Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

- care se citeste in Postul Mare

„Doamne şi Stăpânul vieţii mele,
duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.

Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.

Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”.

Duminică: Sfânta Muceniţă Evdochia

Cîntare de laudă la Sfinta Evdochia
Cea care femeie a păcatului mai înainte a fost,
Mai apoi cu pocăinŃa s-a îmbrăcat,
Si înaintea lui Dumnezeu
In genunghi pururea a stat,
La rugăciune cu lacrimi.
Satan de furie a urlat
Si către ceruri necuratul glas si-a ridicat:
O Mihaile, cerescule arhanghel,
Tu care grăiesti dreptatea,
Nedrept către mine estiCăci
staulul meu cu desăvîrsire
Tu mi-l golesti!
Si încă si pe ultima oaie mi-o răpesti!
Ce-Ńi trebuie această preadesfrînată?!
Eu în Hades am fost aruncat
Si pentru o mică nesupunere, acolo,
în chinuri vesnice mă perpelesc!
Dar ale acesteia păcate sînt adinei ca marea
Care înghite tot ce se apropie de ea.
Astfel grăieste răutatea veche
Cînd omul de bunătate vrea să se Ńină,
Ea pe tot omul care se căieste
îl învăluie în ispită.
Dar Mihail, păzitorul penitentei,
Cu îngerii lui de Evdochia se apropie
Si sub a sa pază o acoperă.
Cu răsuflarea lui,
Mihail pe demoni departe îi alungă.
O cîntare cerească atunci din ceruri se aude:
Asa binevoit-a harul lui Dumnezeu,
Ca fiecare om ce de al său trecut se pocăieste
Să fie primit în braŃele Tatălui,
Si iertare să primească.
PocăinŃa întregii omeniri îi este adusă,
Precum si mîntuirea.
Acestea două voinŃa Domnului sînt,
Milostivirea si voia Lui.
A Lui bună voire sfîntă
Pe a lui Satan rea-voire
Cu desăvîrsire o calcă.

PSALMUL 28

Al lui David.

l. Aduceti Domnului, fii ai lui Dumnezeu, aduceti Domnului mieii oilor, aduceti Domnului slava si cinste;
2. Aduceti Domnului slava numelui Sau; inchinati-va Domnului in curtea cea sfanta a Lui.
3. Glasul Domnului peste ape; Dumnezeul slavei a tunat; Domnul peste ape multe.
4. Glasul Domnului intru tarie, glasul Domnului intru mare cuviinta;
5. Glasul Domnului cel ce sfarama cedrii si va zdrobi Domnul cedrii Libanului;
6. El face sa sara Libanul ca un vitel; iar Ermonul ca un pui de gazela.
7. Glasul Domnului, cel ce varsa para focului.
8. Glasul Domnului, cel ce cutremura pustiul si va cutremura Domnul pustiul Cadesului.
9. Glasul Domnului dezleaga pantecele cerboaicelor, glasul Domnului despoaie cedrii si in locasul Lui, fiecare va spune: Slava!
10. Domnul va imparati peste potop si va sedea Domnul Imparat in veac.
11. Domnul tarie poporului Sau va da, Domnul va binecuvanta pe poporul Sau cu pace.

TÎLCUIREA PSALMULUI 28
Psalmul lui David, pentru scoaterea Cortului.
Nici această deasupra-scriere nu am aflat-o în cartea izvodului ce se numeşte Al şaselea din Exapla, fără numai întru oarecari pre-scrieri, adică izvoade. Pornindu-se de aici, unii din scriitori au socotit că Fericitul David a zis Psalmul acesta cînd a întors Chivotul. Dar graiurile Psalmului n-au nici o înţelegere ca aceasta, ci altele mai-nainte vesteşte el. Şi are încă îndoită proorocie: una care se potriveşte Împăratului Iezechia, iar alta Împăratului nostru al tuturor, Care - pierzînd înşelăciunea idolilor - a luminat lumea cu razele cunoştinţei de Dumnezeu. Voi zice în scurt proorocia pentru Iezechia, iar pe a noastră prin mai multe cuvinte, ca pe ceea ce ni se cuvine mai mult. Biruindu-i pe Asirieni şi bucurîndu-se de prea-slăvita biruinţă, minunatul Iezechia porunceşte norodului să răsplătească lui Dumnezeu cu jertfe, să-I aducă Lui cîntări şi slavoslovii şi să săvîrşească în curtea Lui cea sfîntă slujba legiuită. (Fiindcă Biserica era neumblată celor mulţi şi numai preoţilor le era îngăduită intrarea acolo). Apoi, ne învaţă pricina acestora, arătînd rana trimisă de Dumnezeu asupra Asirienilor, pomenind „glas” şi strigare. Şi numeşte cu închipuire mulţimea vrăjmaşilor: „mulţime de ape”, apoi: „cedri”, arătînd de aici înălţimea şi desimea lor. Şi zice că acestea s-au zdrobit, iar norodul cel iubit s-a asemuit cu „fiul inorogilor”, ca cel ce se închină cu adevărat lui Dumnezeu şi care prin Acesta a pierdut multe zeci de mii din vrăjmaşii ce veniseră asupră-i, şi ca pe nişte paie i-a rupt, şi i-a risipit şi a clătinat tabăra cea pustie de Dumnezeu. Locul ce se asemăna dumbrăvii, pentru desimea războinicilor, l-a golit de cei ce tăbărîseră acolo, iar pe noi, cei ce am primit frica cerbilor, ne-a făcut a rămîne şi a nu fugi. Deci pentru aceasta este cu cale a ne aduna împreună toţi în Biserică şi a aduce Lui răsplătirile laudelor. Apoi, slobozindu-ne de aceştia, va face să se ridice iarăşi zidirile stricate de vrăjmaşi şi să fie locuite. Căci pe toate le vom isprăvi cu lesnire, avîndu-L pe Împăratul cel veşnic, Care ne-a dat stăpînirea şi ne-a dăruit pacea.
Aşadar, tîlcuirea a arătat că Psalmul s-a zis pentru Fericitul Iezechia. Dar - de vreme ce Legea Veche este închipuire a Celei Noi - vino să arătăm asemănarea, alăturînd trupul lîngă umbră: acolo - împărat bine-credincios, aici - Hristos, dascălul bunei-credinţe; acolo - norod plecat şi supus aceluia, iar aici - norod mîntuit de Acesta; acolo - războiul şi pieirea Asirienilor, iar aici - ridicarea asupră a dracilor şi surparea lor.

Deci darul Duhului porunceşte Sfinţiţilor Apostoli să propovăduiască neamurilor mîntuirea şi să-i aducă lui Dumnezeu pe cei ce se vor pleca. Pentru că „fii ai lui Dumnezeu” îi cheamă pe Apostoli, care au fost ca nişte fraţi ai lui Hristos, căci zice: „Spuneţi fraţilor Mei că voi merge mai înainte de voi în Galileea”; iar „fii ai berbecilor” sînt credincioşii din neamuri, fiindcă au odrăslit cu adevărat din părinţi necuvîntători şi dobitoceşti.
Aduceţi Domnului, fii ai lui Dumnezeu, aduceţi Domnului pe fiii berbecilor!
2 Aduceţi Domnului slavă şi cinste, aduceţi Domnului slavă numelui Lui, închinaţi-vă Domnului în curtea cea sfîntă a Lui.
Zice: Voi, care v-aţi chemat „fii ai lui Dumnezeu” şi cărora vi s-a încredinţat dumnezeiasca propovăduire, treceţi şi duceţi-o pe aceasta pretutindeni, cu toată sîrguinţa, şi arătaţi-i cuvîntători pe cei hrăniţi şi crescuţi întru necuvîntare şi aduceţi-i lui Dumnezeu întîi pe aceştia. Apoi, prin ei, aduceţi cinstea şi lauda întru dumnezeieştile case, cinstindu-L pe Făcătorul de bine. Cuvîntul se aseamănă cu cele zise de Mîntuitorul către Sfinţiţii Apostoli: „Mergînd, învăţaţi toate neamurile, botezîndu-i pe dînşii în numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfîntului Duh.” Pentru că şi Psalmul acesta, după cele zise, îndată a pomenit sfinţitele ape:
3 Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul slavei a tunat,
Cuvîntul mai-nainte vesteşte glasul pogorît din cer la rîul Iordanului: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit.” Şi i-a zis „tunet” fiindcă a alergat în toată lumea, prin Sfinţitele Evanghelii. Tot aşa, „fii ai tunetului” s-a numit perechea aceea a Apostolilor, pentru glasul mai presus de fire şi dumnezeiesc al cuvîntării de Dumnezeu.
Domnul - peste ape multe.
Că nu numai Iordanul a primit darul acela, ci Taina Botezului se săvîrşeşte în tot pămîntul şi marea, chemarea dumnezeiască sfinţind firea apelor. De aici, mai-nainte vesteşte puterea dăruită Apostolilor:
4 Glasul Domnului întru tărie, glasul Domnului întru mare cuviinţă.
Istoria Faptelor, împreună-glăsuitoare cu acestea, ne învaţă şi ea că Stăpînul Hristos, înălţîndu-Se, le-a poruncit Sfinţilor Săi Ucenici, zicînd: „Rămîneţi în cetatea aceasta pînă ce vă veţi îmbrăca cu putere din înălţime.” Şi după zece zile, în praznicul Penticostiei, s-a făcut glas din cer, „ca de o suflare ce se poartă repede, şi a umplut casa unde erau ei şezînd, şi li s-a arătat între dînşii împărţindu-se limbi ca de foc, şi au şezut pe fiecare dintre ei”. Iar „glas”, numeşte darul Duhului, care i-a umplut de vîrtute şi putere pe Apostoli şi i-a arătat slăviţi pe cei proşti . Apoi, arată ce fel de lucruri s-au făcut cu puterea glasului acestuia:
5 Glasul Domnului, cel ce zdrobeşte cedri, şi va zdrobi Domnul cedrii Libanului.
Prin cuvintele acestea însemnează surparea şi pierzarea idolilor. Că - de vreme ce capiştile idolilor erau înalte şi nici un rod nu le dădeau celor ce le cinsteau - le-a asemănat pe acestea cu cedrii Libanului, care sînt înalţi, dar nu au fire să aducă vreun rod de mîncare.
6 Şi-i va zdrumica pe dînşii ca pe viţelul Libanului,
„Liban” numeşte de multe ori Ierusalimul, zicînd: „Deschide-ţi, Libane, uşile tale, şi să mănînce focul cedrii tăi!” Iar „viţel al Libanului” este cel făcut de dînşii în Horib, că zice: „Au făcut viţel în Horib şi s-au închinat celui scobit.” Iar puitorul de lege Moisi l-a zdrobit şi l-a zdrumicat pe acela. Deci zice: Asemenea aceluia îi va zdrumica şi îi va face deşerţi pe toţi idolii lumii.
şi cel iubit - ca fiul inorogilor.
Iar norodul ce a crezut, şi pentru aceasta se numeşte „iubit”, va fi nebiruit şi neînvins, fiindcă s-a izbăvit de înşelăciunea multei dumnezeiri şi cinsteşte o singură Dumnezeire.
7 Glasul Domnului, al Celui ce taie para focului.
Că Sfinţiţii Apostoli, primind darul Preasfîntului Duh în chipul focului, se luminau şi nu se ardeau. Încă şi întru viaţa ce va să fie, îndoita lucrare a focului, împărţindu-se, va lumina pe nevoitorii faptei bune, dar va arde pe îndrăgitorii răutăţii. Pentru aceasta, munca celor fără de lege se cheamă şi „foc”, dar şi „întuneric”, fiindcă lucrarea luminătoare nu se arată acolo.
8 Glasul Domnului, al Celui ce clatină pustia. Şi va clătina Domnul pustia Kaddisului.
Simmah nu a zis: „al Celui ce clăteşte”, ci: „al Celui ce naşte”, iar Achila: „al Celui ce chinuieşte”. Şi Isaia mai-nainte grăieşte pentru pustia aceasta, zicînd: „Veseleşte-te, pustie însetată, veselească-se pustia şi ca şi crinul înflorească.” Iar „pustie” numeşte neamurile, fiindcă de demult se făcuseră pustii de Dumnezeu. Acestea a zis dumnezeiescul Isaia că „vor înflori”, iar Fericitul David că „se vor chinui şi vor naşte”. Una ca aceasta se află şi în altă parte la Isaia: „Veseleşte-te, stearpo, ceea ce nu naşti, rupe şi strigă, ceea ce nu chinuiai! Căci mai mulţi sînt fiii celei pustii, decît ai aceleia ce are bărbat.” Clătinînd Stăpînul pustia (şi clătirea însemnează arătarea lui Dumnezeu), o va face să nască mîntuirea, după proorocia care zice: „Pentru frica Ta, Doamne, în pîntece am luat, şi am chinuit şi am născut Duhul mîntuirii Tale, pe care L-ai făcut pe pămînt.” Pentru aceasta o şi numeşte pe dînsa „kaddis”, adică „sfîntă”, în evreieşte.
9 Glasul Domnului, al Celui ce naşte cerbii şi descoperă dumbrăvile.
Firea cerbilor este să nu bage în seamă fiarele tîrîtoare, şi Stăpînul a dat această stăpînire şi Preasfinţilor Apostoli, că zice: „Iată, am dat vouă stăpînire să călcaţi peste şerpi, şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşului.” Întărindu-se prin cuvîntul acesta, ei i-au izgonit pe dracii amăgitori ai lumii şi au dat în vileag neputinţa idolilor. Aceasta a vestit mai-nainte proorocescul cuvînt: „Glasul Domnului, al Celui ce naşte cerbii şi va descoperi dumbrăvile”, arătînd lucrul cel prea-slăvit: prin cerbi a împuns mulţimea fiarelor celor de multe feluri, prin necărturari a vădit nerodirea filosofilor şi prin pescari a pierdut tirania diavolului. Iar „dumbrăvi” a numit capiştile idolilor, ca cele ce sînt cu totul neroditoare. Aşa sînt stejărişele, ori dumbrăvile, pe care prea-bunii lucrători ai pămîntului obişnuiesc a le tăia, golind şi curăţind pămîntul cuprins şi ţinut de dînsele, pe care răsădesc pomi roditori şi seamănă seminţele de mîncare. Aşa au făcut şi lucrătorii de pămînt ai lumii: smulgînd din rădăcină capiştile idolilor, au răsădit în locul lor dumnezeieştile biserici. Pentru aceasta:
În Biserica Lui, fiecare grăieşte mărire.
Deşteptîndu-se spre cîntare de laudă de această mare şi prea-slăvită lucrare a Lui.
10 Domnul potopul va locui şi va şedea Domnul Împărat în veac.
Că va zidi şi va înnoi lumea, ce s-a potopit în rîul fărădelegii. Pentru aceea zice şi Fericitul Pavel: „De este întru Hristos vreo zidire nouă…”, şi celelalte. Şi zice apoi: Făcînd acest lucru, nu va lăsa de aici înainte să ia loc păgînătatea, ci va împărăţi în veac.
11 Domnul tărie norodului Său va da, Domnul va blagoslovi pe norodul Său în pace.
Prin acestea, mai-nainte a vestit ridicările asupră ale necredincioşilor, biruinţa Mucenicilor purtărori de biruinţă şi pacea care se va da Bisericii. „Domnul tărie norodului Său va da” în vremea războiului „şi va blagoslovi pe norodul Său în pace”, după ce va risipi războiul cel lung.

24 Februarie • Aflarea capului Sfîntului Inaintemergător si Botezător loan

Sfmtul si întrutotslăvitul Botezător loan a fost decapitat la dorinŃa expresă si la instigarea nelegiuitei Irodiada, soŃia nelegitimă a ticălosului împărat Irod. Cînd lui loan i s-a tăiat capul în închisoare, Irodiada a dat poruncă ca să nu-i fie îngropat capul împreună cu trupul, căci nelegiuita se temea că oarecum, prorocul ar putea astfel învia. De aceea, ea i-a luat capul si 1-a îngropat adînc într-un loc ascuns si spurcat. Dar ea avea o doamnă de companie, pe Ioana, care era soŃia demnitarului Huza de la curtea lui Irod. Această bună si cu frică de Dumnezeu Ioana nu a putut tolera ca să vadă capul Omului lui Dumnezeu zăcînd în necurăŃie. De aceea ea 1-a dezgropat în ascuns, 1-a dus la Ierusalim si 1-a îngropat în Muntele Măslinilor. Nestiind de aceasta, cînd Regele Irod a auzit de minunile prea mari pe
care le săvîrseste Mîntuitorul, s-a înfricosat si a spus: Acesta este loan Botezătorul [pe care l-am ucis]; el s-a sculat din morŃi si de aceea se fac minuni prin El (Matei 14: 2). După o mare bucată de vreme, un proprietar bogat si slăvit a crezut în Hristos, si lepădînd poziŃie socială si toată desertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah luînud-si numele de Inochentie.

Ca monah, el s-a sălăsluit în Muntele Măslinilor, chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului loan. Dorind să-si zidească o chilie, el a săpat adînc si a descoperit un vas de pămînt în care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui loan Botezătorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaste, apoi le-a îngropal la loc acolo unde le-a găsit. Mai tîrziu, prin Pronia Dumnezeiască, aceste sfinte moaste făcătoare de minuni (adică sfîntul cap al Botezătorului loan) au călătorit din loc în loc, cufundate în întunericul
uitării, pînă iar au fost descoperite, în sfîrsit, sub domnia cucernicei împărătesc Teodora, mama lui Mihail si soŃia lui Teofil, si pe timpul Patriarhului Ignatie, acest sfînt cap a fost adus la Constantinopol. Multe vindecări minunate s-au lucrat la moastele cinstitului cap al înaintemergătorului. Dar este important si interesant de notat că, desi în timpul vieŃii înaintemergătorul nu a făcut nici o minune, loan nu a făcut nici o minune (loan 10: 41), totusi, sfintele sale moaste s-au aflat lucrătoare de nenumărate si puternice minuni de-a lungul veacurilor, după strămutarea lui la ceruri.

Cîntare de laudă la Sfîntul loan Botezătorul
Să ne rugăm lui loan,
Slăvitului Inaintemergător
Al Domnului,
TrîmbiŃa Ziditorului,
Robul lui Dumnezeu
Trimis spre ajutorul oamenilor.
Să ne rugăm lui loan
Cel înfricosat si sfînt,
Caprin el Dumnezeu Cel Preaînalt
Să se milostivească spre noi.
De primejdii ascunse si năprasnice
Fereste-nepe noi,
Sfinte Părinte Ioane !
Pentru păstrarea Curată a CredinŃei
Pe acest pămînt,
Ajută-ne nouă,
Sfinte Părinte Ioane!
îndestularea griului pe acest pămînt,
Pînă la sfîrstiul veacurilor
Dăruieste-ne-o nouă,
Sfinte Părinte Ioane,
Ca în fiecare snop să vedem
In fiecare snop,
Pasii lui Dumnezeu!
La căderea nopŃii,
Intăreste-ne pre noi întru nădejdea
Răsăritului,
Sfinte Părinte Ioane.
O Sfinte Părinte Ioane,
Ajută-ne nouă ca mai înainte de căderea
NopŃii morŃii noastre
întru pocăinŃă adevărată să ne îmbrăcăm,
Si Răsăritul înfricosatei JudecăŃi
Cu nădejde să-l întîmpinăm.

( din "Proloagele...")

PSALMUL 27

Al lui David.

1. Catre Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul meu, ia aminte! Ca de nu ma vei auzi, ma voi asemana cu cei care se coboara in groapa.
2. Asculta glasul rugaciunii mele cand ma rog catre Tine, cand ridic mainile mele catre locasul Tau cel sfant.
3. Sa nu tragi cu cei pacatosi sufletul meu, si cu cei ce lucreaza nedreptate sa nu ma pierzi,
4. Cu cei ce graiesc pace catre aproapele lor, dar cele rele sunt in inimile lor.
5. Da-le lor dupa faptele lor si dupa viclesugul gandurilor lor.
6. Dupa lucrul mainilor lor, da-le lor; rasplateste-i dupa faptele lor,
7. Ca n-au inteles lucrurile Domnului si faptele mainilor Lui; ii vei darama si nu-i vei zidi.
8. Binecuvantat este Domnul ca a auzit glasul rugaciunii mele.
9. Domnul este ajutorul si aparatorul meu, in El a nadajduit inima mea si mi-a ajutat.
10. Si a inflorit trupul meu si de bunavoia mea Il voi lauda pe El.
11. Domnul este intarirea poporului Sau si aparator mantuirilor unsului Sau.
12. Mantuieste poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta; paste-i pe ei si-i ridica pana in veac.

TÎLCUIREA PSALMULUI 27
Psalmul lui David.
„David zice Psalmul acesta de către faţa celor ce au crezut întru Hristos, chemînd spre ajutor prin rugăciune pe Hristos. Împreună are încă şi blestem al mîndriei Iudeilor şi rugăciune de a se depărta şi a se despărţi de mîna acelora, iar mai vîrtos şi de partea lor.”
Către Tine, Doamne, voi striga, Dumnezeul meu, să nu taci către mine! Ca nu cîndva să taci către mine, şi să mă asemăn celor ce se pogoară în groapă.
S-a zis Psalmul acesta de David cînd era gonit de Saul şi se vrăjmăşea de cei ce păreau că-i sînt prieteni, dar îl vesteau şi se ispiteau a-l face arătat lui Saul. Unul ca acesta era Doeg Idumeul, alţii erau Zifeii , şi alţii afară de aceştia mulţi. Şi acest Psalm, ca şi cei mai dinainte, se potriveşte la tot cel ce cade întru primejdii, că îi este aceluia cu putinţă să rabde, asemenea Fericitului David, şi să se roage lui Dumnezeu şi să dobîndească de acolo purtarea de grijă.
Iar pe acest „voi striga”, nu l-a pus în loc de „glas”, ci în loc de „rugăciune osîrduitoare”. „Să nu taci către mine” s-a luat din metafora celor ce sînt rugaţi de oarecari, şi nimic nu voiesc a le răspunde. Şi zice: Dacă vei tăcea către mine şi dacă mă vei goli de ajutorul Tău, îndată voi fi dat la moarte - că pe aceasta a numit-o „groapă”, fiindcă mormîntul se sapă asemenea gropii.
2 Auzi, Doamne, glasul rugăciunii mele, cînd mă rog către Tine, cînd ridic mîinile mele către Biserica cea sfîntă a Ta!
Nu se zidise Biserica încă, ci „Biserică” numeşte Cortul, întru care se ruga fiind departe cu trupul şi trimiţîndu-şi acolo mintea. Aşa şi Fericitul Daniil: rugîndu-se în Babilon, el deschidea ferestrele casei, care erau întoarse către Ierusalim, nu pentru că ar fi crezut că acolo Se scrie împrejur şi Se cuprinde Dumnezeu, ci învăţîndu-se că acolo s-a făcut dumnezeiasca arătare.
3 Să nu mă tragi pe mine cu cei păcătoşi şi cu cei ce lucrează nedreptate să nu mă pierzi, cu cei ce grăiesc pace către vecinul lor, iar cele rele - în inimile lor.
Fericitul David se roagă a nu avea nici o împărtăşire cu făţarnicii. Urîţi şi greţoşi zice că sînt cei ce unele grăiesc, şi altele se sfătuiesc. Pentru care le doreşte să culeagă rodul răutăţii potrivit meşteşugirilor lor, că zice:
4 Dă-le lor, Doamne, după lucrurile lor şi după răutatea meşteşugirilor lor! Şi după lucrurile mîinilor lor dă-le lor, răsplăteşte-le răsplătirea lor!
Dar să nu socotească nimeni că dreptul blestemă pe vrăjmaşi. Cele zise nu sînt de blestem, ci de dreaptă hotărîre, că zice: „Răsplăteşte-le lor răsplătirea lor”, adică: Să cadă întru ale lor vrăjmăşii şi bîntuieli, pe care le cos unii asupra altora. Aceasta o zice şi întru al şaptelea Psalm: „Întoarce-se-va durerea lui la capul lui, şi pe creştetul lui nedreptatea lui se va pogorî.” Apoi, ne învaţă pricina pedepsei:
5 Că n-au înţeles lucrurile Domnului şi lucrurile mîinilor Lui.
Iar pe acestea le-au făcut – zice - nevoind a învăţa nici cuvînt, nici lucru dumnezeiesc. Pentru aceea:
Surpa-vei pe dînşii, şi nu-i vei zidi pe ei.
La zidirile rele este folositoare surparea. Şi de aici este arătat că a zis cu proorocie cele de mai-nainte, nu blestemîndu-i pe dînşii, ci mai-nainte vestindu-le cele ce aveau să fie, căci nu a zis: „surpă-i”, ci: „Surpa-vei, şi nu îi vei zidi.” Apoi, dobîndind iar dumnezeiasca descoperire şi văzînd de departe ajutorul ce avea să fie, a pornit limba spre cîntare de laudă:
6 Bine este cuvîntat Domnul, că a auzit glasul cererii mele.
7 Domnul este ajutorul meu şi sprijinitorul meu.
Şi, arătînd pricina ajutorului celui grabnic, a adăugat:
Că spre Domnul a nădăjduit inima mea, şi m-am ajutorat şi a înflorit trupul meu.
Nădejdea către Dînsul s-a făcut mie pricinuitoare de această purtare de grijă, izbăvindu-mă de reaua pătimire a fugii. Şi am înfrunzit şi am luat sănătatea pricinuită de inima bună.
Şi din voia mea mă voi mărturisi Lui.
În loc de: Nu de silă, ci de bună voie Îi voi face Lui lauda. Aşa zice şi aiurea: „De bună voie voi jertfi Ţie.” Şi iarăşi: „Cele de bună voie ale gurii mele bine le voieşte Domnul”.
8 Domnul este întărire norodului Său şi sprijinitor mîntuirilor unsului Său este.
Şi Îl cînt pe El ca pe un Stăpîn bun, Care şi împăratului, şi norodului cu iubire de cinste îi dă tărie, putere şi mîntuire. Că „uns” pe sine se numeşte, ca pe un împărat, acest nume (adică „uns”) fiind de obşte şi Împăraţilor, şi Proorocilor şi Preoţilor.
9 Mîntuieşte norodul Tău, şi blagosloveşte moştenirea Ta, şi-i paşte pe dînşii şi-i ridică pe dînşii pînă în veac.
Deci - zice - împărtăşeşte norodul Tău de această blagoslovenie şi mîntuire, îndreptîndu-l, şi păscîndu-l şi arătîndu-l mai înalt decît vrăjmaşii. Şi îi este cuvenită împăratului rugăciunea pentru norod. Vrednic de laudă este încă şi acest lucru al marelui David, că aducea lui Dumnezeu rugăciune pentru dînşii, fiind gonit de norod, care bătea război asupra lui împreună cu Saul. Că mai-nainte vedea schimbarea lor şi nu căuta la nedreptatea ce îi făceau, ci la supunerea ce va să fie.

Acatistul Sfintilor Teodor Tiron si Teodor Stratilat

(17 februarie)

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru,milueste-pe pe noi.
Sfinte Dumnezeule...(de trei ori) Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor Amin. Prea Sfanta Treime... Doamne miluieste... (de 3 ori) Slava si acum... Tatal nostru...Doamne miluieste (de 12 ori) Slava...si acum... Aliluia... (de 3 ori) Slava Tie Dumnezeul nostru, slava Tie. Dumnezeu este Domnul si s-a aratat noua, bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului (de 3 ori)

Troparul Sf. Mucenic Teodor Stratilat, glas 4

Cu numirea ostirei celei adevarate, purtatorule de chinuri al cerescului Imparat,voievod prea bun te-ai facut, Teodore. Caci cu armele credintei te-ai ostit intelepteste si ai biruit cetele dracilor si purtator de biruinta viteaz te-ai aratat. Pentru, aceasta pe tine cu credinta pururea te fericim.

Troparul Sf . Mucenic Teodor Tiron, glas 2

Mari sunt ispravile credintei, in izvorul vapaii, ca intr-o apa calda, Sfantul Mucenic Teodor s-a bucurat. Ca cu foc tot arzandu-se,ca niste paine dulce Treimii s-a adus. Pentru rugaciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mantuieste sufletele noastre.

Condacul 1.

Aparatorii cei nebiruiti ai Efaitelor, frumusetea mucenicilor si a nevoitorilor insufletita podoaba Tiron si Stratilat Teodorii. Veniti cu laude si cu cantari sa-i incoronam caci lupte si biruinta muceniciei au rabdat pentru Hristos, caruia se roaga neincetat ca sa ne izbavim din toate nevoile, care strigam: Bucurati-va mucenicii Domnului.
Icos 1.

Ingerii s-au trimis din cer cu coroana nevestejita sa incoroneze crestetul tau cel nebiruit, frumusetea mucenicilor Teodore Tiroane slavite; iar tu ca un viteaz al lui Hristos te-ai aratat aparator nebiruit al credinciosilor din toata lumea, pentru aceasta strigam tie:

Bucura-te, Tiroane voievodul mucenicilor,

Bucura-te, lauda si podoaba Efaitelor,

Bucura-te, aparatorule al credinciosilor,

Bucura-te, surpatorule al paganatatilor,

Bucura-te, al mucenicilor podoaba si bucurie,

Bucura-te, al Bisericii lui Hristos infrumusetare,

Bucura-te, ca reversi minuni cu indestulare,

Bucura-te, ca de bucurie pe toti i-ai umplut,

Bucura-te, ca din inceput Biserica ai aparat,

Bucura-te, ca pentru dragostea lui Hristos, sangele tau ti-ai varsat,

Bucura-te, mare mucenice Teodore.

Condac 2.

Putere de sus ai luat prin cinstitele tale noua chinuri, nevoitorule al Domnului si prin varsarea sangelui tau, ai marturisit cu fapta iubirea Domnului tau, pentru care Stratilate ti-ai dat sufletul tau, strigand: Aliluial

Icosul 2.

Putere vitejeasca luand de la Imparatul Slavei,ai rusinat mandria lui Lichie, prin luptele tale cele mucenicesti si pentru dragostea lui Hristos cu bucurie te-ai jertfit, pentru care credinciosii striga tie:

Bucura-te, Stratilate nebiruite,

Bucura-te, crin si floare din Efaita.

Bucura-te, ca ai biruit tabara vrajmasilor.

Bucura-te, ca prin chinuri ai castigat cereasca Imparatie.

Bucura-te, si noi strigam tie!

Bucura-te, ca arma ai avut crucea Domnului.

Bucura-te, ca cu puterea ei pe tirani ai surpat.

Bucura-te ca si pe idoli ai batjocorit.

Bucura-te, ca pe idolii lui Lichinie, la saraci i-ai impartit.

Bucura-te, ca prin aceasta Hristos s-a proslavit

Bucura-te, ca prin rabdare, cununi ai castigat.

Bucura-te, ca spre cele ceresti pe toti ne-ai indemnat

Bucura-te, mare mucenice Teodore!

Condacul 3.

Luminandu-ti ochiul mintii, catre cer ai privit si de frumusetea celor nepieritoare dorind, nimic n-ai iubit din cele trecatoare; ci si trupul tau Tiroane l-ai dat muncilor celor de multe feluri pentru care ai primit coroana nevestejita si gherdanul biruintei, pentru care cantam Domnului: Aliluia !



Icosul 3



Lumina de sus stralucind sufletul tau cel mucenicesc, dar de bogatie te-ai dat credinciosilor Tiroane ca infierbantandu-te cu ravna bunei credinte, ai scapat pe credinciosi de spurcaciunile cele idolesti centru care cintam tie:

Bucura-te, ajutorul cel grabnic.

Bucura-te, stralucirea bunei credinte.

Bucura-te, ocrotitorul ortodocsilor.

Bucura-te, infranatorul paganatatii.

Bucura-te, ca prin coliva pe credinciosi ai scapat,

Bucura-te, lauda si bucuria episcopului Ioan

Bucura-te, ca el cantare vrednica ti-a dat

Bucura-te, biruitorule al tiranilor imparati

Bucura-te, ca si pe Maximian ai rusinat

Bucura-te, al Bisericii infrumusetare,

Bucura-te, ca reversi raze stralucitoare

Bucura-te, ca prin jertfa cu Hristos te-ai unit.

Bucura-te, ca pentru aceasta El te-a proslavit.

Bucura-te, mare mucenice Teodore!



Condac 4.



Puterea credintei infierbantand sufletul tau, spre marturisirea lui Hristos, pentru care cu dragoste ti-ai dat trupul muncilor celor infricosate, sfintite Stratilate; iar noi vazand rabdarea ta cantam Domnului: Aliluia!



Icosul 4.



Putere luand asupra paganatatii, pe idoli ai surpat cu marturisirea lui Hristos, caruia sufletul ti-ai dat cu multumire si te-ai facut aparator credinciosilor, mucenice Stratilate, pentru care cu dragoste strigam unele ca acestea:

Bucura-te, ca prin suferinda cununa muceniciei ai luat

Bucura-te, ca intr-aceasta ai avut pe Hristos intarire

Bucura-te, ca cu puterea Lui, pe idoli ai surpat.

Bucura-te, stralucirea Iracliei si a Efaitei.

Bucura-te, ca sapte zile nemancat ai petrecut.

Bucura-te, ca si alte chinuri cu rabdare ai suferit

Bucura-te, ca toti care te-au vazut, pe Hristos au proslavit.

Bucura-te, ca prin barbatia ta puterea credintei a inflorit.

Bucura-te, ca multi bolnavi ai vindecat.

Bucura-te, ca lui Hristos buna mireasma te-ai adus.

Bucura-te, ca Efata tie a cantat.

Bucura-te, mare mucenice Teodore!



Condac 5



Stea purtatoare de lumina te-ai aratat credinciosilor din toata lumea, lauda mucenicilor Teodore Stratilate, ca ai scapat pe multi de inselaciunea idoleasca si pe Hristos ai marturisit si ai luat cununa nevestejita din mana Domnului tau, strigand: Aliluia



Icosul 5



Stralucind prin biruinta marturisirii, sufletul tau nevinovat l-ai adus lui Hristos, Carele a primit nevointele tale cele mucenicesti, aratandu-te aparator fierbinte credinciosilor din toata lumea, pentru care strigam tie:

Bucura-te, Stratilate nebiruite.

Bucura-te marturisitorule al credintei.

Bucura-te, diamantul rabdarii.

Bucura-te, crinul infranarii.

Bucura-te, balsamul vindecarii.

Bucura-te, chedrul curatiei.

Bucura-te, ajutatorul saracilor.

Bucura-te, ocrotitorul vaduvelor.

Bucura-te, ca esti tuturor folositor.

Bucura-te, ca din orice nevoi izbavesti.

Bucura-te, ca sanatosi ne pazesti.

Bucura-te, ca si locasul tau il proslavesti.

Bucura-te, mare mucenice Teodore.



Condacul 6.



Marturisind cu indrazneala pe Hristos Dumnezeu adevarat, ai strapuns cu sulita rabdarii tale pe Faraon cel gandit si inchinaciunile Elinilor le-ai surpat, rusinand in priveliste pe Maximian, pentru care strigam Domnului: Aliluia!



Icosul 6.



Marturisitor fierbinte te-ai aratat mucenice Teodore Tiroane, ca fiind dus inaintea tiranului Maximian, nu te-ai rusinat a marturisi pe Hristos ci ai rusinat inchinaciunile cele idolesti, pentru care strigam tie:

Bucura-te, ca in oastea tironilor ai fost.

Bucura-te, ca pe Maximian ai rusinat.

Bucura-te, ca pe idolii lui ai surpat.

Bucura-te, ca aceasta singur ai marturisit.

Bucura-te, ca prin spanzurare singur ai marturisit.

Bucura-te, ca prin focul cuptorului ai trecut.

Bucura-te, ca Mitropolia Amasiei te mareste

Bucura-te, ca Humialon orasul tau te prosloveste

Bucura-te, ca crestinii serbeaza acum al tau nume

Bucura-te, ca-n nevoi si-n izbanzi, strigam, tie.

Bucura-te, facator de minuni alese.

Bucura-te, ca prin ele Dumnezeu se proslaveste.

Bucura-te, mare mucenice Teodore!



Condac 7



Vrand tu mare mucenice Stratilate a-ti mantui sufletul, pe care l-ai impodobit cu tot felul de fapte bune, cu rugaciuni si cu milostenii, te-ai gatit spre lupte mucenicesti pe care le-ai primit cu bucurie cantand Domnului: Aliluia!



Icosul 7



Straina minune a fost in toata Efaita si Iraclia s-a mirat de vitejiile tale, cum toate defaimand si pe imparati mustrand, cu indrazneala ai alergat la lupte pentru dragostea Domnului tau, pentru aceasta strigam tie:

Bucura-te, minunea Efaitelor.

Bucura-te,infrumusetarea Iracliei.

Bucura-te, podoaba mucenicilor.

Bucura-te, mustratorul tiranilor.

Bucura-te, jertfa insufletita.

Bucura-te, ca chinurile cu bucurie le-ai primit.

Bucura-te, ca sfaturilor lui Lichinie nu te-ai plecat.

Bucura-te, ca sufletul tau Domnului l-ai dat.

Bucura-te, ca El cu bucurie l-a primit.

Bucura-te, ca cetele mucenicilor primindu-te au dantuit

Bucura-te, ca si noi bun aparator te-am dobandit.

Bucura-te, mare mucenice Teodore!



Condacul 8



Toata ceata ingerilor, cu mucenicii si cu stapanul lor,intru cantari au intampinat sufletul tau, mare mucenice Teodore Tiroane, incoronand crestetul tau cel nebiruit cu gherdanul mucenicilor si toti au cantat cu bucurie: Aliluia!



Icosul 8



Toata faptura s-a alaturat langa lauda care ti-a facut Hristos Mirele tau, ingerii priveau asteptand venirea ta, mucenicii cantau biruinta ta,iar pamantul s-a sfintit prin stropirea sangelui tau, iar noi robii tai aducem lauda muceniciei tale, cantand

acestea:

Bucura-te, ca ele au incoronat crestetul tau.

Bucura-te, ca cerurile au serbat intrarea ta.

Bucura-te, ca cununa nevestejita ai primit.

Bucura-te, ca pentru credinciosi rugaciune ai facut

Bucura-te, ca Hristos cererile tale le-a plinit.

Bucura-te, ca El prin tine s-a proslavit.

Bucura-te, ca Biserica aparator te-a castigat.

Bucura-te, al Locasului tau grabnic aparator.

bucura-te,ca de ispite, de furturi si de judecati esti risipitor

Bucura-te, mare mucenice Teodore!



Condacul 9



Privind la frumusetea cerului, ti-ai luminat privi­rile mintii, cunoscand pe Ziditorul cerului si al pamantului, Facator al totului, cu bucurie L-a Laudat mucenice Teodore Stratilate si cantare ai cantat Domnului: Aliluia!



Icosul 9



Ritorii cei mult vorbitori au amutit ca niste pesti fara de glas, cum tu un tanar ostas ai defaimat frumusetile lumii, mergand cu bucurie spre chinuri, unde ai aratat lupte biruitoare, de care mirandu-se, cantam tie acestea:

Bucura-te, ritore intre mucenici.

Bucura-te, trambita propovaduitoare.

Bucura-te,luptator nebiruit.

Bucura-te, rabdatorule de patimi.

Bucura-te, gherdane al rabdarii.

Bucura-te, ca cu barbatie ai marturisit.

Bucura-te, ca credinta nevinovata ai pazit.

Bucura-te, ca la aceasta si pe noi ne-ai sfatuit

Bucura-te, ca cu ingerii te-ai unit.

Bucura-te, ca cu ucenicii locuiesti.

Bucura-te, ca prin chinurile tale pe toti ii ve­selesti.

Bucura-te, mare mucenice Teodore!



Condac 10



Vrand sa-ti mantuiesti sufletul si sa castigi viata nemuritoare, te-ai pazit nevinovat de tot pacatul si cu virtutea sufletului ai dorit pe Dumnezeu, Carele este marginea doririlor, pentru care si ultima picatura de sange cu multumita ti-ai dat cantandu-I: Aliluia!



Icosul 10



Vrand noi nevrednicii a-ti lauda mucenicia si nevointele tale Sfinte mare mucenice Teodore Tiroane prin rugaciunile tale cerem ajutorul cel dumnezeiesc, cantandu-ti cu dragoste acestea:

Bucura-te, ca sufletul tau curat, tot pamantul a sfintit.

Bucura-te, ca intru suirea ta spre cer, toti diavolii s-au ingrozit.

Bucura-te, ca si vaduva ajutorul tau a primit.

Bucura-te, aparatorule de cetate.

Bucura-te, ajutatorule al sufletelor curate.

Bucura-te, al pacatosilor lesne iertatorule.

Bucura-te, al tuturor implinator de cereri.

Bucura-te, al ierarhilor bun sfatuitorule.

Bucura-te, al preotilor cucernici ,de mari daruri datatorule.

Bucura-te, al monahilor, bun ajutatorule.

Bucura-te, mare mucenice Teodore!



Condac 11.



Imparatul imparatilor si Domnul domnilor, intru ospatul cel duhovnicesc a adapat sufletul tau din pomul vietii unde ai auzit glasul puterilor ceresti si dansurile mucenicilor si de bucuria aceea imbalsamat fiind ai cantat impreuna cu ei Domnului: Aliluia!



Icosul 11



Imparatul Maximian cu toti muncitorii lui, n-a putut birui sufletul cel de diamant mucenice Teodore Stratilate, nici nu te-a putut desparti de doritul tau Hristos, caruia te inchinai cu dragoste. Pentru care cantam tie:

Bucura-te, bine cinstitorule al sfintei Cruci.

Bucura-te, purtatorule al patimilor lui Hristos.

Bucura-te, ravnitorule al Imparatiei cerurilor.

Bucura-te, bine primitule in locasurile Ei.

Bucura-te, diamantul si steaua credintei.

Bucura-te, fulgerul rugaciunilor sfinte.

Bucura-te, primitorule al rugaciunilor noastre.

Bucura-te, vesmantul darurilor care ne acoperi slabiciunile noastre.

Bucura-te, implinatorul cererilor noastre.

Bucura-te, al Locasului tau infrumusetare.

Bucura-te, al robilor casei tale, cucernica si sfanta mangaiere.

Bucura-te, mare mucenice Teodore!



Condac 12



Haruri mucenicesti imparti tuturor credinciosilor, Sfinte Mare Mucenice Teodore Tiroane, preotilor esti podoaba si lumina, celor ce cu dragoste serbeaza praznuirea ta si te cheama cu credinta, le implinesti cererile; mie celui nevrednic si mai mult decat toti pacatosii, daruieste-mi sa cant cu bucurie Domnului: Aliluia!



Icos 12.



Vrand Sfinte Mare Mucenice Teodore a parasi latura pamantului, ai ajuns la desavarsita dorire, unde privesti frumusetea Imparatului ceresc, te-ai aratat biruitor incoronat prin sangele tau si n-ai incetat a ajuta cu rugaciunile si minunile tale pentru aceasta primeste prinos de multumita acestea:

Bucura-te, steaua harului ceresc.

Bucura-te, podoaba cinului preotesc.

Bucura-te, al mucenicilor podoaba si lumina,

Bucura-te, lauda celor ce-ti canta tie.

Bucura-te, impreuna vorbitorule cu mucenicii.

Bucura-te, ca si rugaciunile noastre le primesti.

Bucura-te datatorule de sfaturi dumnezeiesti.

Bucura-te, margaritar cu care luminezi sufletele.

Bucura-te, diamant carele tai neputintele.

Bucura-te, al sufletului meu mantuire.

Bucura-te, al locasului tau aparatorule.

Bucura-te, al ostenelilor noastre binecuvantatorule.

Bucura-te, mare mucenice Teodore!



Condac 13



De trei ori fericitilor, podoaba Ortodoxiei si lauda Efaitelor, mucenicii Domnului: Teodore Tiroane slavite si Stratilate nebiruite, rugati-va Domnului pentru mantuirea noastra, ca izbavindu-ne din nevoi, sa cantam Domnului: Aliluia! (de trei ori)

Si iarasi se zice Icosul I si Condacul I



Sfarsit si lui Dumnezeu lauda.



Sfantul mucenic Teodor Stratilat se sarbatoreste in 8 februarie. A trait pe timpul imparatului pagan Lichinie. Era din Efata si a locuit in Iraclia pe langa Marea Neagra. Sfaramand zeii si marturisind pe Hristos, a fost supus la multe schingiuiri dintre cele mai infricosate.

pana la urma, primi mucenicia prin taierea capului. Era foarte invatat. Sfantul mucenic Teodor Tiron se sarbatoreste in 17 Februarie. A trait pe vremea imparatilor pagani Maximian si Maximin. Era din metropola Amasiei din Asia. A facut parte din oastea Tironilor. Batjocorind pe zeii Elinilor si marturisind pe Hristos, a fost prins si supus la chinuri foarte mari: il spanzurara, il strunjira si multe altele si lua cununa muceniciei intr-un cuptor aprins. Se face pomenirea lui si in Sambata 1-a din Postul Mare, in amintirea minunii cu coliva.



Acest Acatist ajuta mult la diferitele necazuri si mai ales ajuta foarte mult pentru reusiri la invatatura si la examene. Sa se citeasca cu post in fata Icoanei Sfintilor si a unei candele aprinse cu untdelemn, in genunchi, mai ales in zi de Miercuri si Vineri si in zilele dinaintea examenului si daca se poate este bine a se citi in fiecare zi. Acesti Sfinti au facut si fac extraordinar de multe minuni.



Acatistul a fost facut de parintele Arhimandrit Dometie Trihenea, fost staret la manastirea Zograful pentru Chilia "Cei Doi Teodori" de langa Kareia, Muntele Athos, atunci Chilia era ocupata de Romani.

PSALMUL 26

Al lui David.
1. Domnul este luminarea mea si mantuirea mea; de cine ma voi teme?
2. Domnul este aparatorul vietii mele; de cine ma voi infricosa?
3. Cand se vor apropia de mine cei ce imi fac rau, ca sa manance trupul meu;
4. Cei ce ma necajesc si vrajmasii mei, aceia au slabit si au cazut.
S. De s-ar randui impotriva mea ostire, nu se va infricosa inima mea;
6. De s-ar ridica impotriva mea razboi, eu in El nadajduiesc.
7. Una am cerut de la Domnul, pe aceasta o voi cauta: sa locuiesc in casa Domnului in toate zilele vietii mele,
8. Ca sa vad frumusetea Domnului si sa cercetez locasul Lui.
9. Ca Domnul m-a ascuns in cortul Lui in ziua necazurilor mele; m-a acoperit in locul cel ascuns al cortului Lui;
10. Pe piatra m-a inaltat. Si acum iata, a inaltat capul meu peste vrajmasii mei.
11. Inconjurat-am si am jertfit in cortul Lui jertfa de lauda. Il voi lauda si voi canta Domnului.
12. Auzi, Doamne, glasul meu cu care am strigat; miluieste-ma si ma asculta.
13. Tie a zis inima mea: Pe Domnul voi cauta. Te-a cautat fata mea; fata Ta, Doamne, voi cauta.
14. Sa nu-ti intorci fata Ta de la mine si sa nu Te abati intru manie de la robul Tau;
15. Ajutorul meu fii, sa nu ma lepezi pe mine si sa nu ma lasi, Dumnezeule, Mantuitorul meu.
16. Ca tatal meu si mama mea m-au parasit, dar Domnul m-a luat.
17. Lege pune-mi mie, Doamne, in calea Ta si ma indrepteaza pe cararea dreapta, din pricina vrajmasilor mei.
18. Nu ma da pe mine pe mana celor ce ma necajesc, ca s-au ridicat impotriva mea martori nedrepti si nedreptatea a mintit siesi.
19. Cred ca voi vedea bunatatile Domnului, in pamantul celor vii.
20. Asteapta pe Domnul, imbarbateaza-te si sa se intareasca inima ta si asteapta pe Domnul.

TÎLCUIREA PSALMULUI 26
Mai înainte de a se unge, Psalmul lui David.
Această deasupra-scriere nu am aflat-o întru izvodul ce se numeşte Al şaselea din Exapla, fără numai întru unele din izvoade. De aici dar, oarecari au luat pricină să scoată ca neadevărate toate deasupra-scrierile şi să le lepede, că - zic ei - cum ar fi fost cu putinţă să scrie David Psalmi prooroceşti, fiind încă neuns, şi neprimind darul Duhului, şi dealtfel fiind el tînăr atunci - oile păscînd, nu îndreptînd împărăţia - şi nefiind gonit de nici unii din vrăjmaşi? Se cădea să ştie ei că Istoria Împăraţilor spune că David s-a uns de două ori, iar mai vîrtos de trei ori: întîi în Vitleem - de Samuil Proorocul; a doua oară în Hevron - de seminţia Iudei, după uciderea lui Saul; iar a treia oară - de toate seminţiile, după săvîrşirea lui Memfivoste. Şi pentru a doua ungere zice aşa: „Şi a întrebat David pe Domnul, zicînd: Mă voi sui întru una din cetăţile Iudei? Şi a zis Domnul către dînsul: Suie-te! Şi a zis David: Unde mă voi sui? Şi a zis: În Hevron.” Apoi, povestind în ce chip s-a suit, scriitorul de istorie a adăugat: „Şi au venit oamenii Iudei şi au uns acolo pe David, ca să împărăţească peste casa Iudei.” Iar pentru a treia, iarăşi aşa: „Şi au venit toate seminţiile lui Israil către David în Hevron.” Şi, după puţin: „Şi le-a aşezat lor Împăratul David aşezămînt în Hevron înaintea Domnului, şi au uns pe David împărat peste tot Israilul.”
Drept aceea, este arătat că a zis Psalmul de faţă mai-nainte de a primi a doua hirotonie şi a se da la arătare iconomia lucrurilor. Deci, fiind gonit de Saul, a rostit cuvintele acestea cînd a intrat către Avimeleh preotul şi - rugîndu-se în Cortul lui Dumnezeu şi luînd blagoslovenia pîinilor - a scăpat din mîinile celor ce îi dădeau război. Şi zice aceasta şi în Psalmul de faţă: „M-a ascuns pe mine în Cortul Lui în ziua răutăţilor mele.” Tot atunci, Doeg Idumeul, păscînd acolo asinii împărăteşti, a vestit lui Saul fuga lui David. Pentru aceea zice în Psalm: „S-au sculat asupra mea martori nedrepţi.” Tîlcuirea de-a rîndul ne va învăţa acestea încă mai descoperit.
Domnul este luminarea mea şi Mîntuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul este scutitorul vieţii mele, de cine mă voi înfricoşa
De Tine - zice - luminîndu-mă şi strălucindu-mă cu lumina Ta de gînd, îi defăimez pe toţi neprietenii deodată.
2 cînd se vor apropia de mine cei ce-mi fac rău, ca să mănînce cărnurile mele? Cei ce mă necăjesc şi vrăjmaşii mei, aceia au slăbit şi au căzut.

Zice: Nu am greşit nădăjduindu-mă la ajutor de la Tine, pentru că - ajungîndu-mă cei ce mă goneau ca nişte fiare şi se ispiteau a mă face jertfă mîncată crudă - pe mine nu m-au vătămat cu nimic, iar ei au pătimit pierzarea cea de tot. Istoria ne învaţă că acest lucru s-a întîmplat de multe ori, pentru că, fiind vînat de Saul, David a scăpat din mreji, iar mai vîrtos, de ar fi voit, l-ar fi şi ucis pe cel ce îl gonea. Dar el şi-a arătat a sa filosofie, iar acela şi-a luat pedeapsa pentru răutate la cei de altă seminţie. Deci cele zise sînt mai-nainte grăire a celor ce or să fie.
3 De s-ar rîndui asupra mea tabără, nu se va înfricoşa inima mea. De s-ar scula asupra mea război, întru aceasta eu nădăjduiesc.
Luînd - zice - atîta cercare a ajutorului Tău, eu îndrăznesc asupra celor grele, într-armîndu-mă cu nădejdea, măcar de se vor ispiti vrăjmaşii să năpădească asupra mea de două şi de trei ori pe atîţia.
4 Una am cerut de la Domnul, aceasta voi căuta: să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieţii mele, să văd frumuseţea Domnului şi să cercetez Biserica cea sfîntă a Lui.
5 Că m-a ascuns în Cortul Său în ziua răutăţilor mele, acoperitu-m-a întru ascunsul Cortului Său, pe piatră m-a înălţat.
Zice: Dobîndind atîta facere de bine, eu nu caut de la Făcătorul meu de bine bogăţii şi stăpînire, nici împărăţie şi slavă, ci să stăruiesc totdeauna la dumnezeiasca Biserică, şi să văd ca într-o oglindă dumnezeiasca frumuseţe de acolo şi să cercetez toate cele făcute după Lege. De acolo am acum cercare a folosului, de acolo secerînd mîntuirea şi scăpînd din mîinile celui ce mă gonea. Pe acestea le-a cerut marele David, şi le-a luat de la marele dăruitor Dumnezeu. Că el a întors dumnezeiescul Chivot, şi a făcut alt Cort, mai minunat, şi a alcătuit cetele de multe feluri ale cîntăreţilor, fapte pe care va putea să le înveţe cineva mai cu de-amănuntul din Cartea Paralipomenilor. Iar aceasta ce zice: „Una am cerut de la Domnul”, însemnează cum că „un dar am cerut”, că aşa se cuvine să înţelegem.
6 Şi acum, iată, a înălţat capul meu peste vrăjmaşii mei. Înconjurat-am şi am jertfit în Cortul Lui jertfă de laudă.
Aici timpul s-a schimbat. Aceasta ne-a învăţat şi Achila, că, în loc de: „a înălţat capul meu”, a pus: „se va înălţa capul meu”. Deci însemnează că va împărăţi, şi va birui pe vrăjmaşi şi îi va înconjura pe dînşii cel ce acum de dînşii este înconjurat. Şi nu Îi va aduce lui Dumnezeu jertfele Legii în Cort, ci - prin cei ce au crezut în Dumnezeu - îi va aduce jertfa de laudă întru toate bisericile din lume, noaptea şi în toate zilele. Unele din pre-scrieri (adică izvoade) au: „jertfă de laudă şi de strigare”. Au însă aceeaşi minte şi înţelegere, căci „strigare” este glas de război, făcut de cei mai îndrăzneţi asupra celor ce se tem. Într-acest chip este şi cîntarea de laudă, că glasul e al celor ce sînt cu inimă bună, şi se veselesc şi Îl laudă pe Dumnezeu, că zice: „De este cineva între voi cu inimă bună, să cînte.”
Cînta-voi şi voi lăuda pe Domnul.
Şi de aici este arătat că s-a schimbat timpul, fiindcă se făgăduieşte să cînte şi să aducă laudă.
7 Auzi, Doamne, glasul meu cu care am strigat! Miluieşte-mă şi mă auzi pe mine!
Milă cere, dar nu nedreaptă, ci foarte cu dreptate.
8 Ţie a zis inima mea: Pe Domnul voi căuta.
Zice: N-am rostit cuvinte golite de adevăr, ci - mintea împreună-mărturisind cuvintelor - am pus lucrul deasupra lor.
Căutatu-Te-a pe Tine faţa mea,
Şi nu vor ajunge cele făcute pînă acum, ci voi lucra acestea şi în vremea de-aici înainte:
faţa Ta, Doamne, voi căuta.
Deci să nu mă lepezi pe mine, cel ce Te doresc, nici să mă lipseşti de ceea ce doresc:
9 Să nu-Ţi întorci faţa Ta de către mine şi să nu Te abaţi întru mînie de la robul Tău!
Aceasta a pus-o din metafora celor ce se mînie, şi se întorc de către cei ce se apropie la dînşii şi se ispitesc a se abate către altă cale.
Ajutorul meu fii, să nu mă dai pe mine corbilor şi să nu mă părăseşti, Dumnezeule, Mîntuitorul meu!
Pe acest „să nu mă dai pe mine corbilor”, ceilalţi tălmăcitori l-au zis: „Să nu mă lepezi pe mine.” Cei 70 au făcut numele acesta dintru învăţătura dinafară, pentru că „Du-te la corbi!” era ocară la cei vechi, făcută din oarecare basm.
10 Că tatăl meu şi maica mea m-au părăsit, iar Domnul m-a luat.
Că, fiind gonit de Saul, am fost silit a petrece departe de cei ce m-au născut. Destul însă îmi eşti Tu mie în locul tuturor - o Stăpîne!
11 Lege pune-mi mie, Doamne, în calea Ta, şi mă povăţuieşte în cărare dreaptă,
În loc de „lege pune-mi mie”, Achila şi Teodotion au zis: „luminează-mă”, iar Simmah: „arată-mi calea Ta”. Zice: Fiindcă sînt silit a petrece departe de cei de o seminţie cu mine, fă-Te mie Însuţi legiuitor şi povăţuitor, arătîndu-mi cărarea care duce către Tine.
pentru vrăjmaşii mei.
12 Să nu mă dai pe mine în mîna celor ce mă necăjesc,
Graiurile acestea sînt naşteri ale cugetului smerit, că zice: Eu sînt nevrednic de mîntuire, dar sînt gonit fără dreptate, cu nimic nedreptăţindu-i pe cei ce acum îmi dau război. Deci să nu dai celor ce nedreptăţesc pe cel nedreptăţit.
că s-au sculat asupra mea martori nedrepţi şi nedreptatea a minţit sie-şi.
Achila a zis mai luminat acest cuvinţel: „Împotrivă mi-au stătut mie martori mincinoşi, şi nedreptatea s-a arătat foarte.” Pentru că ei - zice - au adus clevetiri asupra mea; iar eu, pentru ajutorul Tău, n-am primit de aici nici o vătămare, şi săgeţile trimise de cei nedrepţi s-au întors împotriva lor. Şi aceasta s-a luat din vorba de obşte pentru cei ce ne bîntuiesc, dar nu ne vatămă: Pe sine s-a vătămat, nu pe mine. Aşa a zis şi Fericitul David: „A minţit nedreptatea ei-şi.”
13 Iar eu cred că voi vedea bunătăţile Domnului în pămîntul celor vii.
Că nu numai în viaţa aceasta de acum mă voi înălţa deasupra vrăjmaşilor, ci voi fi şi întru desfătarea bunătăţilor ce se aşteaptă. Iar „pămînt al celor vii” numeşte viaţa viitoare, ca ceea ce este despărţită de moarte, şi de stricăciune şi slobodă de scîrbă. Apoi, aduce sfătuire tuturor oamenilor:
14 Aşteaptă pe Domnul,
Şi cum va fi cu putinţă acest lucru?
îmbărbătează-te, şi să se întărească inima ta şi aşteaptă pe Domnul!
Zice: Într-armîndu-se cu bărbăţia şi biruind prin aceasta pătimirile ce năpădesc asupră-i, mintea se întăreşte, şi biruieşte şi aşteaptă dumnezeieştile făgăduinţe, a cărora moştenitoare se face laolaltă cu trupul împreună-lucrător.

Pomenirea Sfîntului Apostol Onisim

Onisim a fost unul dintre Cei Saptezeci de Aposoli mai Mici. El a fost robul lui Filimon, dar gresindu-i cu ceva stăpînului său, de frică, a fugit la Roma. Acolo a auzit Evanghelia de la Sfîntul Apostol Pavel si a luat Sfintul Botez. Pentru că Sfîntul Apostol Pavel îl adusese mai înainte pe Filimon la Sfînta CredinŃă, el a mijlocit împăcarea între stăpîn si rob, între Filimon si Onisim, scriindu-i o epistolă anume în acest scop lui Filimon. Aceasta este una dintre cele mai emoŃionante epistole din întreaga Sffntă Scriptură: Te rog pe tine pentru fiul
meu, pe care l-am născut fiind în lanŃuri, Onisim. Căci poate pentru aceea a fost despărŃit de tine cîtva timp, ca vesnic să fie al tău, Dar nu ca un rob, ci mai presus de rob, ca un frate iubit, mai ales pentru mine, dar cu atît mai vîrtos pentru tine, si în trup, si în Domnul (Filimon l : 10, 15-16).

Miscat de această scrisoare, Filimon cu adevărat 1-a primit pe Onisim ca pe un frate,
eliberîndu-1 de robie. Mai tîrziu Onisim a fost sfinŃit episcop de Apostolii însisi si a primit tronul episcopal al Efesului după Sfîntul Apostol Timotei. Acest lucru se vede dintr-o Epistolă a Sfîntului Ignatie Teoforul. In vremea persecuŃiilor din timpul împăratului Traian,Onisim, deja în vîrstă, a fost arestat si adus la Roma. La Roma Onisim si-a prezentat viaŃa în faŃa judecătorului Terticus, a fost întemniŃat iar la urmă ucis prin decapitare. O femeie bogată i-a luat trupul si 1-a asezat într-un sarcofag de argint, înmormîntîndu-1 cu cinste la anul 190 după Hristos.

Cîntare de laudă la Sfîntul Onisim, Apostolul
Atotslăvitul Onisim, viaŃa ca rob si-a început,
Dar ca apostol a sfîrsti-o, si ca mucenic
Al lui Hristos.
Tertilus cel fărădelege pe Onisim l-a întrebat
Din ce neam este.
Crestin este numele meu, iar neamul, Onisim.
Liber sau sclav esti tu?
Sclav lui Filimon am fost, si lui Hristos Dumnezeu sclav credincios
Sînt acum.
Si pe ce preŃ te-a vîndut Filimon lui Hristos?
Cu al Său Sînge, Domnul Hristos m-a cumpărat.
Vorbeste degrabă, dumnezeii împărăŃiei
îi cinstesti tu oare?
Dumnezei nici nu văd, ci doar statui -
Chipuri de felurite fiare; toate închipuiri moarte.
Văd un bivol căruia i se aduc jertfe;
Un berbec căruia i se aduc berbeci,
Si păsări ce se aduc jertfa unei bufniŃi:
Fiare vii ce se aduc jertfă altora moarte,
Cele vii, jertfa celor moarte,
Cele tari, jertfa celor mai slabe!
Nu, asa unora, eu nu pot să mă-nchin.
Ci Dumnezeului Celui Viu, Stăpînului
Si Făcătorului a toate, al tău, ca si al meu,
Doar Lui, O Tertylus,
Doar Lui mă voi închina!
Dar Tertylus îsi rîse
De omul lui Dumnezeu,
Si porunci să fie tăiat cu sabia.
Stăpîn peste al său trup,
Capul porunci să i-l taie,
Dar sufletul nu i-l putu lipsi
De slava lui Dumnezeu.
Slăvitul nume al lui Onisim a rămas
Ca cerul sipămîntulpe el
In veci să-l slăvească.

din "Proloagele"

Biserici din Bucuresti cu Sfinte Moaste

Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştiului (prăznuit pe 27 octombrie; moaştele Sfântului se află în Catedrala Patriarhiei, Dealul Patriarhiei – Pţa. Unirii)
Sfinţii Constantin şi Elena (prăznuiţi pe 21 mai; părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o raclă de la Catedrala Patriarhiei, Dealul Patriarhiei – Pţa. Unirii)

Sf. Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie; părticele din moaştele Sfântului se află în Biserica “Sf. Spiridon” Paraclis Patriarhal, de la Pţa. Unirii, pe Bd. “D. Cantemir”, Cal. Şerban Vodă, Nr. 29)

Sf. Mc. Mina (prăznuit pe 11 noiembrie; părţi din moaştele Sfântului se află în Biserica “Sf. Mina - Vergu”, aflată la cca. 300 m. de Magazinul Unirea, pe partea stg. a Căii Călăraşilor, Str. C.F. Robescu, Nr. 18 A)

Sf. Stelian, ocrotitorul copiilor (prăznuit pe 26 noiembrie) şi Sfinţii: Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), Onufrie (prăznuit pe 27 noiembrie) şi Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) – racla cu părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica “Sf. Stelian-Lucaci” (Str. Logofăt Udrişte, lângă Poliţia Rutieră)Biserica are Hramurile : Sf.Ier.Nicolae si Sf.Stelian

Sf. Ciprian (prăznuit pe 2 octombrie, protector împotriva farmecelor; mâna Sfântului se află în Biserica “Zlătari”, vizavi de Magazinul Victoria, CEC-ul Mare, Cal. Victoriei, Nr. 12)Biserica are Hramul Nasterea Maicii Domnului

Sfinţii: Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Antipa (prăznuit pe 11 aprilie), Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) şi Nicanor (prăznuit pe 7 august) – caseta cu părticele din moaştele lor se află în Biserica “Sf. Dumitru - Poştă”, din spatele Muzeului de Istorie a României

Sfinţii: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), Vasile cel Mare (prăznuit pe 1 şi 30 ianuarie), Teodor Stratilat (prăznuit pe 8 februarie), Ignatie Teoforul (prăznuit pe 20 decembrie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Ap. Petru (prăznuit pe 29 iunie) ş.a., precum şi o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie) se află în Biserica Stavropoleos, zona Centrul Vechi, Carul cu Bere)Biserica are Hramurile : Sfintii Arhangheli,Sf. Fanurie,Sf.Ier. Atanasie si Sf .Mc. Iustin martirul si filosoful

Sf. Grigorie de Nissa (prăznuit pe 10 ianuarie; capul Sfântului se află în Biserica “Domniţa Bălaşa”, de lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti)Biserica are Hramul Inaltarea Domnului

Sf. Mc.Mercurie (prăznuit pe 25 noiembrie) – parte din capul Sfântului se află în Biserica “Sf. Mc. Mercurie”, Str. Constantin Brâncuşi, Nr.11 (colţul Parcului Titan – IOR dinspre Bd. N. Grigorescu)

Sfinţii: Mc. Ucişi în Pustiul Hozevei (sec. VII), Dreptul Ghedeon, Alexandru (prăznuit pe 30 august),Sf.Ier.Modest (prăznuit pe 18 decembrie), Trifon (prăznuit pe 1 februarie)la Biserica “Icoanei”, din Str. Icoanei

Sfinţii: Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie), 40 de Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Ignatie Teoforul (prăznuit pe 20 decembrie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), Gherasim de la Iordan (prăznuit pe 4 martie), Mc. Candid (prăznuit pe 21 ianuarie), Mc. Ucişi în Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Mc. Prov, Tarah şi Andronic (prăznuiţi pe 12 octombrie), Sf. Ambrozie (prăznuit pe 7 decembrie), Alexie (prăznuit pe 17 martie), Cuv. Părinţi ucişi în Mânăstirea Sf. Sava (prăznuiţi pe 20 martie), Sf. Siluan Athonitul (prăznuit pe 24 septembrie), Antonie de la Iezeru-Vâlcea (prăznuit pe 23 noiembrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), Policarp (prăznuit pe 23 februarie) ş.a. – părticele din moaştele Sfinţilor, alături de veşminte ce au acoperit moaşte ale Sfinţilor: Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), Nectarie de Eghina (prăznuit pe 9 noiembrie) ş.a. şi de o părticică din Stejarul din Manvri se află la Schitul Darvari (Str. Schitul Darvari, Nr. 3, lângă Grădina Icoanei)Hramuri: Sfintii Arhangheli si Sf. Imparati

Sfinţii: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie), Ambrozie al Mediolanului(prăznuit pe 7 decembrie) - părticele din moaştele Sfinţilor se află la Mănăstirea „Duminica Sfinţilor români” (Şos. Olteniţei, Nr. 255, lângă comuna Popeşti-Leordeni)

Sf. Valentin (prăznuit pe 30 iulie; o părticică din moaştele Sfântului se află la Biserica „Delea Nouă – Calist Arhiereul”, pe Calea Călăraşilor la intersecţia cu Str. Matei Basarab şi cu Str. Agricultori)

Sfantul Ier. Nectarie – particica din moastele sale se afla la Mânăstirea Radu Vodă a Seminarului Teologic (zona Pţa. Unirii, Dâmboviţa, Str. Radu Vodă, Nr. 24 A)Hram:Sf Treime

Sf. Antipa de la Calapodeşti (prăznuit pe 10 ianuarie; părticică din moaştele Sfântului se află în icoana sa relicvar de la Mânăstirea Christiana, Şos. Pipera, Nr. 49, în apropiere de intersecţia cu Cal. Floreasca)

Sf. Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie; părticică din moaştele Sfântului şi papucul Sfântului se află în Biserica “Sf. Spiridon Vechi-Operetă”, Splaiul Unirii, Nr. 1)


Sfinţii Mc. Epictet şi Astion (prăznuiţi pe 8 iulie; părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica „Eroii Revoluţiei”, Cal. Şerban Vodă, Nr. 235, vizavi de staţia de metrou)Hramuri: Nasterea si Inaltarea Domnului

Sf. Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie; părticele din moaştele Sfântului se află într-o raclă din Biserica „Sf. Ecaterina” a Facultăţii de Teologie din Str. Sf. Ecaterina)

Veşminte de moaşte ale Sfinţilor: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie) şi Dimitrie Basarabov (prăznuit pe 27 octombrie) se află în Biserica „Sf. Parascheva – Doamna Oltea” (Str. Doamna Oltea, Nr. 36)

Sf. Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie; o părticică din moaştele Sfintei se află într-o raclă din Biserica “Sf. Trei Ierarhi – Colţei” (Universitate, Bd. Brătianu, Nr. 1)

Sf. Ioan Rusul (prăznuit pe 27 mai; părticele din moaştele Sfântului se află în 2 casete de la Biserica „Acoperământul Maicii Domnului şi Sf. Ioan Rusul - Polizu”, din incinta Spitalului Polizu, str. Gheorghe Polizu, Nr. 38-52)

Sf. Mc. Emilian de la Durostorum (prăznuit pe 18 iulie) - părticică din moaştele Sfântului se află într-o raclă din Biserica “Naşterea Maicii Domnului / Sf. Mc. Emilian şi Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (Drumul Taberei, in vecinătatea Parcului Sergiu Celibidache )


Sf. Grigorie Decapolitul (prăznuit pe 20 noiembrie) - degetul Sfântului se află într-o răcliţă din Biserica „Adormirea Maicii Domnului / Sf. Nicolae / Sf. Cuv. Parascheva şi Sf. Grigorie Decapolitul - Hagiu” (str. Traian, Nr. 142 )

Sf. Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie; o părticică din moaştele Sfintei se află într-o raclă din Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel + Sf. Mc. Ecaterina - Belvedere” (cartier Regie, str. Cărvunarilor, Nr. 2 / pe strada cu maternitatea Giuleşti, in spatele mag. Bricostore-Orhideea, Metrou Grozăveşti sau Crângaşi)


Sf. Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie; mâna Sfântului se află în Biserica “Sf. Gheorghe Nou”, din Piaţa Sf. Gheorghe, Bd. Brătianu 27 - Km 0; alături de mormântul ce conţine trupul Sf. Mc. Constantin Brâncoveanu, care este prăznuit pe 16 august şi de un veşmânt de moaşte al Cuv. Parascheva, prăznuită pe 14 octombrie)

Sf. Grigorie al Armeniei (prăznuit pe 30 septembrie; părticele din moaştele Sfântului sunt îngropate sub lespedea altarului Bisericii “Sf. Gheorghe Vechi”, din spatele Magazinului Cocor, Cal. Moşilor, Nr. 36)

Sfinţii: Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie) şi Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie) – racla cu părticele din moaştele lor se află în Biserica Mănăstirii “Plumbuita”, Str. Plumbuita, Nr. 58, aflată la 3 staţii de la Bucur Obor, pe Şos. Colentina - Lacul Plumbuita)Hram: Nasterea Sf Ioan Botezatorul

Sfinţii: Mc. Acachie (prăznuit pe 7 mai), Mc. Neofit (prăznuit pe 21 ianuarie), Mc. Paraschevi (prăznuită pe 26 iulie) şi 40 de Mucenici de la Sevasta (prăznuiţi pe 9 martie) – racla cu părticele din moaştele lor se află în Biserica Mănăstirii “Sf. Antim Ivireanul”, de la Benzinăria “11 Iunie”, pe Str. Antim, Nr. 29, lângă Palatul Parlamentului.Hram : Duminica Tuturor Sfintilor

Sfinţii: Teofil cel Nebun ptr. Hristos de la Kiev (prăznuit pe 28 octombrie), Iona de Kiev (prăznuit pe 31 martie), Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), Cuv. Nicolae Planas (prăznuit pe 2 martie), Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Antipa de la Calapodeşti (prăznuit pe 10 ianuarie), Siluan Athonitul (prăznuit pe 24 septembrie), Mc. Ucişi în Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Vasile cel Mare (prăznuit pe 1 şi 30 ianuarie), Arsenie Athonitul, Mc. Daniel, Cuv. Paisie de la Sihăstria Putnei (sec. XVIII), Cuv. Natan de la Sihăstria Putnei (sec. XVIII) şi 14000 Prunci Mucenici ucişi de Irod (prăznuiţi pe 29 decembrie) - părticele din moaştele Sfinţilor se află în tot atâtea casete cuprinse într-o raclă mare din Biserica “Sf. Nicolae - Rusă, a Studenţilor”, de la Universitate, Str. Ion Ghica, Nr. 9)

Sf. Silvestru (prăznuit pe 2 ianuarie; părticică din moaştele Sfântului se află în Biserica “Sf. Silvestru”, Str. Sf. Silvestru, zona Pţa. Gemeni)

Sf. Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie; părticică din moaştele Sfântului se află în Biserica “Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi”, Str. Gral. Broşteanu, Nr. 12, vizavi de ASE - intrarea din Cal. Dorobanţi)

Sf. Ap. Simon Zelotul, mirele din Cana Galileii (prăznuit pe 10 mai şi 30 iunie, protector al căsătoriei) - părticele din mâna Sfântului se află într-o casetă din Biserica “Sf. Împăraţi – Podeanu” (Str. Dorna, Nr. 70, Piaţa Chibrit, vizavi de Cinema Excelsior, capătul lui 300, Metrou “1 Mai”), alături de o a 2-a casetă, cuprinzând o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie)

Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie; un deget al Sfântului se află în Biserica “Sf. Arhangheli”, din Str. Oţetari – a 2-a str. la dr. de la Policlinica Batiştei)

Sfinţii: Trifon (prăznuit pe 1 februarie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Teodor Tiron (prăznuit pe 17 februarie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie), Mc. Paraschevi (prăznuită pe 26 iulie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), 2 Sf. Necunoscuţi (prăznuiţi în Duminica a II-a după Pogorârea Sf. Duh), Sf. Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie, 29 august) – racla cu părticele din moaştele Sfinţilor, precum şi cea mai mare părticică din tara noastra din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie) se află în Biserica “Sf. Vasile”, din Calea Victoriei, Nr. 198 (vizavi de Muzeul Enescu)

veşminte de moaşte ale Sf. Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie) şi ale Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august) se află într-o raclă din Biserica „Sf. Vineri – Drumul Taberei” (str. Braşov, Nr. 21 C)

Sfantul Cuvios Siluan Athonitul , Sfantul Serafim de Sarov , Sf. Ignatie Brancianinov , Sf. Teofil cel Nebun , Sf. Ierarh Dimitrie al Rostovului , Sf. Antonie al Vologdavului , Dionisie Zakintos , Sf. Iona al Kievului , Sf. Daniel al Pereslavului , Sf. Corneliu al Pereslavului , Sf. Andrei cneazul de Smolensk , Sf. Teodor de Sanaksar , Sf. Avram al Rostovului , Sf. Alexandru de Sanaksar , Sf. Teodor cel Sfintit de Sanaksar , Sf. Xenia Petrovna, Sf.Ciprian şi Iustina , Sf 7 Tineri din Efes , Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august) , Sf.Teodora de la Sihla (prăznuită pe 7 august), o părticică dintr-un Veşmânt al Mântuitorului (mantia lui Hristos) ş.a., precum şi de o masă baldachin sub al cărei cristal se află părticele din Brâul Maicii Domnului (din veşmântul Sf. Fecioare, adusă de la Mân. Vatoped / Mt. Athos: sărbătorit pe 2 iulie, 31 august şi 1 octombrie),Teodor Tiron,Teodor Stratilat se află în Mânăstirea “Sf. Nicolae – Mihai Vodă”, de lângă Metrou Izvor, Springtime Izvor, Str. Sapienţei, Nr. 4

PSALMUL 25

Al lui David.
1. Judeca-ma, Doamne, ca eu intru nerautate am umblat si in Domnul nadajduind, nu voi slabi.
2. Cerceteaza-ma, Doamne, si ma cearca; aprinde rarunchii si inima mea.
3. Ca mila Ta este inaintea ochilor mei si bine mi-a placut adevarul Tau.
4. Nu am sezut in adunarea desertaciunii si cu calcatorii de lege nu voi intra.
5. Urat-am adunarea celor ce viclenesc si cu cei necredinciosi nu voi sedea.
6. Spala-voi intru cele nevinovate mainile mele si voi inconjura jertfelnicul Tau, Doamne,
7. Ca sa aud glasul laudei Tale si sa spun toate minunile Tale.
8. Doamne, iubit-am bunacuviinta casei Tale si locul locasului slavei Tale.
9. Sa nu pierzi cu cei necredinciosi sufletul meu si cu varsatorii de sange viata mea,
10. Intru ale caror maini sunt faradelegi si dreapta carora e plina de daruri.
11. Iar eu intru nerautatea mea am umblat; izbaveste-ma, Doamne, si ma miluieste,
12. Caci piciorul meu a stat intru dreptate; intru adunari Te voi binecuvanta, Doamne.



TÎLCUIREA PSALMULUI 25
Al lui David.
Mi se pare că dumnezeiescul David a zis şi Psalmul acesta pentru sine şi socotesc că este mai vechi decît cel trecut. Că acela a făcut pomenire de păcat şi de mare păcat, zicînd: „Curăţeşte fărădelegea mea, că multă este!”, iar aici povesteşte felurile faptei sale celei bune. Deci socotesc că a rostit cuvintele acestea cînd era gonit de Saul şi silit a petrece la cei de altă seminţie, unde - văzîndu-i trăind cu păgînătate, şi cu rea-credinţă şi cu toată fărădelegea - fugea de adunările lor şi de jertfele a tot poporul, care se săvîrşeau dracilor. Şi tălmăcirea graiurilor ne învaţă aceasta mai descoperit.
Judecă-mă, Doamne, că eu întru nerăutatea mea am umblat, şi spre Domnul nădăjduind nu voi slăbi.
Zice: Purtîndu-mă cu credinţă, şi nici un rău făcîndu-i lui Saul şi fiind gonit cu atît amar, Te rog pe Tine, Stăpîne, să fi judecător al dreptăţii mele, că pe Tine Te ştiu Dumnezeu, şi de a Ta purtare de grijă am spînzurat nădejdile mele şi nădăjduiesc că nu voi fi sub mîna celor ce mă gonesc.
2 Ispiteşte-mă, Doamne, şi mă cearcă, cu foc lămureşte rărunchii mei şi inima mea!
Şi de aici este arătat că Psalmul acesta e mai vechi decît păcatul lui David (cel cu muierea lui Urie). Căci el doreşte nevoinţele cele primejdioase, fiindcă trăia cu nevinovăţie şi cu nerăutate şi nu avea cercare de păcat. Iar „rărunchi” şi „inimă” numeşte gîndurile, şi am zis aceasta de multe ori.
3 Că mila Ta înaintea ochilor mei este,
Te rog a fi cercat şi a mă lămuri prin foc ca pe aur, fiindcă la mila Ta nădăjduiesc şi de aici aştept ajutorul, că de acesta m-am răzimat şi m-am întărit.
şi bine am plăcut întru adevărul Tău.
Aici, povesteşte felurile bunei-plăceri:
4 Nu am şezut cu adunarea deşertăciunii, şi cu cei ce lucrează fărădelegea nu voi intra.

5 Urît-am adunarea celor ce viclenesc, şi cu cei necredincioşi nu voi şedea.
Zice: În aşa fel am purtat grijă de slujba Ta, că - şi fiind la oamenii rău-credincioşi şi fără de lege - am fugit de adunările lor şi de împreunările lor cele vătămătoare. Şi acestea însemnează petrecerea lui la cei de altă seminţie, cu care, fiind silit a locui împreună, nu suferea să se împărtăşească nici de păgînătate, nici de fărădelege.
6 Spăla-voi întru cei nevinovaţi mîinile mele şi voi înconjura jertfelnicul Tău, Doamne,
7 ca să aud glasul laudei Tale şi să povestesc toate minunile Tale.
Deci mă îngreţoşez foarte de reaua-credinţă a acestora şi doresc să văd jertfelnicul Tău, Stăpîne, şi să primesc în urechi cîntările Tale de laudă şi să-i învăţ marile lucrări ale minunilor Tale pe cei ce nu le ştiu. Iar acest „Spăla-voi întru cei nevinovaţi mîinile mele” se aseamănă cu ce a făcut Pilat, care - nevrînd a se împărtăşi de uciderea săvîrşită de Iudei - şi-a spălat mîinile, arătînd şi cu fapta fuga de lucrul acela. Deci zice: Cutezîndu-mă, îmi spăl mîinile ca un nevinovat care nu am avut nici o împărtăşire cu dînşii.
8 Doamne, iubit-am bunăcuviinţa casei Tale şi locul lăcaşului măririi Tale.
9 Să nu pierzi cu cei necredincioşi sufletul meu şi cu bărbaţii sîngiurilor viaţa mea!
10 Întru ale cărora mîini sînt fărădelegile dreapta lor s-a umplut de daruri.
În loc de „bunacuviinţă”, Simmah a pus „palat”, şi în loc de „bărbaţii sîngiurilor”: „bărbaţi ucigaşi”. Şi zice: Degrab slobozeşte-mă, Stăpîne, din petrecerea cu aceştia pe mine, care doresc după casa Ta care străluceşte cu darul Tău, ca să nu mă pierzi cu oamenii rău-credincioşi, şi luători de mită, şi ucigaşi şi care leapădă dreptatea. Şi, prin acestea, i-a arătat iarăşi pe aceiaşi. Iar „casă” a numit Cortul, că încă nu se zidise dumnezeiasca Biserică. Pentru aceea a şi adăugat: „şi locul lăcaşului slavei Tale.”
11 Iar eu întru nerăutatea mea am umblat, izbăveşte-mă, Doamne, şi mă miluieşte!
12 Piciorul meu a stătut întru îndreptare,
Zice: Fiind împreună cu aceştia, am urmat credinţei, şi m-am depărtat pe sine-mi de toată răutatea şi, răzimînd picioarele mele de îndreptarea bunei-credinţe, am stătut cu întemeiere şi cu întărire. Mă rog să-mi păzeşti starea aceasta pînă în sfîrşit. Şi va fi acest lucru, dacă mă vei izbăvi de locuirea împreună cu aceştia.
în biserici bine Te voi cuvînta, Doamne.
De aici ne-am învăţat mai descoperit că Psalmul s-a zis pentru însuşi David: căci făgăduia că, prin scrierea Psalmilor, Îl va lăuda şi Îl va binecuvînta pe Dumnezeu întru toate bisericile de prin lume, mai-nainte văzînd cu ochi prooroceşti schimbarea şi prefacerea lumii. Şi proorocia a luat sfîrşit, că - prin gurile bine-credincioşilor - marele David laudă în tot pămîntul şi marea pe Făcătorul de bine Dumnezeu.

Acatistul Sfantului Sfintit Mucenic Vlasie, Episcopul Sevastiei

(11 FEBRUARIE)

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

Pe mine cel plin de toata intinaciunea ,care alerg la ajutorul tau Sfintite Mucenice Vlasie, ma vindeca , ma mantuie cu ruga catre bunul Dumnezeu si asa voi canta: Aliluia!

Icosul 1:

Cel ce imbraca crinii tarinii, te-a imbracat pe tine Sfinte cu toata bunatatea, Pastorule al Sevastiei, hraneste-ti turma ta cu roada de fapte bune si asa iti vom canta:

Bucura-te, mucenice;
Bucura-te, pustnice;
Bucura-te, ierarhe;
Bucura-te, sfinte;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 2:

Placuta ti-a fost viata sfintilor si ca un milostiv ai cercetat pe sfintii ce erau in temnita ,asa sfinte impreuna cu mucenicul Eustatie scoala-ma pe mine din temnita faradelegilor mele si asa voi canta: Aliluia!

Icosul 2:

Ales-ai Sfinte a locui cu fiarele in pustie facut-ai aratat darul lui Dumnezeu prin minunile tale, aratandu-ti milostivirea spre fiarele necuvantatoare prin tamaduirile pe care le dadeai, iar noi iti zicem:

Bucura-te, cautatorule de Dumnezeu;
Bucura-te, aflatorul faptelor bune;
Bucura-te, iubitorule de liniste;
Bucura-te, si ajuta pe cei ce te cinstesc;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 3:

Bucuratu-te-ai sfinte atunci cand ai fost chemat la munci, dorind tu de Hristos ne da si noua din dragostea ta sa iubim necazul care ne duce la Dumnezeu, si asa cu bucurie vom canta: Aliluia!

Icosul 3:

Pe multi ai tamaduit ierarhe cand mergeai spre munci.Precum spre aceia ti-ai aratat bunatatea, arata-te milostiv spre mine cel ce patimesc si cu durere strig:

Bucura-te, vindecatorule;
Bucura-te, folositorule;
Bucura-te, si ma miluieste;
Bucura-te, ajutatorule;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 4:

Ajuta-ne noua sfinte sa iesim din calea rautatii. Departeaza cugetele cele rele. Ne spala cu roua rugaciunilor tale sfinte pe noi cei ce cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:

Pe vaduva ce ti s-a plans tie sfinte cu bucurie ai ajutat-o, poruncindu-i ei sa-ti praznuiasca pomenirea spre ai fi ei de folos si mie celui ce iti cant:

Bucuru-te, ajutand pe cei ce te roaga;
Bucura-te, ca nu treci cu vederea;
Bucura-te, bucurie lina;
Bucura-te, liniste sfanta;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 5:

Rabdata-i ierarhe batai si batjocura pentru dragostea lui Hristos, nadajduind la bunatatile ce vor sa fie celor ce iubesc pe El. Si eu laud pe Dumnezeu cantand: Aliluia!

Icosul 5:

Picura noua din darul tau sfinte. Ne pastoreste pe noi in staulul lui Dumnezeu. Fa-ne noua pe Hristos bland in ziua judecatii si asa iti vom canta:

Bucuru-te, bucuria mea;
Bucura-te, invierea faptelor bune;
Bucura-te, iubitor de osteneala;
Bucura-te, fericit chinuit;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 6:

Sapte famei sfinte te-au urmat pe tine la mucenie ,facandu-te plin de darul lui Hristos, prin lucruri bune ce le-ai trimis inainte la Dumnezeu caruia ii cantam: Aliluia!

Icosul 6:

Nu te-ai temut sfinte sa ocarasti pe cel ce te indemna sa te inchini idolilor, batjocorind pe demoni iar pe Dumnezeu il laudai numind pe Hristos al tau iar noi asa iti cantam:

Bucura-te, plin de Dumnezeu;
Bucura-te, lauda mucenicilor;
Bucura-te, slava pustnicilor;
Bucura-te, podoaba ierahilor;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 7:

Urmand Stapanului Hristos ,ai mers pe apa insemnandu-o cu semnul crucii ai facut-o slujitoare tie, pe ceea ce pe multi i-a inecat pe tine te-a crutat cantand: Aliluia!

Icosul 7:

Vrand slujitorii idolilor sa-ti urmeze s-au inecat, nadajduind ei spre puterea dracilor.
Fereste-ne sfinte de vatamarea lor si asa cu bucurie te vom lauda:

Bucura-te, pierzatorul dracilor;
Bucura-te, slujitorul adevarului;
Bucura-te, viata adevarata;
Bucura-te, virtute aratata;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 8:

Rugatute-ai Sfinte inainte de taierea ta pentru cei ce te vor praznui;la care dumnezeiesc glas din inaltime a fagaduit implinirea cererilor tale pentru cei ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8:

Copii cei lasati in grija ta sfinte i-ai luat dupa tine, facandu-i pe ei partasi muceniciei tale; Sfinte ne fa si pe noi urmatori lucrurilor tale si asa iti zicem:

Bucura-te si ma povatuieste;
Bucura-te,vindeca-ma;
Bucura-te, ajuta-ma;
Bucura-te, ma izbaveste;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 9:

Iubind tu curatia pana in sfarsit, dimpreuna ai fost ingropat cu copii mucenici de la care izvorasc tamaduiri si noua celor ce-ti cantam: Aliluia!

Icosul 9:

Ce lauda vrednica vom aduce tie sfinte nu ne pricepem, dar tu ca un milostiv primeste aceasta saraca cantare:

Bucura-te, ales folositor;
Bucura-te, cu Hristos;
Bucura-te, Sfinte;
Bucura-te, datator de umilinta celor impietriti la suflet;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 10:

Asa cum ti-ai tinut fagaduinta fata de vaduva, imi implineste si acum fata de mine cel neputicios, si voi canta lui Dumnezeu impreuna cu tine: Aliluia!

Icosul 10:

Se bucura sfinte crestinii facandu-te tu mijlocitor,sadeste in sufletele celor ce te iubesc dragostea Domnului si iti vom canta asa:

Bucura-te, ruga sfanta;
Bucura-te, mila dumnezeiasca;
Bucura-te, slujitor imparatesc;
Bucura-te, bucurie in Hristos;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 11:

Cel ce te-a sfintit pe tine in vreme de prigoana sa ne intareasca pe noi sfinte a urma tie, bucura-ne pe noi in necazurile noastre si asa vom canta cu tine: Aliluia!

Icosul 11:

Roaga-te bunului Dumnezeu sa ne daruiasca lacrimi, pentru ca tare ne-am intinat si ne este noua frica de lucrurile noastre si asa vom canta tie: Bucura-te, casa sfanta;
Bucura-te, sfintit ierarh;
Bucura-te, munte ales;
Bucura-te, pestera a darurilor;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 12:

Pe ierarhul , mucenicul, pustnicul, cel ales a lui Dumnezeu sa-l laudam credinciosii ; zicand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12:

Pe aparatorul ortotocsilor, pe cel ce ne intareste in vreme de prigoana, prigonit fiind de cei faradelege; credinciosii ii canta: Bucura-te si ne intareste;
Bucura-te, cetatea lui Dumnezeu;
Bucura-te, colac de salvare;
Bucura-te, nadejde sfanta;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

O, de trei ori fericite a lui Hristos sfinte auzima pe mine cel ce te laud si te rog cu umilinta sa ma ajuti sa cant lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Cel ce imbraca crinii tarinii, te-a imbracat pe tine Sfinte cu toata bunatatea, Pastorule al Sevastiei, hraneste-ti turma ta cu roada de fapte bune si asa iti vom canta:

Bucura-te, mucenice;
Bucura-te, pustnice;
Bucura-te, ierarhe;
Bucura-te, sfinte;
Bucura-te, sfintite mucenice Vlasie!

si Condacul 1:

Pe mine cel plin de toata intinaciunea ,care alerg la ajutorul tau Sfintite Mucenice Vlasie, ma vindeca , ma mantuie cu ruga catre bunul Dumnezeu si asa voi canta: Aliluia!

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

Rugaciune:

Nu imi eate nadejde sfinte de nu-mi vei ajuta tu, nu aflu mila de nu-l vei face milostiv mie pe Cel ce te-a sfintit pe tine. Nu am lucru bun, ci numai nadejde ca tu te rogi pentru mine si pentru aceea sfinte nadajduindu-ma spre ruga ta si milostivirea lui Dumnezeu nu ma voi teme de cei ce cauta sa-mi faca rau, spre tine Doamne Dumnezeule sa vin mereu imi da. Amin.
Apoi se face otpustul.

Acatistul Sfantului Haralambie

(10 februarie)
Dupa obisnuitul inceput se zic Condacele si Icoasele:
Condacul 1:
Alesule din ceata arhiereilor, mare mucenice Haralambie, doresc sa-ti aduc cantari de lauda, dar ma simt nevrednic si cu imputinarea graiului omenesc, iar tu, care porti nume intocmai cu darul dat de la Preaputernicul Dumnezeu a fi luminator de bucurie, lumineaza-mi cugetul si da putere graiului meu ca intru bucurie laude sa-ti aduc tie: Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!




Icosul 1:

A cinsti caruntetele tale cele adanci si sfinte, bine este, deoarece intru vechimea varstei si a sfinteniei tale te ai aratat viteaz rabdator tuturor chinuri lor ce ai suferit de la pagani. Tu ai inmultit ceata mucenicilor, tu ai adaugat numarul apostolilor si al propovaduitorilor lui Iisus Hristos. Tie dar se cuvine, dupa vrednicie, sa-ti cante toti ortodocsii crestini unele ca acestea:

Bucura-te, vrednicule si bunule intre arhierei Haralambie;

Bucura-te, cel ce ai sfintit si ai cinstit batranetile;

Bucura-te, podoaba arhiereilor si luminatorul cetatii Magnesiei;

Bucura-te, invatatorul cuvantului lui Dumnezeu spre calea mantuirii;

Bucura-te, povatuitorul cel bun care ai aratat paganilor calea mantuirii;

Bucura-te, stralucitorul cel drept care ai indemnat la credinta duhurile tiranilor;

Bucura-te, mucenice, cel ce ai adus la credinta adevarata pe cei necredinciosi;

Bucura-te, cel ce ai adus la pocainta sufleteasca pe cei pacatosi;

Bucura-te, urmator al apostolilor si al proorocilor celor luminati de Duhul Sfant;

Bucura-te, purtatorule de chinuri Haralambie, care ai dat sfaturi bune prin cuvant;

Bucura-te, ca tu ai indepartat ratacirile paganilor;

Bucura-te, ca tu ai luminat nedumerirea credinciosilor;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Vazand, Sfinte Mucenice Haralambie, ca prin chinurile tale ai dobandit viata cea cereasca si vesnica de la viata cea vremelnica, vazand ca tu ai primit cu bucurie de la Stapanul lumii dreapta credinta sa o imparti celor ce asculta cuvintele lui Hristos, s-au indemnat binecredinciosii a-ti aduce tie lauda de multumire si a canta lui Dumnezeu intr-un glas: Aliluia!

Icosul la 2-lea:

Vlasuind popoarele ca tu esti luminat, prin puterea dumnezeiasca cu lumina cunostintei adevarului, au cunoscut totodata ca si faptele tale cele sufletesti sunt spre mantuirea neamului omenesc; pentru ca ai stat ca un adevarat ostas marturisitor al lui Hristos si propovaduitor al invataturii Sale. De aceea, ca pe o piatra neclintita a credintei aratandu-te binecredinciosilor, acestia au venit sa-ti cante tie:

Bucura-te, rabdatorule de chinuri ce ai suferit de la pagani;

Bucura-te, mangaietorule, ca prin rabdarea ta ai facut intre ei minuni;

Bucura-te, cel ce te-ai chinuit pentru dragostea lui

Hristos; Bucura-te, cel ce te-ai jertfit in lume ca un adevarat credincios;

Bucura-te, mostenitorul vietii celei vesnice;

Bucura-te, propovaduitorul credintei, bunule mucenice;

Bucura-te, ca prin pedeapsa trupului ai dobandit fericirea raiului;

Bucura-te, ca prin smerenia sufletului ai biruit osanda iadului;

Bucura-te, cel ce ai suferit pe trupul tau piroanele paganilor;

Bucura-te, cel ce prin rabdarea ta ai dobandit pocainta oamenilor;

Bucura-te, cel ce te-ai aratat biruitor vrajmasilor;

Bucura-te, cel ce prin minunile tale ai adus veselie credinciosilor;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

De intelegerea dumnezeirii sufletul tau fiind luminat, ca un adevarat viteaz al Mantuitorului Hristos ai stat, pentru ca ai raspuns inchinatorului de idoli Luchian ighemonul, ca tu asculti numai de dreptele si mantuitoarele porunci ale imparatului Hristos, iar nu de idolii cei fara de suflet care duc poporul la pierzare; pentru aceea binecredinciosii au venit cu indoita umilinta cantand impreuna cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Iesind glas de bucurie din gura crestinilor, cand au vazut ca nu ti sa intamplat nici o durere trupeasca prin despuierea trupului tau, ce ai suferit de la acel tiran, au adeverit totodata ca scaparea si izbavirea ta este venita prin puterea Mantuitorului lumii, pentru ca in numele Sau ai suferit acele pedepse fara vreo vatamare. Pentru aceea binecredinciosii cu umilinta aduc tie aceste cantari:

Bucura-te, cel ce prin puterea dumnezeiasca ai departat durerea trupeasca;

Bucura-te, cel ce ai biruit pe tiranii care au indraznit sa te chinuiasca;

Bucura-te, ca tu ai primit in loc de odihna chinurile celor ce te chinuiau;

Bucura-te, logodnicul tuturor mucenicilor;

Bucura-te, vorbitorule cu ingerii si prieten al apostolilor;

Bucura-te, cel ce ai inaltat crucea credinciosilor;

Bucura-te, cel ce ai luminat cugetul pacatosilor;

Bucura-te, stalpul cel tare pe care sa sprijinit credinta;

Bucura-te, pomul cel plin de rod prin care sa dobandit credinta;

Bucura-te, izbavitorule de ciuma si de foamete;

Bucura-te, tamaduitorule de rani si boli; Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Zicand ostasii si toti slujitorii ighemonului catre mai marii poporului ca tu ai dorit mai mult necinstea osandei in loc de cinste, iar carligele cu care ei te chinuiau s-au tocit cu totul si numai au zgariat trupul tau fara al fi vatamat intru nimica, toti s-au mirat intre ei de rabdarea chinuirii tale; iar binecredinciosii, slavind pe Dumnezeu pentru facerile Sale de bine, s-au silit al canta Lui: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Aratandu-se mai tiran unul dintre capeteniile paganilor intre ostasii cei ce te chinuiau, dreptule mucenice, si vazand ca nicidecum n-ai capatat vreo vatamare trupeasca din osanda la care erai supus, a indraznit acel tiran cu batjocura a smulge carligele din mana chinuitorilor si pornindu-se iute cu manie a sfasia mai cu putere trupul tau, indata a venit urgia dumnezeiasca asupra lui, caci i s-au taiat mainile de la coate, stand spanzurate de trupul tau, si cazand la pamant, cerea zadarnic ajutor ighemonului, iar tot poporul graia catre tine unele ca acestea:

Bucura-te, minunea cea adevarata a credinciosilor;

Bucura-te, cel ce ai dat infranare pacatosilor;

Bucur a-te, ingrozitorul semetiei osanditorului;

Bucura-te, cel ce ai potolit gandul rau al vrajmasului;

Bucura-te, ca ai biruit pe cel nelegiuit;

Bucura-te, ca ai smerit pe cel nesocotit;

Bucura-te, bucuria minunilor tale;

Bucura-te, veselia chinurilor tale;

Bucura-te, propovaduitorul adevarului;

Bucura-te, luminatorul cugetului;

Bucura-te, parintele celor smeriti;

Bucura-te, mijlocitorul celor pocaiti;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Cand a vazut poporul ca si ighemonului Luchian i sa intors gura la ceafa, pentru ca a indraznit a scuipa fata ta cea sfanta, toata cetatea Magnesiei sa spaimantat de o minune ca aceasta si intr-un glas se ruga tie sa o mantuiesti, iar binecredinciosii cantau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Laudandu-se numele tau, Haralambie, in toata cetatea Magnesiei si in Asia, pentru ca mai apoi, dupa rugaciunile tale catre Dumnezeu ai dat tamaduire ighemonului Luchian si tiranului Luciu, care si-au cerut iertare de greselile lor si s-au pocait, indata au alergat multi din popor la credinta cea adevarata si, botezandu-se in numele Sfintei Treimi, au grait intr-un glas: "Mare este Dumnezeul milelor si al indurarilor"; pentru aceasta aducem tie aceste cantari:

Bucura-te, cel ce ai adus la credinta pe impotrivitori;

Bucura-te, cel ce ai fost lor tamaduitor;

Bucura-te, minunatule intre sfinti care ai facut pepagani a se boteza;

Bucura-te, duhovnicescule parinte, care ai adus peoameni prin botez a se lumina;

Bucura-te, cel ce te ai invrednicit pe bolnavi a tamadui;

Bucura-te, cel ce te-ai silit pe pacatosi a milui;

Bucura-te, cel ce ai dat schiopilor si ologilor insanatosire;

Bucura-te, cel ce ai vindecat de orbire;

Bucura-te, ca tu pe cei intinati de pacate i-ai curatit;

Bucura-te, ca tu pe diavoli i-ai izgonit;

Bucura-te, ca, prin rugaciunile tale, mortii au inviat;

Bucura-te, ca, prin suferintele tale, darul sfinteniei ai castigat;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Marturisind insusi ighemonul despre minunile tale catre Sever imparatul, acesta sa maniat foarte asupra idolilor lui, pentru ca n-au putut sta impotriva acelor minuni; iar tu, ca un biruitor asupra lor, prin statornica ta credinta, ai castigat nemarginite daruri ceresti. Pentru aceea, o laudatule sfinte, primeste multumirea binecredinciosilor care cu bucurie canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Noua si infricosatoare minune ai savarsit, sfinte, cand ai fost din nou chinuit de tirani dupa porunca lui Sever, pentru ca, primind cu veselie piroanele batute peste tot trupul tau si fiind tras de barba si asezat pe un cal ca sa te duca de la Magnesia la Antiohia, la cincisprezece stadii in cale, prin gura calului glas mare sa auzit, blestemand pe slugile diavolului ca sa te dezlege de legaturile cu care erai cuprins; pentru aceea tot poporul canta tie:

Bucura-te, stralucite arhiereule, pentru noua rabdare de chinuri ce ai avut;

Bucura-te, mucenicule sfinte, pentru noua minune ce ai savarsit;

Bucura-te, parinte, ca prin gura calului pentru tine sa vorbit;

Bucura-te, sfinte ca, sezand pe cal, l-ai imblanzit;

Bucura-te, ca tu pe toti trimisii lui Sever i-ai umilit;

Bucura-te, ca tu pe slujitorii diavolului i-ai ingrozit;

Bucura-te, cel ce ai stins vapaia tiranilor;

Bucura-te, cel ce ai ingrozit furia ucigasilor;

Bucura-te, ca toate chinurile tale ce ai primit s-au potolit;

Bucura-te, cel ce ca un trandafir cu multa mireasma ai inflorit;

Bucura-te, parinte, cel ce ca om multa osanda ai patimit;

Bucura-te, sfinte, cel ce ca un viteaz toate aceste chinuri le-ai biruit;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Ostasii lui Sever, vazand minunile tale cele puternice, n-au indraznit sa te mai chinuiasca si pe cale cu liniste te au dus la Antiohia ca sa implineasca porunca. Acolo Sever, cu diavoleasca pornire sa infuriat iar asupra ta, dand porunca sa-ti infiga o frigare arsa in piept. Multa lor osteneala cu nimic nu tea vatamat, pentru ca focul sa stins si oamenii cei imparatesti au ostenit. De aceea, o, preaputernice sfinte, impreuna cu tine cantam lui Dumnezeu cu umilinta: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

In furia lui, pierzand Sever rabdarea, daca a vazut el insusi aceasta minune, a cercat cu viclenie a te imblanzi si a te cerceta cu ce putere faci aceste minuni. Iar el, luand de la tine raspuns, ca in credinta lui Hristos Dumnezeu nadajduiesti, tea ispitit a cere sa inviezi mortii si sa izbavesti pe cei stapaniti de diavoli.

Atunci tu, dreptule parinte, primind dar si putere de la Dumnezeu, ai aratat in fata acestui necredincios inca o minune, caci pe mortul ce ti l-a adus l-ai inviat, pe cel stapanit de diavol l-ai izbavit si insusi satana sa inspaimantat si a iesit din om, strigand catre tine, cu rugaminte, ca sa nul chinuiesti fara de vreme. Pentru aceasta tot poporul cu umilinta canta tie unele ca acestea:

Bucura-te, mare mucenice Haralambie, facatorule de minuni;

Bucura-te, mare mucenice sfinte, izbavitorule de nebuni;

Bucura-te, cel ce pe diavol din om cu un singur cuvant l-ai izgonit;

Bucura-te, cel ce pe satana pe loc tu l-ai zdrobit;

Bucura-te, ca insusi el a dat glas de rugaminte, mar turisindu-te pe tine om dumnezeiesc;

Bucura-te, ca tu cu aceste minuni ai rusinat pe Sever si pe Crips eparhul de neamul idolesc;

Bucura-te, ca insusi imparatul Sever, vazand acea minune a zis: "Mare este Dumnezeul crestinilor";

Bucura-te, ca tu ai facut atunci pe multi din popor a crede in Hristos-Dumnezeul milelor si al puterilor;

Bucura-te, izbavitorule de tot soiul de necazuri si boli;

Bucura-te, ca tu toate viclesugurile si pornirile diavolului omori;

Bucura-te, ca insisi ingerii ceresti te numesc alesul lui Dumnezeu;

Bucura-te, ca toti crestinii pamantesti cinstesc numele tau;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

A rasarit lumina cea adevarata a cunostintei celei sufletesti din rodul ostenelilor tale, Haralambie, care ai fost osandit cu multe feluri de chinuri si toate le-ai biruit prin credinta ta cea puternica catre Dumnezeu. Acea lumina indata sa raspandit peste inchinatorii la idoli si, multi din acestia, crezand in numele Sfintei Treimi, s-au botezat in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Pentru aceea, laudand noi vrednicia ta cea sufleteasca si impreuna cu tine cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Imparatul Sever, socotind mai apoi ca tu faci cu farmece acele minuni, ti-a poruncit sa jertfesti idolilor lui pentru ca sa te scape de grozavele sale chinuri. Tu, ca un om dumnezeiesc, cunoscand ratacirea sa, ai raspuns ca pe cat trupul tau se zdrobeste cu bataile, pe atat se bucura intru tine duhul tau. Atunci Sever, maniindu-se, din nou a poruncit sa te omoare, batandu-te cu pietre si arzand cu faclii aprinse barba si obrazul tau. Tu, cu vitejia cea sufleteasca, ai intors focul asupra slujitorilor imparatului si i-ai parlit pe ei. Pentru aceasta noi crestinii cu bucurie cantam tie aceste cantari:

Bucura-te, dumnezeiescule sfinte, care ai biruit a lui Sever ratacire;

Bucura-te, bunule parinte, care ai raspuns lui cu milostivire;

Bucura-te, cel ce ai primit pedepse grele in loc de odihna trupeasca;

Bucura-te, cel ce ai socotit bataile drept bucurie sufleteasca;

Bucura-te, viteazule ostas, care ai indreptat focul asupra dusmanilor tai;

Bucura-te, vrednicule sutas, care ai scapat trupul tau de tiranii cei rai;

Bucura-te, cel ce te-ai aratat ca un stalp neclintit bisericii lui Hristos;

Bucura-te, cel ce te-ai aratat ca un sfesnic pururea luminos;

Bucura-te, intelepte mucenice care ai risipit intunecarea idolilor;

Bucura-te, stralucite Haralambie care ai potolit durerea pacatosilor;

Bucura-te, comoara cea nepretuita a cerestilor cununi;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

Trecand, bunule parinte, fara vreo vatamare trupeasca acele chinuri ce ti-au dat paginii, ai dobandit prin aceasta lauda tuturor apostolilor si bucuria mucenicilor, caci te-ai invrednicit a fi cu ei partas dumnezeiestii cununi prin care sa intarit neamul crestinesc. Pentru aceea, o laudatule sfinte, primeste de la noi lauda de multumire, ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ucigasul si nelegiuitul Sever, intelegand mai la urma ca puterea si minunile tale sunt venite de la Hristos, Mantuitorul lumii, a indraznit dimpreuna cu slujitorii sai a carti si a huli chiar impotriva lui Dumnezeu. Atunci, pentru o asemenea cutezare, a venit asupra lor aratare cereasca, pentru ca pamantul sa cutremurat si fulgere si trasnete au cuprins pe Sever si pe Crisp, eparhul sau, ca sa cunoasca puterea lui Dumnezeu. Pentru aceea indraznim si te rugam, sfinte mare mucenice Haralambie, fii aparatorul nostru de toate primejdiile si ne intareste si pe noi in credinta Sfintei Treimi, ca sa nu cadem in primejdia paganilor. Asa, sfinte mare mucenice, mijloceste catre Dumnezeu ca sa ne miluiasca dupa mare mila Sa, pentru ca sa putem canta unele ca acestea:

Bucura-te, cel ce ai dobandit puterea minunilor tale de la Mantuitorul;

Bucura-te, cel ce ai avut marirea faptelor tale de la Ziditorul;

Bucura-te, cel ce intru Hristos te-ai jertfit, si intru El te-ai sfintit;

Bucura-te, cel ce intru Domnul te-ai intarit si prin El ai biruit;

Bucura-te, ca pe tiranii tai i-ai osandit, ca sa te cunoasca de om dumnezeiesc:

Bucura-te, ca pe dusmanii tai i-ai umilit, ca sa te cinsteasca de parinte sufletesc;

Bucura-te, ca prin tine sa innoit izvorul bunatatilor si al indurarilor;

Bucura-te, ca prin tine sa vestit pomul milelor si al dreptatilor;

Bucura-te, ca insusi Sever imparatul si Crisp eparhul te-au rugat sai scapi de pedeapsa lui Dumnezeu trimisa lor;

Bucura-te, ca imparatul si eparhul au laudat credinta crestinilor;

Bucura-te, cel ce ai primit dumnezeiesti daruri pentru crestini;

Bucura-te, cel ce ai primit bunatati pentru pamanteni;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Fierbinti au fost rugaciunile tale catre Dumnezeu, dreptule mucenice, pentru ca, mijlocind pentru iertarea si tamaduirea dusmanilor tai, Sever imparatul si Crisp ispravnicul, i-ai scapat pe ei din osanda in care erau cazuti si, slobozindu-i in pace, le-ai dat sfatuire buna ca sa nu mai greseasca. Drept aceea, cunoscand si noi pacatosii facerile tale de bine, bunule sfinte, venim catre tine cu umilinta si te rugam sa ne izbavesti din toate nevoile si necazurile, pentru ca, impreuna cu tine, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Harul dumnezeiesc a fost asupra ta, laudatule parinte, pentru ca, invrednicindu-te a aduce la credinta cea adevarata pe fiica imparatului Sever, anume Galini, ea insasi a stat marturisitoare si propovaduitoare bunatatilor ceresti si a indemnat pe tatal ei sa se lepede de tirania paganatatii, ca sa dobandeasca intru Hristos milostivirea bunatatii. Pentru aceasta, o laudatule sfinte, primeste de la noi cu bucurie ati a-duce aceste cantari:

Bucura-te, cel ce prin rugaciunile tale ai scapat de la pedeapsa pe vrajmasii tai;

Bucura-te, cel ce prin mijlocirile tale ai slobozit in pace pe cei ce erau in nevoi;

Bucura-te, cel ce i-ai sfatuit pe ei ca sa nu mai greseasca;

Bucura-te, cel ce i-ai indemnat pe ei ca sa se pocaiasca;

Bucura-te, ca tu ai adus la adevarata credinta pe fiica imparatului Sever, anume Galini;

Bucura-te, ca tu ai intarit a ei cunostinta si ai invatat-o in Domnul a se povatui;

Bucura-te, ca ea insasi a indemnat pe tatal ei sa se lepede de tirania paganatatii;

Bucura-te, ca tot ea la chemat la Hristos, ca sa castige milostivirea bunatatii;

Bucura-te, cel ce ai luminat cugetul celor intunecati;

Bucura-te, cel ce ai dobandit pocainta celor desteptati;

Bucura-te, viata care ai odraslit pentru intarirea neamului crestinesc;

Bucura-te, roada prin care ai primit harul dumnezeiesc pentru tamaduirea neamului omenesc;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

In vis vazand fiica imparatului Sever ca ea sedea intr-o gradina cu pomi bine-mirositori si cu fantani infrumusetate si tot prin vis vazand ca pe tatal ei si pe Crisp ispravnicul ia gonit de acolo pazitorul gradinii, a alergat cu grabire la tine, bunule parinte, rugandu-te ca sai talcuiesti acel vis. Iar tu, ca un izvor al cunostintei, pretuind ravna cea adevarata a binecredincioasei fiice a imparatului, indata i-ai dat povatuirea cea sufleteasca, caci ai numit gradina raiul dreptilor si pazitorul raiului ai socotit ca este insusi Hristos, caci ?1 a asezat in rai pe cei credinciosi si a izgonit de acolo pe cei necredinciosi. Pentru aceea, noi cu umilinta cantam Lui: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Trecand treizeci de zile de la infricosatoarea pedepsire primita de la Dumnezeu, imparatul sa razvratit iarasi impotriva lui Hristos, Dumnezeul pe care insusi il marturisise. Chemandu-te dupa aceea ca sa jertfesti idolilor lui spre a scapa de pedeapsa sa, ai stat vitejeste impotrivitor paganatatii sale, caci i-ai raspuns ca mari si nepricepute sunt cuvintele sale. Atunci el, maniindu-se din nou, ti-a pus spre batjocura frau si zabale in gura si tea tras prin toata cetatea ca si cum ai fi fost o fiinta fara grai. Iar tu, mucenicule sfinte, facand rugi catre Dumnezeu, ai scapat si din aceasta. Pentru aceea noi cei binecredinciosi aducem cu multumire lauda biruintei tale si ti cantam intr-un glas unele ca acestea: Bucura-te, talcuitorul visului credincioasei intru Hristos;

Bucura-te, propovaduitorul raiului celui frumos;

Bucura-te, viteazule impotrivitor cuvintelor paganesti;

Bucura-te, dreptule mangaietor sfaturilor sufletesti;

Bucura-te, ca tu ai intarit in credinta pe Galini fiica imparatului, de a sfaramat idolii cei turnati;

Bucura-te, ca prin tine sa risipit necuviinta slujitorilor idolesti celor inradacinati;

Bucura-te, ca insasi Galini a infruntat pe tatal ei de la inchinarea paganatatii;

Bucura-te, ca insasi ea a imbratisat si a aparat neamul crestinesc;

Bucura-te, ca ai lasat spre pomenire fapte duhovnicesti;

Bucura-te, ca ai dobandit spre rasplatire dragoste ingereasca;

Bucura-te, sfinte parinte, de roada bunatatilor tale;

Bucura-te, cuviosule mucenice, de faptele minunilor tale;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Sezand tu, stralucitule sfinte, rezemat de stalpul cel uscat al casei vaduvei, unde te-a trimis Sever, ca sa fii pus spre batjocura, ai aratat acolo inca o minune, caci stalpul acela, inverzind, a infrunzit si a facut atatea ramuri incat a acoperit casa. Atunci vaduva, cunoscand puterea cea dumnezeiasca, a cazut la picioarele tale inchinandu-se si zicandu-ti sa mergi de la casa ei, caci este nevrednica sa fii aproape de ea. Iar tu, minunatiile parinte, raspunzand cu blandete sa nu se teama, ci sa creada in Domnul ca este foarte milostiv si laudat, ai indoit dupa aceea minunile tale, caci a doua zi acel pom a inflorit si a rodit, iar vecinii vaduvei, vazand asemenea minune, s-au mirat foarte. Si vaduva, intarindu-se in credinta, dupa ravna sa si, cunoscand ca acele minuni le-ai facut cu darul si puterea Mantuitorului Hristos, indata sa botezat in numele Sfintei Treimi, izbavindu-se de toate rautatile sale. Pentru aceea toti drept-slavitorii crestini vin cu bucurie, sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Psalmul lui David cu bucurie l-ai cantat, sfinte, cand erai dus la locul osandei, spre pierzare, ca sa ti se taie capul, dupa porunca lui Sever, ca sa nu mai abati pe pagani din ratacirea de care erau cuprinsi si asa ai zis in cale: "Mila si judecata Ta voi canta Tie, Doamne; canta-voi si voi merge cu pricepere, in cale fara prihana, cand vei veni catre mine". Iar catre sfarsit, ridicand ochii si mainile tale catre ceruri, ai multumit cu smerenie Dumnezeului milelor si al indurarilor pentru mantuirea ta, zicand: "Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta". Atunci cerurile deschi-zandu-se, Sa aratat Domnul puterilor cu multime de ingeri asupra ta si tea chemat pe tine in locasurile dreptilor ca pe un prieten iubit care ai fost chinuit in lume pentru dragostea Sa, dandu-ti totodata dar de tamaduire asupra celor ce vor cinsti in lume si vor praznui numele tau, ca sa fie scapati de toate bolile si nevoile lor, iar mai ales de napraznica boala a ciumei. Pentru aceea, o laudatule sfinte, primeste cu bucurie ati canta tie aceste cantari:

Bucura-te, stralucite arhiereule, ca ai inverzit si ai rodit stalpul cel uscat al vaduvei;

Bucura-te, stralucitule mucenice, ca ai potolit si aismerit pe paganul cel infuriat al cetatii;

Bucura-te, cel ce ai adus la credinta cea adevarata pe vaduva care traia in desfrau;

Bucura-te, cel ce ai adus la pocainta cea dorita pe pagana care era in nebunie;

Bucura-te, ca prin minunile tale ai desteptat in ea cuvantul adevarului;

Bucura-te, ca prin sfaturile tale ai castigat si asupra sa darul botezului;

Bucura-te, bunule sfinte, care ai savarsit in viata ta destule minuni;

Bucura-te, dreptule parinte, care ai mantuit multime de pagani prin chinurile tale;

Bucura-te, cel ce te-ai invrednicit a vedea cerurile deschise si frumusetea cea nemarginita a slavei dumnezeiesti;

Bucura-te, cel ce ai primit glasul Domnului puterilor si bucuria cea negraita a cetelor ceresti;

Bucura-te, comoara cea nepretuita cu care sa incununat cinstitul tau cap, cand sa taiat de pagani;

Bucura-te, podoaba cea neasteptata cu care sa imbracat maritul tau trup cand sa despartit de tirani;

Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, intru tot laudate Sfinte Hatalambie, primeste de la noi aceste cantari ce cu umilinta le aducem inaintea ta si ne izbaveste pe noi din toate nevoile si necazurile, ca un bun si ele oameni iubitor. Suntem nevrednici milostivirii tale pentru pacatele noastre cele multe si grele, pe care le savarsim in tot timpul vietii noastre si in tot ceasul. Cunoastem bunatatea ta cea mare, pe care o ai aratat asupra celor ce te cinstesc pe tine si asupra celor ce se pocaiesc cu credinta intru numele Domnului si nazuim cu fierbinti lacrimi, sa marturisim inaintea ta ca am gresit. De aceea ne rugam tie ca sa fii mijlocitorul nostru catre preaputernicul Dumnezeu pentru iertarea pacatelor noastre, pentru mantuirea noastra de toate bolile si de toate primejdiile si pentru intarirea noastra in credinta cea adevarata ca sa nu mai gresim. Asa, stralucite sfinte, rugamu-te pe tine ca sa ne a-peri pe noi de toate rautatile, dupa fagaduinta ta, caci toti te cinstim si praznuim numele tau, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Acest Condac se zice de trei ori,

Apoi se zice Icosul 1: A cinsti caruntetile tale cele adanci si sfinte... si Condacul 1: Alesule din ceata arhiereilor, mare mucenice Haralambie... si se face otpustul.