucura-te, ca pentru dragostea lui Hristos de dintii fiarelor te-ai macinat;

Bucura-te, painea Marelui imparat;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Condacul al 12-lea:

Dar au ramas Bisericii lui Hristos unele din oasele tale pe care leii nu le-au mancat si, pe acestea ca pe o vistierie de mult pret adunandu-le, cu mare bucurie binecredinciosii le sarutau si pe Dumnezeu, Cel ce te-a intarit pe tine pana la sfarsit, II laudau, zicand: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Serafim pururea infierbantat de dragostea lui Dumnezeu ai fost tu pe pamant, dumnezeiescule Ignatie, marele nostru ierarh, cu duhul arzand de bucurie si cu cutremur Domnului slujind; pentru care si noi, nepriceputii, indraznim a te lauda pe tine, zicand:

Bucura-te, caci tu pe Dumnezeu din toata inima, cugetul si puterea ta L-ai iubit;

Bucura-te, caci tu cea dintai porunca prin a ta vietuire cu lucrul o ai implinit;

Bucura-te, ca inima, mintea si limba de-a pururea in rugaciune le aveai;

Bucura-te, ca prin rugaciunile tale cele de ioc, pururea cu duhul ardeai;

Bucura-te, ca prin ganditoarea rugaciune a inimu tale, dorul lui Dumnezeu pururea il aprindeai;

Bucura-te, ca prin uimire si robia mintii, in cer cu inima te suiai;

Bucura-te, ca prin limba ta, pururea numele lui Hristos ai purtat

Bucura-te, ca in inima ta pururea prezenta lui pumnezeu ai Pastrat;

Bucura-te, ca inima ta pururea dupa Dumnezeu a insetat;

Bucura-te, ca prin chinuri si moarte, pilda desavarsita turmei ai dat;

Bucura-te, ca spre moarte cu bucurie ai plecat;

Bucura-te, Ignatie de Dumnezeu purtatorule, care pe Iisus Hristos in inima L-ai purtat!

Coniacul al 13-lea:

O, preafericite arhiereule al lui Hristos, Ignatie, pe care, in bratele cele preasfinte, din copilarie Hristos te-a luat si care toata viata ta pe El in a ta inima L-ai purtat; te rugam sa mijlocesti pentru noi, pacatosii, catre Preainaltul Dumnezeu, ca sa dobandim mila si ajutorul Lui in toate zilele vietii, si in veacul cel viitor sa ne invrednicim a canta impreuna cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice din nou Icosul intai si Condacul intai.

SF. EFREM SIRUL

Viata
Sf. Efrem s-a nascut pe la 306, la Nisibi, in Mesopotamia.
Tatal sau era pagan, iar mama era crestina (sau amandoi erau crestini).
El a intrat devreme in viata anahoretica, fiind luat de episcopul de care se atasase la Sinodul I ecumenic de la Niceea. A fost facut diacon, treapta in care a ramas toata viata.
Dupa cucerirea orasului natal de catre persi, Efrem merge in Edessa. Aici va infiinta o scoala teologica.
Traia ca anahoret, hranindu-se cu paine de orz si cu legume nu radea niciodata.
A murit la 9 iunie 373. uscate, nu bea decat apa, era numai piele si os, mic de talie, imbracat saracacios, plesuv, fara barba si
Sf. Efrem s-a impus ca exeget, polemist, predicator si poet
Dupa moartea lui s-au scris trei panegirice in cinstea lui - al Sf. Grigorie de Nyssa, al lui Amiflohie de Iconiu si al Sf. Ioan Gura de Aur.

Opera

Operele exegetice:

- Comentarii la intreaga Sf. Scriptura - din care s-au pastrat putine fragmente, mai ales la Vechiul Testament: la Geneza, Exod, Iosua, Judecatori, Regi, Iov, Proverbe. Intreg Comentariul la Noul Testament, s-a pastrat in limba armeana.

Comentariile la Vechiul Testament au un caracter mai stiintific - cele la Noul Testament au partial forma de omilii. Ele sunt importante pentru critica biblica.

Tratate, cuvantari si imne:

- Cuvantari metrice si Imne cantabile

Printre tratatele si cuvantarile metrice ale Sf. Efrem, deosebim:

- cu caracter dogmatic - 56 contra ereziilor, 80 contra scormonitorilor, 4 imne contra lui Iulian Apostatul, o Cuvantare despre Taina Sf. Treimi, Despre intrupare, Despre Sf. Fecioara, 3 Cuvantari despre credinta, 4 Despre liberul arbitru.

- cu caracter moral-ascetic: Despre Pocainta, Despre feciorie, Funebre.

Predici:

- la Botezul lui Hristos

- 6 la Saptamana mare, la Cina, la Rastignirea Domnului, la Pasti.

Opera lirica:

- 77 Poeme nisibene - descrie nenorocirile orasului Nisibi in timpul razboiului

- 5 Imne in cinstea lui Abraam de Kidun

- 24 Imne in cinstea lui Iulian Saba

- 1 Imn despre vrednicia Preotiei

Doctrina

Nu se poate sti ce este Dumnezeu si cu ce seamana El. Nu se poate zugravi in noi chipul acelei Esente-Fiinte care e asemenea mintii. Nu pot fi doi Dumnezei pentru ca numele lui Dumnezeu care trebuie adorat este unul singur.

Sf. Treime a fost aratata cu ocazia Botezului in Iordan. Tatal e soarele, Fiul e stralucirea si Sf. Duh e caldura. Una sunt Trei si Trei sunt Una.

Hristologie - Fiul S-a intrupat pentru folosul nostru. Fiinta divina S-a facut asemenea noua, pentru ca noi sa ajungem asemenea ei. Hristos e Dumnezeu prin esenta. Dumnezeirea si umanitatea sunt unite, dar nu plamada noastra domina in El. El S-a facut muritor ca noi, pentru ca dandu-ne noua viata, noi sa nu mai murim.

Maria este Fecioara si Mama. Ea si-a pastrat fecioria inainte de nastere, in timpul nasterii si dupa nastere. Sf. Efrem noteaza sfintenia deosebita a Sf. Fecioare. El face o paralela interesanta intre Eva si Maria.

In Sf. Euharistie se afla realmente Trupul si Sangele Mantuitorului.

Testamentul sau - cere ca timp de 30 de zile dupa moartea lui, fratii sa-i faca Sf. Jertfa.

Sf. Efrem Sirul a fost cel mai mare Parinte bisericesc de limba siriaca al sec. IV. Teologia sa e ortodoxa si adanca.

El a fost unul din cei mai mari poeti crestini ai perioadei II patristice. El a fost pe drept numit "chitara Sf. Duh".

El a fost creatorul Scolii teologice de la Edessa, numita si "Scoala persilor".

Sf. Efrem s-a impus prin smerenia sa exceptionala, ramanand un simplu diacon toata viata, desi era invatat, era sef de scoala si staret de manastire.

Centrul evlaviei si teologiei sale il formeaza Hristos si Sf. Fecioara Maria.

sursa

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul
(se citeste cu precadere in Postul Mare)

„Doamne şi Stăpânul vieţii mele,
duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.

Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.

Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”.

RUGACIUNE PENTRU MULTUMIRE

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeul indurarilor si a toata milostivirea, a Carui mila este nemasurata si iubire de oameni adanc neajunsa, la a Ta slava cazand, cu frica si cu cutremur, ca niste robi netrebnici, cu umilinta aducem acum multumire bunatatii Tale, pentru binefacerile ce au fost asupra robilor Tai (sau) robului (N); si ca pe Domnul, Stapanul si Binefacatorul, Te slavim, Iti cantam si Te laudam. Si iarasi cazand inaintea Ta, multumim, rugand cu umilinta nemasurata si nespusa Ta milostivire, ca precum ai binevoit a primi acum rugaciunile robilor Tai si cu milostivire i-ai invrednicit a li se implini cererile, asa si de acum inainte invredniceste-i a spori intru dreapta credinta, in dragostea cea catre Tine si cea catre aproapele si intru toate faptele cele bune si a dobandi ale Tale binefaceri, impreuna cu toti credinciosii Tai. Mantuieste-i de toata reaua intamplare, daruindu-le pace si liniste. Si ne invredniceste pe toti, totdeuna a grai si a canta Tie si Celui fara de inceput al Tau Parinte si Presfantului si bunului si de-viata-facatorului Tau Duh, Dumnezeului celui slavit intru o fiinta. Slava Tie, Dumnezeului nostru, Datatorului nostru de bine, in vecii vecilor .

RUGACIUNE PENTRU CASATORIE(2)

Stapane Doamne Dumnezeul nostru, care pe toti ii miluiesti si de toate porti grija; Cel ce stii cele ascunse ale oamenilor si ai cunostinta de toate, curateste pacatele noastre, daruieste iertare de greseli, curatire, dezlegarea farmecelor si a tuturor legaturilor facute cu voie si fara de voie. Cel ce stii neputinta firii omenesti, Ziditorule si Facatorule, care ai primit pocainta vamesului, nu pomenii pacatele facute de noi cu stiinta sau din nestiinta.

Caci de vei cauta la fara de legi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi?

Caci numai Tu singur esti drept, sfant, mult milostiv, mult indurat si-ti pare rau de rautatile oamenilor. Tu stapane, cauta din inaltimea Sfantului Tau lacas asupra inimii robului (roabei) Tale (N) si il (o) binecuvinteaza si-l daruieste ca un mult indurat si iubitor de oameni dezlegarea cununiilor lui (ei) si ii trimite pe Ingerul Tau pazitor ca sa-l (o) pazeasca de toate relele si primejdiile si-l (si-o) invredniceste pe el (ea) sa primeasca Sfanta Taina a cununiei prin rugaciunile Sf. Antonie si ale preotilor tai, ca prin aceasta sa nu fie zdruncinata credinta lor prin puterea Ta dumnezeiasca, pentru ca sa-Ti inalti marirea, cinstea si inchinaciunea Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.

Amin

RUGACIUNE PENTRU CASATORIE (1)

Stapane Doamne Dumnezeul nostru care L-ai zidit pe om din pamant si cu suflarea gurii Tale I-ai dat suflet -Cela ce ai zis ca nu este bine sa fie omul singur pe pamant ci "sa-i facem lui ajutor si din coasta lui ai zidit femeia" -Cele ce ai calatorit cu sluga Patriarhului Avraam in Mesopotamia, ca sa-i dea fiului sau Isaac femeia si prin mijlocirea scoaterii de apa le-ai aratat lor pe Rebeca.

Insuti Stapane al cerului si al pamantului, asculta si rugaciunea noastra si priveste cu mila si cu indurare asupra roabei (robului Tau) Tale si fii cu dansa (dansul) cum ai fost cu Avraam si cu Isaac.

Asculta rugaciunea ei (a lui) cum ai ascultat-o pe a robului care a cerut de la Tine semn asupra sotiei sale.

Binevoieste asupra ei (a lui) cum ai binevoit asupra parintilor nostri, nu te uita la pacatele noastre, care opresc multimea indurarilor Tale; dezleaga orice legatura ce este asupra ei (lui).

Da-i Doamne sot (sotie) spre ajutor plin (plina) de fapte bune, ca in pace si unire traind ei, sa slaveasca Prea Cinstitul si de mare cuviinta numele Tau al Tatalui si al Fiului si al Sf. Duh acum si pururea si in vecii vecilor Amin.